Diversificarea alimentatiei bebelusului

diversificarea alimentatiei bebelusilor

Diversificarea alimentatiei bebelusului reprezinta introducerea altor alimente sau lichide in alimentatia bebelusului, pe langa laptele matern sau formula de lapte. Afla tot ce trebuie sa stii despre diversificare din articolul de mai jos.

CUPRINS:

babylino
  1. Informatii generale despre diversificarea alimentatiei bebelusului
  2. Varsta potrivita/momentul ideal pentru inceperea diversificarii
  3. Reguli si principii importante in diversificarea alimentatiei
  4. Tabelul diversificarii
  5. Tipuri de diversificare
  6. Beneficiile diversificarii
  7. Diversificarea precoce | Dezavantajele diversificarii precoce
  8. Alimente de evitat
  9. Alte sfaturi

Informatii generale despre diversificarea alimentatiei bebelusului

Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si nu numai, laptele matern este singurul aliment de care au nevoie copiii sanatosi, pe termen lung, in primele 6 luni de viata. Compozitia laptelui matern se modifica drept raspuns la o varietate de factori, astfel incat sa raspunda nevoilor unice ale copilului.

De la aproximativ 6 luni, bebe e pregatit pentru alimente solide, odata ce se dezvolta suficient. Pe masura ce bebelusii cresc, incep sa aiba nevoie de alimente solide, astfel incat sa poata obtine aportul optim de fier si alti nutrienti esentiali pentru crestere si dezvoltare. Introducerea solidelor este, de asemenea, importanta pentru a ajuta copiii sa invete sa manance, oferindu-le experienta in ceea ce priveste noi gusturi si texturi noi dintr-o gama variata de alimente. Ajuta si la devoltarea dintilor si copilul isi dezvolta alte abilitati de care vor avea nevoie mai tarziu pentru dezvoltarea limbajului.

Retineti!

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste diversificarea alimentatiei drept perioada in care alte alimente sau lichide sunt oferite copilului, pe langa laptele matern sau formula de lapte. Alimentele si bauturile oferite trebuie sa suplimenteze si sa completeze nutrientii si sursele de energie date de laptele matern pana la varsta de 1-2 ani sau mai mult. Odata cu cresterea si dezvoltarea, laptele matern si formula de lapte nu mai indeplinesc necesarul de nutrienti, astfel ca e nevoie de alte alimente.

Inceperea diversificarii se face in general la 6 luni, uneori la 4 luni, dar niciodata mai devreme de 4 luni.

Alimentatia copilului in primul an de viata are un impact major asupra dezvoltarii sale ulterioare, asupra cresterii si sanatatii. O alimentatie deficitara poate duce la malnutritie, ce afecteaza sanatatea fizica si cognitiva, inteligenta si performantele scolare, precum si rezistenta fizica la boli.

Varsta potrivita / momentul ideal pentru inceperea diversificarii

Recomandarile actuale ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind varsta la care ar trebui introduse alimente complementare se bazeaza pe durata optima a alaptarii exclusive.

cursuri puericultura

Se recomanda, in general (conform Organizatiei Mondiale a Santatii si Societatii Europene de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie – ESPGHAN), inceperea diversificarii de la varsta de 6 luni sau uneori de la 4 luni, in functie de dezvoltarea copilului. De retinut ca diversificarea NU ar trebui sa inceapa inainte de 4 luni, dar nu ar trebui amanata nici mai tarziu de 6 luni. Alaptarea trebuie continuata, pe masura ce se introduc alimente solide, iar laptele integral de vaca nu ar trebui sa fie administrat ca bautura principala a sugarului inainte de varsta de 1 an.

Semne ca bebe e pregatit pentru diversificare

Inceperea diversificarii este data de un numar de factori care arata ca cel mic este pregatit pentru alte alimente pe langa laptele matern si laptele praf. Eficienta diversificarii depinde de:

miababy magazin
  • dezvoltarea neuromotorie a copilului;
  • dezvoltarea gustului;
  • dezvoltarea functiei renale si gastrointestinale;
  • calitatea si cantitatea alimentelor introduse;
  • factori culturali si socio-economici.

Iata care sunt semnele care arata ca bebelusul este pregatit pentru diversificare:

  • isi poate tine capul stabil in pozitia verticala;
  • poate sta in fundulet, cu sprijin;
  • si-a dublat greutatea de la nastere;
  • prezinta interes pentru alimentele consumate de restul familiei;
  • suge la san mai mult de 8-10 ori pe zi sau consuma mai mult de 900-1000 ml formula de lapte praf;
  • se apleaca spre lingurita cu mancare si deschide gurita;
  • accepta lingurita in gura si mentine alimentele in gura, inghitindu-le;
  • poate tine o lingurita sau alte obiecte in mana;
  • se poate hrani cu degetele.

Cum se pregateste mama pentru diversificarea celui mic

La 6 luni, se introduc alimente noi in meniul celui mic si se continua alaptarea. De la aceasta varsta, laptele matern singur nu poate satisface toate nevoile nutritionale pentru crestere si dezvoltare. Cu toate acestea, alaptarea trebuie continuata, in paralel cu alimentele solide nou-introduse.

Principalul aspect al diversificarii este mentinerea laptelui matern ca sursa principala de nutritie a copilului in primul an. Acest lucru este important atat pentru nutritia eficienta a bebelusului, cat si pentru sanatatea acestuia. Nutrientii din laptele matern sunt deosebit de importanti pentru crestere si dezvoltare in primul an de viata.

Iata cateva sfaturi pentru inceperea diversificarii celui mic:

  • Trebuie sa retineti ca introducerea alimentelor solide poate fi un proces anevoios si poate dura ceva timp inainte ca bebelusul sa accepte un produs alimentar.
  • Lasati copilul sa stea la masa cu ceilalti in timpul hranirii, pentru a participa activ la aceasta activitate de familie.
  • Trebuie sa va obisnuiti cu ideea ca diversificarea atrage dupa sine dezordine in timpul mesei, mai ales daca optati pentru autodiversificare.
  • Cel mic va dori sa se joaca cu mancarea, sa exploreze si sa testeze diferite texturi. Ii puteti oferi o lingurita pentru joaca si una pentru hrana.
  • Este util un scaun pentru hranire, care sa aiba o tava detasabila si scaunul acoperit cu un material lavabil.
  • Toate tacamurile si vasele celui mic, din care va fi hranit, trebuie sa fie din plastic rezistent sau din silicon.
  • Diversificarea va fi pentru bebe o perioada de explorare si de invatare, in care va descoperi gusturi, culori, arome si texturi.
  • Ordinea introducerii alimentelor este importanta, precum si calitatea alimentelor introduse.
  • Cantitatea alimentelor oferite va creste treptat.
  • Alimentele solide (chiar si sub forma de supe sau piureuri) se ofera din farfurii sau boluri, NU din biberoane.

Reguli si principii importante in diversificarea alimentatiei

Iata care sunt principalele reguli si principii cand vorbim de diversificarea celui mic:

1. Durata alaptarii exclusive si varsta de introducere a alimentelor complementare

Copilul trebuie alaptat la san exclusiv pana la 6 luni, dupa care se introduc alimentele complementare, si se va continua si alaptarea.

2. Mentinerea alaptarii

Dupa inceperea diversificarii, trebuie mentinuta alaptarea, la cerere, pana la 2 ani sau chiar mai mult.

3. Hranire responsiva

Hraniti copilul personal si ajutati-l atunci cand se hraneste singur, fiti atenti la semnele de foame si de satietate. Hraniti-l incet, cu rabdare, incurajati-l sa incerce alimente noi si nu il fortati. Daca cel mic refuza alimentele, incercati noi combinatii, gusturi, texturi sau metode de hranire. Reduceti distragerile din timpul hranirii, pentru ca cel mic sa nu isi piarda interesul pentru hrana. Retineti ca diversificarea este un proces de invatare, care necesita dragoste si rabdare. Discutati cu cel mic in timpul hranirii, oferiti-i atentie si rabdare. Cel mic trebuie recompensat prin laude si imbratisari, nu cu mancare.

Nu incercati niciodata sa fortati copilul sa manance. Este posibil sa dureze pana la 15 incercari sau mai mult pentru ca bebelusul sa accepte un aliment nou. Nu fortati copilul sa manance. In schimb, incercati sa oferiti din nou acel aliment in cateva zile fara presiune. Incurajati mesele de familie de la prima hranire. Cand este posibil, intreaga familie ar trebui sa manance impreuna. Cercetarile sugereaza ca a lua cina impreuna, in familie, in mod regulat, are efecte pozitive asupra dezvoltarii copiilor.

4. Pregatirea si depozitarea in siguranta a alimentelor complementare

Igiena aliementelor si a ustensilelor este extrem de importanta. Spalati-va bine pe maini inainte de pregatirea alimentelor si inainte de hranire, spalati copilul pe maini, depozitati alimentele la frigider si serviti-i copilului hrana imediat dupa preparare. Folositi vase si ustensile curate pentru gatit si hranire.

5. Cantitatea de alimente complementare

De la varsta de 6 luni se incepe cu cantitati mici de alimente, si se creste treptat cantitatea pe masura ce copilul creste, mentinand alaptarea. Adaugati cate un singur aliment la un moment dat si lasati copilul sa se adapteze inainte de a oferi un alt aliment. Acest lucru permite si evitarea unei reactii alergice si va ajuta sa identificati o posibila cauza de alergie.

6. Consistenta alimentelor

Cresteti treptat consistenta si varietatea alimentelor, pe masura ce copilul creste si isi dezvolta noi abilitati, adaptandu-se la cerintele si abilitatile lui. Celor mici li se pot oferi supe, piureuri si semi-solide incepand cu varsta de 6 luni. In jurul varstei de 8 luni, majoritatea sugarilor pot consuma, de asemenea, alimente tip „finger food”. La 12 luni, in general copiii pot manca aceleasi tipuri de alimente ca cele consumate de restul familiei, in functie de necesarul nutritiv al copilului. Evitati acele alimente care pot cauza sufocare, ca nuci, struguri, morcov crud etc.

7. Frecventa meselor si densitatea energetica

Frecventa meselor trebuie crescuta pe masura ce copilul se dezvolta. In general, pentru un bebelus sanatos alaptat la san, trebuie oferite 2-3 mese complementare pe zi la 6-9 luni, 3-4 mese/zi la 9-11 si dupa 1 an, iar dupa 12 luni se mai pot oferi si  1-2 gustari pe zi. Gustarile sunt definite ca alimentele consumate intre mese, de regula prin auto-hranite, alimente convenabile si usor de pregatit. Copilul de 6-8 luni are un necesar energetic de 200 kcal/zi din alimente complementare, valoare ce creste la 300 kcal/zi la 9-11 luni si la 550 kcal/zi la 12-24 luni.

8. Continutul nutritiv al alimentelor complementare

Oferiti-i celui mic o varietate de alimente pentru ca acesta sa beneficieze de toti nutrientii de care are nevoie. Cel mic trebuie sa consume fructe si legume bogate in vitamina A zilnic, carne si peste, alimente fortificate, cereale etc. Nu ii oferiti alimente intens procesate, bauturi ce pot contine cofeina, alimente dulci sau sarate. EVITATI SUCURILE, chiar si sucurile naturale. Sunt mult mai benefice fructele ca atare, pentru ca prin stoarcere se pierd numeroase elemente benefice si creste cantitatea de zaharuri.

9. Utilizarea suplimentelor vitaminelor minerale sau a produselor fortificate pentru sugari si mame

Daca este necesar, se pot administra alimente fortificate si suplimente, in functie de necesarul organismului si de recomandarile medicului.

10. Alimentatia in caz de boala

In caz de boala, cresteti aportul de lichide, alaptati copilul mai des si incurajati consumul de alimente moi, variate. Dupa vindecare, incurajati copilul sa manance mai des si mai mult.

miababy magazin

diversificarea alimentatiei bebelusului

Tabelul diversificarii

Alimentele complementare se introduc in etape, in cantitati si portii mici. Trebuie subliniat faptul ca fiecare copil este diferit si unic si se dezvolta in ritmul propriu. In general, copiii iubesc fructele. Asigurati-va ca sunt coapte si spalati-le bine inainte de decojire. Exemplu includ banane, mar, pruna, piersica, para, caisa, avocado. Printre primele alimente se numara si legumele, care trebuie sa fie proaspete, spalate, curatate si fierte bine. Recomandari includ cartof dulce, cartof alb, morcov, fasole verde, mazare, dovlecel. Copilul va avea nevoie si de carne, bine gatita, moale si maruntita bine (carne alba), dar si peste – aveti grija sa indepartati chiar si oasele mici atunci cand oferiti peste.

In primele 6 luni, laptele uman contine toata apa de care au nevoie copiii. Odata ce copilul are 6 luni, puteti oferi apa in cantitati mici. Incercati sa oferiti o cantitate mica de apa dintr-o ceasca obisnuita.

Iata care este tabelul de diversificare si ce alimente se introduc in fiecare luna:

CEREALE LEGUME si LEGUMINOASE FRUCTE CARNE si OUA LACTATE
4-6 luni -cereale fortificate cu fier – orez, ovaz, orz

-o singura forma/tip de cereale, evitand mixurile

-nu adaugati cereale in biberon

-piureuri dintr-un singur aliment, cum ar fi cartof dulce, dovleac – fructe piure, cate unul pe rand, fara combinatii -avocado, mar, para, banane
6-8 luni -piureuri din morcov, pastarnac, mazare, dovlecel -fructe piure, cate unul -mango, caise, nectarine, piersici, prune – piureuri dintr-un singur tip de carne

– carne de pui, de curcan

8-10 luni -mixuri de cereale fortificate cu fier

-paste, biscuti, orez, hrisca, grau dur, quinoa, mei

-alimente gatite, taiate sau pasate

– broccoli, sparanghel, conopida, castravete, vanata, ceapa, praz, ardei, cartof alb

– fructe taiate sau pasate mai grosier

– pepene, cirese,  smochine, struguri, kiwi, papaya

– piure sau taiata in bucati mici

-carne de porc, vita, oua

-branza de vaci, iaurt
10-12 luni -leguminoase, porumb, spanac, rosii – fructe felii

– citrice, capsuni

-carne bucati

-peste

-lapte de vaca

Tipuri de diversificare

Diversificarea poate fi facuta in mai multe moduri. Varianta clasica presupune hranirea copilului cu piureuri, cu lingurita, trecand apoi la alimente cu texturi mai grosiere in urmatoarea etapa. Aceasta este diversificarea clasica. A doua metoda este autodiversificarea, care presupune a lasa copilul sa aleaga ce alimente vrea, sa se hraneasca singur si sa experimenteze alimentele solide in ritmul propriu.

Diversificarea clasica

Iata care sunt principiile diversificarii clasice:

  • diversificarea incepe la 4-6 luni;
  • se introduc diferite alimente pe saptamani;
  • se incepe cu texturi moi, fine, crescand treptat pana la texturi mai grosiere;
  • copilul este hranit cu lingurita;
  • copilul poate sta la masa cu intreaga familie.

In caz de diversificare clasica, bebelusul e hranit de parinte si se introduc treptat solidele. Se incepe cu piureuri foarte moi inainte de a trece la texturi mai grosiere si alimente tip finger food. Poti vedea exact cat mananca bebe la fiecare masa. In schimb, parintele va petrece mai mult timp preparand masa speciala a copilului si pentru hranire, exista risc mai mare de supraalimentare pentru ca uneori e posibil sa nu identificati semnele ca cel mic e satul. In plus, poate fi mai greu sa treceti la texturi mai grosiere.

Autodiversificarea

Iata ce implica autodiversificarea:

  • i se ofera copilului alimente cu care se poate hrani singur, fara a fi hranit de un adult;
  • copilul alege ce alimente vrea sa consume in functie de ceea ce este prezent pe masa;
  • cele mai multe alimente pot fi oferite de la 6 luni, nu mai devreme;
  • copilul nu se hraneste la inceput cu lingurita, pana invata sa o foloseasca;
  • copilul poate sa manance in acelasi timp cu restul familiei;
  • cel mic este incurajat sa descopere singur texturi si gusturi;
  • exista un risc mai mare de sufocare cu alimente si este un proces mai dezordonat decat hranirea clasica;
  • nu este indicata inainte de 6 luni;
  • este nevoie de o atentie deosebita la alimentele consumate pentru a preveni deficitele nutritive.

In autodiversificare, bebelusii sunt incurajati sa se hraneasca singuri de la bun inceput. Puteti introduce alimente solide ca alimente tip finger food (care pot fi apucate de bebe), ca cel mic sa exploreze singur solidele, in ritmul sau. Acest tip de diversificare incurajeaza alimentatia independenta mai devreme, copilul invata sa decida daca este satul, ceea ce poate reduce riscul de supraalimentare etc. Ca argumente contra, exista risc mai mare de sufocare daca se ofera alimente neadecvate pentru varsta copilului sau cel mic nu este supravegheat atent, este dificil sa stii cat a mancat bebe, poate cauza dezordine si pot fi mai greu de identificat alergiile alimentare.

diversificarea alimentatiei bebelusului

Beneficiile diversificarii

Indiferent de metoda de diversificare aleasa, este important ca cel mic sa beneficieze de toti nutrientii de care are nevoie, sa descopere texturi si gusturi diferite. Daca pana la 4-6 luni este esentiala alaptarea exclusiva la san sau cu formula de lapte. Iata beneficiile si importanta diversificarii:

Induce un ritm sanatos de crestere

Copiii ajung la o etapa in care laptele matern sau formula de lapte nu furnizeaza toate substantele nutritive de care au nevoie. Copiii prematuri, in special, au nevoie de o planificare atenta a nutrientilor din alimentatia lor, pentru a se asigura ca acestia continua sa se dezvolte si sa creasca asa cum ar trebui. Gusturile si texturile noi ii ajuta pe copii sa consume o gama larga de alimente, ceea ce duce la asigurarea echilibrului alimentar mai tarziu in viata. Cei mici cresc rapid in prima parte a vietii, iar pentru acest lucru au nevoie de energia provenita din alimente. Alimentele solide ajuta bebelusii sa se dezvolte, sa isi dezvolte abilitati si comportamente.

Favorizeaza aparitia dintilor

Diversificarea si introducerea alimentelor solide nu numai ca favorizeaza dezvoltarea si cresterea, dar imbunatateste si abilitatile motorii, coordonarea miscarilor gura- mana si chiar stimuleaza eruptia dentara.

Ofera un aport suplimentar de vitamine, fier si fibre

Fierul este un mineral gasit in concentratii  ridicate in carne, fasole, fructe uscate si cereale fortificate, sustine dezvoltarea fizica si mentala a bebelusului. Fierul este un nutrient important ce trebuie inclus in alimentatia bebelusului. Copilul se naste cu un depozit de fier, care dupa 6 luni incepe sa scada, deoarece laptele matern nu furnizeaza suficient pentru a raspunde nevoilor organismului. De aceea, laptele fortificat cu fier si alimentele fortificate sau bogate in fier sunt necesare pentru cel mic.

La fel de importante sunt si celelalte minerale, vitamine si fibrele. Cei mici trebuie sa benenficieze de alimente dense din punct de vedere nutritiv si de un aport adecvat de fibre pentru a sustine cresterea si dezvoltarea optima. Parintii trebuie sa se asigure ca cei mici beneficiaza de o gama de optiuni sanatoase, bogate in proteine, fibre, vitamine si minerale.

Diversificarea precoce | Dezavantajele diversificarii precoce

Unele cercetari au aratat ca administrarea de alimente solide prea devreme poate duce la cresterea riscului de boli cronice. Alimentele solide ar trebui introduse in jurul varstei de 6 luni, uneori la 4 luni, dar NICIODATA mai devreme. Introducerea precoce (inainte de varsta de 4 luni) poate prezenta anumite riscuri pentru sanatatea copilului.

Diversificarea precoce poate avea urmatoarele riscuri:

  • risc mai mare de inec sau sufocare cu alimente;
  • risc de suprasolicitare a functiilor digestive si renale;
  • risc de deficit de fier sau de alte elemente nutritive;
  • risc de afectare a cresterii;
  • risc de obezitate ulterior;
  • risc mai mare de alergii sau infectii;
  • risc de boala celiaca.

Diversificarea precoce solicita functia digestiva insuficient dezvoltata la sugar

Daca introducerea solidelor incepe prea devreme, adica inainte de varsta de 4 luni, pot aparea unele probleme ce vizeaza digestia. Functia digestiva la sugari nu este suficient de matura pentru a absorbi alimente adecvat. Sugarii nu au suficienta saliva si suficiente enzime pentru digerarea corecta a alimentelor. Aceasta solicitare poate creste ulterior riscul de obezitate si de sindrom de colon iritabil, din cauza fortarii intestinului sa inceapa digestia alimentelor solide mai devreme decat este pregatit.

Solicita rinichii insuficient dezvoltati la sugar

La fel ca in cazul digestiei, si sistemul renal poate fi suprasolicitat de o diversificare prea rapida. Sistemul renal insuficient dezvoltat al bebelusului poate fi afectat grav daca este solicitat prea intens de consumul de alimente solide prea devreme. Organismul copilului are nevoie de timp pentru a se adapta la schimbarile care apar.

Favorizeaza obezitatea

Diversificarea precoce poate creste riscul de obezitate. Cand stomacul este suprasolicitat cu alimente solide, bebelusul se poate simti infometat mai repede si acest lucru poate favoriza obezitatea.

Introducerea glutenului poate favoriza aparitia celiachiei

Riscul unui copil de a dezvolta boala celiaca este influentat de mai multi factori, inclusiv genetici, dar unele cercetari sugereaza ca varsta introducerii alimentelor cu gluten in meniul celor mici poate influenta acest risc. Se considera ca riscul este mai mare daca se introduc alimente cu gluten inainte de 4 luni, dupa 7 luni sau daca glutenul este introdus in cantitati prea mari.

Alergiile alimentare si diversificarea

Introducerea alimentelor cu potential alergen prea devreme poate reduce riscul ca cel mic sa dezvolte o alergie alimentara. Toti copiii, inclusiv copiii cu risc crescut de alergie, ar trebui sa consume alimente solide cu potential alergen de la varsta de aproximativ 6 luni. Este important, insa, sa cereti sfatul medicului pediatru, mai ales daca bebelusul are deja o alergie alimentara, daca aveti in familie antecedente de alergie alimentara si sunteti ingrijorat de introducerea solidelor etc. Bebelusii cu eczeme severe sau care au parinti cu alergii alimentare sunt mai predispusi sa dezvolte o alergie alimentara.

Alimente de evitat

Iata care sunt alimentele ce trebuie evitate in diversificarea bebelusului:

    • Miere si sirop de porumb – mierea trebuie evitata pana la 12 luni – pentru a evita riscul de botulism infantil;
    • Alimente cu potential alergen – albusul de ou, untul de arahide, laptele de vaca, fructele citrice si crustaceele sunt alimente cu potential alergen care ar trebui evitate in primul an de viata;
    • Laptele de vaca – laptele de vaca nu ar trebui sa inlocuiasca formula de lapte praf sau laptele matern deoarece nu furnizeaza suficient fier si are prea multe proteine pentru copiii cu varsta mai mica de 1 an;
    • Alimente dulci – dulciurile favorizeaza obezitatea prin aportul prea mare de calorii in alimente cu un continut nutritiv prea mic pentru a sustine cresterea.
    • Alimente cu risc de inec sau sufocare – bomboane, nuci, struguri, bucati prea mari de carne, morcov crud, mar, popcorn etc.;
    • Sare – pana la varsta de 7 luni, un copil ar trebui sa consume mai putin de 1 g de sare pe zi (laptele matern si laptele praf contin cantitatea potrivita de sare). Intre 7 luni si un an, 1g de sare pe zi este cantitatea maxima admisa. Nu trebuie sa se adauge sare in alimentele gatite pentru cel mic, iar alimentele sarate, cum ar fi carnurile procesate, branzeturi sarate si alte alimente procesate, ar trebui sa fie evitate.

Alte sfaturi

Iata alte cateva sfaturi si recomandari pentru procesul de diversificare a bebelusului:

  • Copilul trebuie sa consume alimente stand intr-o pozitie sezand, nu culcat, de preferinta intr-un scaun special pentriu hranire.
  • Inainte de a-i introduce lingurita in gura, cel mic este bine sa observe mancare pentru a o accepta. Cel mic trebuie sa deschida singur gura pentru a manca.
  • Asteptati ca cel mic sa inghita alimentele inainte de a oferi a doua lingurita de hrana.
  • Nu fortati copilul sa manance; faceti o scurta pauza, verificati sa nu fie vorba de o alta cauza pentru care refuza sau incercati combinatii alimentare noi.
  • Aveti grija la temperatura si gustul alimentelor oferite.
  • Hranirea trebuie sa se faca intr-un loc linistit, fara surse de distragere ca televizorul sau telefonul.
  • Permiteti-i copilului sa atinga mancarea – este o parte a procesului de invatare si dezvoltare.
  • Evitati sa hraniti copilul in masina, deoarece este greu sa preveniti inecarea sau sufocarea cu alimente sau chiar cu lichide.
  • Pentru a creste sansele de acceptare a unui nou aliment, oferiti un aliment nou la mai multe mese diferite. De asemenea, incercati sa amestecati putin din alimentul nou cu un aliment pe care il cunoaste deja. De exemplu, daca bebelusului ii plac bananele, introduceti piersicile amestecandu-le cu banane.
  • Tineti cont si de preferintele celui mic atunci cand vine vorba de alimentele consumate.
  • Nu oferiti cereale in biberon si nici sucuri de fructe.
  • Tineti cont de semnele de foame si satietate ale copilului. Semnele de satietate includ intoarcerea capului, scuiparea alimentelor, tinerea gurii inchise, acoperirea fetei cu mainile etc.
  • Acordati atentie semnelor de sensibilitate si alergii alimentare, ca eruptii cutanate, diaree, varsaturi etc.
  • Puteti tine un jurnal al diversificarii pentru a vedea exact ce alimente ati introdus si daca au aparut anumite reactii adverse.

Referinte:

  • Complementary Feeding: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition, link: http://www.espghan.org/fileadmin/user_upload/guidelines_pdf/con_28.pdf
  • Infant and young child feeding WHO, link: https://www.dors.it/documentazione/testo/200905/oms%20alimentazione%20neonato%20e%20bambino.pdf
  • Importance of Exclusive Breastfeeding and Complementary Feeding among Infants, link: http://www.foodandnutritionjournal.org/volume2number2/importance-of-exclusive-breastfeeding-and-complementary-feeding-among-infants/
  • Complementary feeding (weaning), link: https://www.bda.uk.com/foodfacts/WeaningYourChild.pdf
  • Feeding Guide for the First Year, link: https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=feeding-guide-for-the-first-year-90-P02209
  • Introducing Solid Foods to Infants, link: http://extension.colostate.edu/topic-areas/nutrition-food-safety-health/introducing-solid-foods-to-infants-9-358/
Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *