Boala celiaca la copii – simptome, cauze, tratament

Iata ce simptome poate avea boala celiaca la copii, care sunt cauzele si factorii de risc, cum se stabileste diagnosticul si ce implica tratamentul.

CUPRINS:

1. Ce este boala celiaca?
2. Care sunt semnele si simptomele bolii celiace?
3. Ce cauzeaza boala celiaca?
4. Cum este diagnosticata boala celiaca?
5. Tratament pentru boala celiaca

Ce este boala celiaca?

Boala celiaca este o afectiune autoimuna si apare pe fondul intolerantei la gluten. Glutenul se gaseste in grau, secara, orz si alte cereale. In boala celiaca, numita si celiachie, organismul nu poate absorbi nutrienti importanti. In cazul celor cu boala celiaca, sistemul imunitar vede glutenul ca pe o amenintare si produce anumiti anticorpi pentru a-l „combate”. Nivelurile ridicate ale acestor anticorpi afecteaza mucoasa interioara a intestinului subtire, aplatizand vilozitatile care ajuta la absorbtia nutrientilor. De asemenea, provoaca si inflamatie. Daca vilozitatile sunt aplatizate si inflamate, deteriorate, intestinul nu poate absorbi in mod corespunzator nutrientii.

In cazul copiilor, boala celiaca se poate dezvolta oricand dupa introducerea in alimentatia copilului a graului sau a altor alimente care contin gluten, de obicei dupa varsta de 6-9 luni. Vezi aici mai multe despre cerealele in diversificarea alimentatiei bebelusului. Nu se stie exact de ce unii copii dezvolta boala in primele etape de viata, in timp ce altii dupa ani de expunere. Multi copii au simptome usoare, cum ar fi gaze excesive, dureri abdominale sau constipatie. Alti copii au simptome mai severe care pot duce la un diagnostic mai devreme, inclusiv probleme de crestere si dezvoltare, pierdere in greutate si varsaturi. Nu exista leac pentru aceasta boala. Singurul tratament este o dieta stricta fara gluten pe viata.

Care sunt semnele si simptomele bolii celiace?

Boala celiaca poate provoca o varietate de simptome. Este posibil ca bebelusii sa nu ia in greutate si sa nu creasca asa cum era de asteptat. Simptomele bolii celiace variaza de la o persoana la alta si pot incepe la orice varsta. Copiii se pot confrunta cu:

• diaree;
• greata;
• constipatie;
• scaune deschise la culoare si cu miros mai urat decat in mod normal;
• dureri de burta si balonare;
• distensie abdominala;
• lipsa poftei de mancare;
• pierdere in greutate;
• oboseala;
• iritabilitate;
• dureri de cap;
• eruptie cutanata cu mancarime – dermatita herpetiforma.

Alte simptome, cum ar fi ulcerele bucale severe si niveluri scazute de nutrienti precum fier, vitamina B12 sau acid folic, pot fi, de asemenea, un semn al bolii celiace. Unele persoane nu au niciun simptom. Simptomele pot aparea in orice moment al vietii. Unii copii au probleme de la introducerea produselor cu gluten, in etapa de diversificare, dar altii manifesta simptome dupa ani de expunere la gluten. Daca este lasata nediagnosticata si netratata pe termen lung, boala poate duce la complicatii precum probleme de crestere, pubertate intarziata, defecte ale smaltului dintilor, anemie cu deficit de fier, oboseala cronica si, in timp, osteoporoza.

Boala celiaca vs Alergie alimentara

In timp ce atat alergiile alimentare, cat si boala celiaca se refera la intoleranta organismului la anumite substante, exista unele diferente importante intre cele doua. Alergiile alimentare sunt rezultatul unui alt tip de proces imun. Copiii pot depasi anumite alergii alimentare in copilarie, in timp ce boala celiaca este o afectiune pe tot parcursul vietii. Spre deosebire de boala celiaca, expunerea anumitor persoane cu alergii alimentare la unele alimente alergene poate provoca probleme de respiratie sau alte reactii bruste care pun viata in pericol. In caz de alergie la grau, persoanele sunt alergice la proteinele din grau, dar pot consuma in continuare secara si orz.

De asemenea, boala celiaca este diferita de intoleranta la gluten non-celiaca. Persoanele care au intoleranta non-celiaca la gluten pot avea dureri de stomac sau alte simptome dupa ce au consumat alimente care contin gluten, dar pot fi capabile sa tolereze o cantitate mica. In caz de boala celiaca, trebuie sa se evite orice urma de gluten.

Vezi si: Intolerantele si alergiile alimentare la bebelusi – cum le recunosti?

Ce complicatii sunt asociate cu boala celiaca?

Uneori, persoanele cu boala celiaca au probleme cu absorbtia calciului, a fierului, acidului folic si a altor vitamine si minerale. Acest lucru poate duce la anemie cu deficit de fier si densitate osoasa scazuta. Poate duce si la malnutritie, afectarea sistemului nervos, probleme de fertilitate. Daca nu este tratata, afectarea intestinului poate creste riscul de a dezvolta unele tipuri de cancer si alte boli autoimune.

Ce cauzeaza boala celiaca?

Boala celiaca este o afectiune autoimuna. In boala celiaca, glutenul declanseaza sistemul imunitar, ceea ce duce la deteriorarea si inflamarea vilozitatilor intestinale. Vilozitatile sunt proiectii asemanatoare degetelor care captusesc intestinul subtire, care absorb nutrientii din alimente si ii trimit in fluxul sangvin. Vilozitatile deteriorate si inflamate nu pot absorbi vitaminele si mineralele necesare.

Cauza exacta a bolii celiace nu este cunoscuta. Tinde sa aiba o componenta ereditara. Aproximativ 5-10% dintre copiii cu antecedente familiale de boala celiaca vor dezvolta ei insisi boala, iar pana la 22 % au un membru al familiei apropiate care are boala. Exista, de asemenea, afectiuni asociate care ar putea expune persoanele la un risc mai mare de celiachie, inclusiv diabet, boala tiroidiana si sindromul Down.

Cum este diagnosticata boala celiaca?

Diagnosticul bolii celiace incepe de obicei cu o examinare fizica si analiza simptomelor – simptomele gastrointestinale si celelalte simptome, probleme de crestere etc. – de cat timp au aparut simptomele, cat dureaza, factori ce reduc sau intensifica simptomele, dar si informatii despre alimentatie etc. Ulterior se fac analize de sange pentru markeri serologici specifici – dozarea anticorpilor specifici din sange, si anume anticorpi anti-transglutaminaza tisulara (IgA, IgG) si anticorpi antiendomisium (IgA, IgG).

In aceasta etapa testele trebuie facute cat timp pacientul are o dieta cu gluten. Din acest motiv este important sa NU excludeti glutenul din alimentatie fara a discuta intai cu medicul. Reducerea cantitatii de gluten poate modifica rezultatele analizelor. Alte analize pe langa markeri boala celiaca de mai sus pot include anticorpii anti-gliadin si teste genetice pentru fenotipul HLA DQ2/DQ8, pentru predispozitie genetica boala celiaca.

Ulterior, daca rezultatele sunt pozitive, se recomanda o biopsie de mucoasa intestinala in timpul unei endoscopii digestive superioare. Biopsia permite stabilirea stadiului de evolutie a afectiunii. Poate identifica anumite caracteristici, ca inflamatie, aplatizare si atrofie a vilozitatilor.

Tratament pentru boala celiaca

Singurul tratament pentru boala celiaca este o dieta stricta, fara gluten pe tot parcursul vietii. Sensibilitatea la gluten ramane pe tot parcursul vietii. Trebuie sa evitati toate sursele de gluten, deoarece consumul chiar si in cantitati foarte mici de gluten poate provoca leziuni suplimentare la nivelul intestinului si poate afecta cresterea. Prin eliminarea tuturor alimentelor care contin gluten din dieta, simptomele bolii celiace pot fi gestionate, iar intestinul se vindeca si poate reveni la normal.

Glutenul se gaseste in orice alimente obtinut din grau, secara, orz . Alimentele comune care contin gluten includ:

• paine si alte produse de panificatie;
• cornuri, biscuiti si alte produse de patiserie;
• prajituri si alte produse de cofetarie;
• cereale pentru micul dejun;
• aluaturi;
• paste etc.

Dieta fara gluten

Exista 3 grupuri de alimente care sunt potrivite pentru cei care urmeaza o dieta fara gluten:

• produse in mod natural fara gluten – fructe si legume proaspete, carne proaspata, oua, peste, nuci si leguminoase, uleiuri, lactate, cereale si pseudocereale fara gluten, ca orez, porumb, tapioca, hrisca, mei, amarant, quinoa etc.;
• produse etichetate fara gluten – produse care au specificatia fara gluten, adica au fost testate si nu prezinta gluten detectabil;
• produse fara gluten, dar fara sigla – in cazul acestora este important sa verificati lista de ingrediente.

Atentie la contaminarea incrucisata. Uneori, alimentele fara gluten pot intra in contact cu alimentele care contin gluten (numita contaminare incrucisata), in timpul procesarii, ambalarii si a pregatirii alimentelor – inclusiv daca folositi aceleasi ustensile sau vase de gatit. Exista, de asemenea, versiuni fara gluten ale alimentelor de baza, produse fara gluten cum ar fi paine fara gluten, cereale fara gluten etc.

In plus, exista multe alternative la cereale, tipuri de faina si amidon care in mod natural nu contin gluten si, prin urmare, pot fi consumate de catre copiii care urmeaza o dieta fara gluten. Cerealele fara gluten si alternativele la faina includ orez, hrisca, faina de migdale, faina de cocos, porumb, mei, cartofi, quinoa etc. Cu toate acestea, retineti ca toate cerealele sunt considerate „cu risc ridicat” de contact incrucisat, deoarece sunt adesea cultivate, macinate si procesate in apropierea cerealelor care contin gluten. Ori de cate ori este posibil, cumparati cereale, faina si produse fara gluten care sunt etichetate fara gluten si, de asemenea, certificate fara gluten.

Recomandari privind dieta fara gluten

Se recomanda sa duceti copilul la un nutritionist sau dietetician cu experienta in monitorizarea bolii celiace. Acesta va va ajuta la identificati alimentele pe care trebuie sa le eliminati si ce alimente poate consuma copilul, incat sa aiba o dieta echilibrata si hranitoare. Odata ce copilul inceteaza sa manance gluten, intestinul sau incepe sa se vindece si ar trebui sa inceapa sa se simta mai bine, de obicei in cateva zile sau saptamani. Daca cel mic are niveluri scazute de nutrienti, medicul ar putea recomanda suplimente.

• Cititi cu atentie etichetele produselor pentru a va asigura ca acestea nu contin gluten sau urme de gluten,
• Folositi ustensile, tocatoare si vase de gatit separate pentru a evita contaminarea incrucisata. De asemenea, folositi un prajitor de paine separat pentru painea fara gluten.
• Curatati aparatele, ustensilele si suprafetele de lucru inainte de a gati produse fara gluten, mai ales dupa manipularea alimentelor care contin gluten. Spalati-va bine si des pe maini cand pregatiti mancarea.
• Cand vine vorba despre mancatul in oras, informati-va inainte cu privire la meniu si ce alimente poate consuma copilul in siguranta. Chiar daca restaurantul are preparate fara gluten, informati personalul cu privire la starea copilului, astfel incat sa stie ca mancarea sa nu trebuie sa contina gluten si ingrediente aferente.

Retineti!

Schimbarea obiceiurilor alimentare ale copilului pentru a elimina alimentele care contin gluten – cum ar fi grau, secara si orz – din dieta este o provocare. Glutenul poate fi gasit in mai mult decat in alimentele de baza – poate fi gasit si in medicamente si articole comune pe care multi oameni le folosesc in fiecare zi. Acestea pot include medicamente pe baza de reteta si fara prescriptie medicala, produse cosmetice si de ingrijire, apa de gura si pasta de dinti.

Referinte:
(1) https://www.kidshealth.org.nz/coeliac-disease
(2) https://celiac.org/about-celiac-disease/celiac-disease-in-children/
(3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8290992/
(4) https://www.beyondceliac.org/celiac-disease/symptoms/celiac-disease-symptoms-in-children/
(5) https://caringforkids.cps.ca/handouts/healthy-living/celiac-disease-and-your-child
(6) https://www.healthychildren.org/English/healthy-living/nutrition/Pages/Gluten-Free-Shopping-Tips-for-Parents.aspx
(7) https://kidshealth.org/en/parents/celiac-disease.html

Surse foto: Pixabay, Pexels