Intarcarea copilului – metode eficiente

intarcarea copilului

Afla totul despre intarcarea copilului – oprirea alaptarii – cand se face, cat timp se alapteaza bebelusul si ce la ce metode eficiente de intarcare poti apela. 

CUPRINS:

  1. Ce este intarcarea copilului?
  2. Cat timp se alapteaza bebelusul?
  3. Cand ar trebui sa aiba loc intarcarea?
  4. Metode de intarcare

Ce este intarcarea copilului?

Laptele matern contine toate elementele nutritive de care are copilul nevoie in prima parte a vietii. De la 6 luni, laptele matern nu mai satisface in totalitate nevoile nutritionale ale celui mic, si e necesara inceperea diversificarii, dar continuantu-se alaptarea in paralel.

Intarcarea inseamna oprirea alaptarii, atunci cand bebelusul nu mai primeste lapte matern. Este un proces natural pe care toti copiii in curs de dezvoltare il urmeaza la un moment dat, dar uneori poate fi un moment dificil pentru mama si copil. Procesul de intarcare este diferit pentru fiecare. In timp ce laptele matern este mai benefic pentru copii, exista mame care nu mai pot alapta din diferite motive. Momentul intarcarii depinde de copil si de circumstante. Intarcarea poate sa aiba loc in orice moment, de la 6 luni pana chiar la 7 ani, dar majoritatea copiilor sunt intarcati pana la varsta de 3 ani.

Intarcarea este un proces, NU un eveniment, si poate fi brusca sau graduala. Uneori, intarcarea este stabilita si data de nevoile mamei, uneori este condusa de nevoile copilului si, uneori, poate fi un proces reciproc.

Cat timp se alapteaza bebelusul?

Alaptarea exclusiva este recomandata in primele 6 luni de viata ale copilului. Alaptarea trebuie facuta cel putin in primul an de viata, de la 6 luni introducandu-se si alimentele solide in paralel. Puteti continua sa alaptati dupa varsta de 1 an. Organizatia Mondiala a Sanatatii si UNICEF recomanda alaptarea exclusiva (adica fara alte fluide sau substante solide) timp de sase luni de la nastere si apoi sa se continue alaptarea combinata cu alimente solide pana la 2 ani sau atat timp cat doreste si poate mama (si copilul).

Laptele matern este alimentul ideal pentru cresterea si dezvoltarea sanatoasa a sugarilor; alaptarea este, de asemenea, o parte integranta a procesului reproductiv, cu implicatii importante pentru sanatatea mamei.

Ce este intarcarea copilului

Cand ar trebui sa aiba loc intarcarea?

Academia Americana de Pediatrie recomanda alaptarea exclusiva pana cand copilul are varsta de cel putin 6 luni si apoi introducerea alimentelor solide concomitent cu alaptarea, pana la 1 an sau mai mult. Uneori, alaptarea trebuie intrerupta mai devreme din cauza anumitor probleme, cum ar fi administrarea de medicamente mamei, care pot trece in laptele matern si pot afecta fatul, afectarea lactatiei, imposibilitatea mamei de a alapta sau lipsa dorintei mamei de a alapta din diverse cauze etc.

Uneori, mamele se afla sub presiunea prietenilor si a familiei de a opri alaptarea sau pot fi presate de societate. De asemenea, multe mame renunta la alaptare deoarece se intorc la locul de munca si alaptarea nu mai poate fi facuta la orele necesare. O solutie la aceata problema poate fi administrarea de lapte pompat.

In general, in cele mai multe cazuri, dorinta de a intarca copilul este daca de factori personali. Copiii sunt diferiti si tolereaza intarcarea in felul lor. Unii copii accepta usor intarcarea, se pot bucura mai mult de consumul de alimente noi cu lingurita, in timp ce altii sunt foarte reticenti in a opri alaptarea si refuza sticla sau orice alta forma de hrana. Intarcarea poate fi o tranzitie usoara sau o experienta foarte stresanta.

In general, intarcarea se face in intervalul 1-2 ani sau pana la varsta de 3 ani, in functie de circumstante. In unele cazuri, intarcarea se face in primele 6 luni, din diferite considerente, iar alteori in lunile 6-12 de viata. De multe ori, bebelusii isi pierd interesul pentru laptele matern in perioada 8-10 luni.

Metode de intarcare

Sunt mai multe tipuri de intarcare:

Intarcarea din decizia reciproca

Este probabil cea mai usoara si mai confortabila modalitate de a intarca, atat pentru mama, cat si pentru copil. Este procesul natural de intarcare, atunci cand copilul manifesta interes pentru hrana solida.

Intarcarea condusa de copil (intarcarea naturala)

Unii copii incep sa refuze laptele matern la o anumita varsta, in general din cauza ca isi pierd interesul pentru lapte si descopera alimentele solide. In astfel de cazuri, copilul reduce si incetineste treptat alaptarea fara a fi fortat sau influentat sa faca acest lucru. Acest tip de intarcare are loc in general intre varstele 2,5 si 7 ani, cu o medie de 4,4 ani. Trebuie analizat cu atentie ca lipsa interesului si a dorintei de a suge sa nu fie date de alte cauze, cum ar fi de natura medicala (ca lipsa lactatiei sau scaderea lactatiei), si sa fie percepute fals ca intarcare naturala.

Vorbim de intarcare naturala cand decizia de a renunta la laptele latern ii apartine copilului. Trebuie subliniat faptul ca uneori, refuzul unui copil poate fi temporar sau poate fi dat de cauze medicale, care duc la falsa impresie de intarcare naturala.  Intarcarea naturala apare rar inainte de varsta de 2 ani, in general fiind in jurul varstei de 4 ani. In general, copiii aleg sa nu mai suga si vorbim de intarcare naturala cand nu mai este interesat de lapte matern si descopera tot mai multe alimente solide. In general, intarcarea naturala este un proces in mai multe etape: la inceput, copilul vrea sa suga tot mai rar, treptat ajunge sa suga foarte rar si ulterior deloc. Intarcarea naturala se mai numeste si auto-intarcare.

Sfaturi pentru intarcarea blanda

Iata cateva sugestii care pot fi utile in procesul de intarcare:

  • Procesul de intarcare trebuie sa fie unul treptat. Incercati sa inlocuiti anumit mese de lapte matern cu alimente solide sau formula/lapte stors.
  • Petreceti in continuare mult timp cu bebe pentru ca acesta sa nu simta reducerea sau incetarea alaptarii ca o separare sau abandon.
  • Nu tineti cont de constrangerile sau criticile celor din jur.
  • Sariti uneori peste anumite hraniri care faceau parte din programul meselor copilului sau inlocuiti-le cu formula, fara ca cel mic sa fie privat de hrana.
  • Limitati perioadele in care copilul este atasat la san.
  • Este indicat sa ii distrageti atentia de la dorinta de a suge cu diverse alte activitati.
  • Evitati intarcarea in timpul unor schimbari majore din viata, cum ar fi mutatul, separarea familiei, evenimente importante in familie, calatorii etc.
  • Tineti cont de nevoile copilului ca factor determinant pentru momentul in care sa il intarcati.
  • Incercati sa ii explicati celui mic faptul ca alaptarea se va opri in curand, ca nu va mai suge.
  • Laudati si rasplatiti copilul cand accepta faptul ca nu va suge la momentul respectiv.
  • Cand cel mic vrea sa suga, este indicat sa ii distrageti atentia prin joc, lectura sau alte activitati.
  • In cazul alaptarii nocturne, schimbati treptat rutina copilului, scurtati timpul alaptarilor nocturne si timpul de culcare. Daca se trezeste noaptea, este indicat ca partenerul sa fie cel care il linisteste.

Intarcarea condusa de mama

Intarcarea condusa de mama este atunci cand mama decide sa nu mai alapteze. In general, factorii tin de cauze medicale sau de varsta inaintata a copilului. Motivele obisnuite pentru care femeile doresc intarcarea includ:

  • stres din diferite posibile cauze medicale sau din cauza lactatiei insuficiente
  • afectiuni medicale ale mamei sau copilului
  • alaptarea este un proces neplacut pentru mama
  • copilul vrea sa fie alaptat frecvent noaptea
  • mama s-a intors la serviciu
  • copilul refuza sanul sau musca
  • afectiuni medicale, inclusiv depresia
  • sarcina sau planificarea unei alte sarcini
  • presiunea celor din jur
  • comoditatea mamei

Intarcarea partiala

Intarcarea partiala inseamna ca un copil primeste formula pentru sugari in plus pe langa laptele matern. In general este aplicata de mamele care se intorc la locul de munca. De asemenea, poate sa apara din cauza lactatiei insuficiente, fara a dori stimularea ei. Poate fi si un prim pas inainte de intarcarea completa.

Intarcarea graduala

Intarcarea graduala a unui copil ar putea implica oprirea unei alaptari la un moment dat si inlocuirea acesteia cu o sticla sau o cana de lapte matern stors, de formula sau de alimente solide. Permite adaptarea copilului inainte de intarcarea completa.

Intarcarea brusca

O intarcare brusca inseamna o oprire rapida a alaptarii. Alaptarea brusca este data in general de anumite probleme medicale sau sociale. Poate fi dificila nu doar pentru copil, ci si pentru mama.

Dupa cum s-a mentionat anterior, intarcarea brusca nu este recomandata, dar uneori poate fi necesara. De obicei, cauzele sunt date de administrarea unor medicamente ce pot trece in laptele matern si pot afecta fatul, de spitalizare sau de anumite interventii chirurgicale etc.  Cu toate acestea, in general exista solutii la aceasta problema.

Intarcarea brusca presupune schimbari fizice si emotionale importante pentru mama si copil. Atunci cand corpul nu are sansa de a se adapta la schimbarile rapide, intarcarea poate fi mai dificila.

Cauzele si solutiile pentru intarcarea brusca:

  • Administrarea anumitor medicamente – Exista anumite medicamente pe baza de prescriptie medicala pe care nu le puteti lua in timpul alaptarii. Daca medicul prescrie un medicament care nu este compatibil cu alaptarea, intrebati daca exista o alternativa care sa fie sigura pentru copil. In unele cazuri, cand starea mamei depinde de acele medicamente, care nu sunt compatibile cu alaptarea, cum ar fi medicamentele de chimioterapie, nu exista alte solutii si alaptarea trebuie intrerupta.
  • Spitalizarea, anumite boli sau interventiile chirurgicale – In cazul anumitor boli, alaptarea este contraindicata. Daca vorbim de spitalizare sau interventie chirurgicala, puteti pompa lapte matern sau este posibil sa puteti relua ulterior alaptarea.
  • Separarea de copil – Cand mama trebuie sa stea departe de copil pentru o perioada de timp, cum ar fi in cazul unei calatorii sau a unei delegatii, puteti alege sa reluati alaptarea dupa intoarcere.
  • Presiunea din partea celor din jur – De multe ori, mamele se confrunta cu presiune din parte celor din jur sau critici cand vine vorba de alaptare. Trebuie retinut ca decizia de intarcare ii apartine mamei.
  • O noua sarcina – Nu este intotdeauna necesara oprirea alaptarii din cauza unei noi sarcini. Dar, din moment ce alaptarea poate cauza contractii uterine, daca aveti un risc crescut de avort spontan sau de nastere prematura, intarcarea este cea mai sigura optiune.

Metode de intarcare

Probleme ce pot aparea in timpul intarcarii

Problemele care pot aparea in timpul intarcarii pot fi:

  • refuzul copilului de a consuma alimente solide sau lapte praf;
  • consumul inadecvat de lapte praf sau de vaca;
  • dureri de sani – date de obicei de angorjarea sanilor, deoarece productia de lapte matern se reduce treptat si uneori laptele se poate acumula in exces in sani;
  • cantitatea prea mare de lapte acumulat in sani poate pune presiune si poate duce la blocarea canalelor mamare;
  • apar adesea scurgeri mamare in timpul intarcarii, care dureaza in general cateva saptamani;
  • infectii ale sanilor ca mastita;
  • afectarea starii emotionale a mamei din cauza anumitor modificari hormonale date de oprirea alaptarii;
  • poate aparea un risc de crestere in greutate in cazul mamelor;
  • copilul poate fi mai agitat si in cazul intarcarii timpurii;
  • cel mic poate fi expus unui risc de afectare a imunitatii daca intarcarea se face prea devreme.

Intarcarea copilului noaptea

Se recomanda uneori ca in procesul de intarcare sa se intervina prin reducerea hranirilor nocturne. Pe de alta parte, de la 4-6 luni unii recomanda limitarea hranirilor nocturne, in functie de copil si mentinerea doar a alaptarii din timpul zilei.

Aveti grija ca temperatura din camera copilului sa fie una confortabila, care sa il ajute sa doarma bine si sa nu se trezeasca noaptea. Supraalimentarea seara, anumite intolerante alimentare sau refluxul pot creste de asemenea riscul ca cel mic sa se trezeasca mai frecvent noaptea si sa vrea sa fie alaptat. Modificati rutina de somn a copilului si chiar ora de culcare, pentru a sustine procesul de intarcare pe timpul noptii.

In astfel de cazuri, daca dormiti in acelasi pat cu bebelusul se recomanda paturi separate in timpul intarcarii. Daca cel mic se trezeste noaptea, este indicat ca tatal sa fie cel care il linisteste, nu mama. Puteti incerca in timpul trezirilor si anumite asocieri de somn pozitive, cum ar fi o jucarie care sa il linisteasca, mangaieri, masaj usor pe spate sau apa.

Asigurati-va ca cel mic este hranit suficient pe durata zilei, ca sa nu ii fie foame noaptea si nici sa nu fie privat de hrana. Oferiti hraniri suplimentare seara, dar aveti grija sa nu fie supraalimentat.

Evitati intarcarea pe timp de noapte in perioadele de tranzitie, cum ar fi in timpul vacantelor sau a unor schimbari in familie. Calmati-va usor si mangaiati copilul cand se trezeste sa fie alaptat si explicati-i ca este timpul sa doarma, nu sa manance.

Daca cel mic plange foarte mult noaptea cand nu este alaptat, cresterea ii este afectata si la fel si somnul, reluati procesul de intarcare pe timpul noptii dupa 1-2 saptamani.

Intarcarea si sanii

Deoarece productia de lapte functioneaza pe principiul cererii si a ofertei, timpul de alaptare mai mic reduce in cele din urma productia de lapte. Intre timp, pompati suficient lapte pentru a ameliora durerea de sani rezultata in urma acumularii de lapte. Retineti ca golirea completa a sanilor creste productia de lapte. Un produs pe baza de acetaminofen poate, de asemenea, ajuta la ameliorarea disconfortului.

Sanii pot deveni durerosi si grei in timpul procesului de intarcare. Purtati un sutien confortabil de sustinere si aplicati comprese usor reci pe sani. Verificati sanii pentru a depista semne de inflamatie sau eventuale scurgeri anormale.

Alaptarea prelungita dupa varsta de 2 ani – nerecomandata de specialisti

Unii specialisti nu recomanda alaptarea prelungita dupa 2 ani din urmatoarele motive:

  • intarcarea va fi mult mai dificila dupa varsta de 2 ani;
  • alaptarea poate fi obositoare pentru mama;
  • alaptarea prleungita poate afecta casnicia si viata sexuala;
  • alaptarea dupa 2 ani poate interfera cu capacitatea de a petrece timpul cu ceilalti copii, daca este cazul.

Academia Americana de Pediatrie (AAP) recomanda ca bebelusii sa fie alaptati exclusiv la san in primulu 6 luni si ulterior sa se continue alaptarea pana la 1 an, pe langa alimentele solide.

Unele studii sugereaza ca alaptarea prelungita dupa 2 ani poate fi asociata cu un risc mai mare de malnutritie, deoarece copiii nu beneficiaza de suficiente alimente solide si un aport optim de elemente nutritive. De asemenea, se considera ca alaptarea prelungita dupa 2 ani poate fi asociata si cu un risc mai mare de carii. Cu toate acestea, mai sunt necesare cercetari in acest sens.

Toturi, alti specialisti sustin importanta unei alaptari prelungite, sub ideea ca aceasta confera protectie suplimentara.

Ideea finala este ca alaptarea prelungita dupa 2 ani nu produce efecte adverse in general, atat timp cat nu pericliteaza sanatatea fizica si mentala a mamei si copilului si cat timp cel mic beneficiaza de un aport optim de elemente nutritive din alte surse alimentare, ca formula de lapte de crestere si mai ales alimente solide.

Referinte:

Te-ar putea interesa si:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *