Alaptarea la san | Tot ce trebuie sa stii

Alaptarea la san este foarte importanta, laptele de mama fiind cel mai bun aliment al sugarului de varsta frageda, permitand o adaptare deplina la viata extrauterina. In viata intrauterina, copilul este hranit prin sangele mamei. Dupa nastere, copilul se hraneste in mod independent, moment in care incep sa fie secretati fermentii digestivi in stomac si intestin, dar puterea lor este inca slaba. Numai cu incetul, in cursul lunilor urmatoare, sucul gastric si secretiile intestinale incep sa fie suficiente si digestia se poate desfasura in mod normal si cu alte alimente decat laptele mamei.

Laptele matern este alimentul cel mai bine suportat de sugar, se digera usor, este lipsit de microbi, contine vitaminele necesare si anticorpi (substante cu actiune antimicrobiana), precum si diferiti fermenti care ajuta digestia.

Un litru de lapte de mama contine circa 870 grame apa, 15 grame albumine, 35-40 grame grasime, 70 grame lactoza, saruri minerale, vitamine, anticorpi, fermenti si furnizeaza aproximativ 700 de calorii.

Femeia care alapteaza se reface mai usor dupa nastere decat cea care nu alapteaza, se leaga mai mult de copil, si este mai calma. Dar mai important este faptul ca sugarul hranit la san se dezvolta mult mai bine. Un copil hranit la san nu sufera niciodata de infectii intestinale de origine alimentara.

Colostrul

alaptarea la san

In primele 6-7 zile dupa nastere, mama secreta un lapte care are ceva din serul sanguin pe care il primea fatul in uter si care se numeste colostru. In comparatie cu laptele, el este bogat in albumine, substante imunizante, saruri minerale si mai sarac in cazeina, grasime si lactoza. El asigura echilibrarea organismului si, datorita continutului sau bogat in saruri minerale, exercita o actiune laxativa, necesara in primele 24 de ore de dupa nastere.

Colostrul are o valoare energetica de 520-570 de calorii la litru, constituind cel mai adecvat aliment pentru primele zile de viata. Colostrul are culoarea galbuie, este translucid si in 6-7 zile se transforma in lapte normal. Compozitia laptelui de femeie prezinta variatii in legatura cu perioada lactatiei si cu ora din zi. Compozitia variaza chiar in cursul aceluiasi supt: prima parte este mai saraca in grasimi decat laptele de la sfarsitul suptului. Cantitatea de lapte secretat in 24 de ore depinde si de vigoarea cu care suge copilul.

Faptul ca laptele mamei este cel mai bun aliment pentru sugar este demonstrat in mod riguros si de faptul ca sugarii hraniti la san se dezvolta normal, au pielea roz, catifelata, cu un strat celuloadipos tare, nu prezinta tulburari gastrointestinale si se imbolnavesc mult mai rar decat cei hraniti artificial.

Curand dupa nastere, mama nu are uneori destul lapte. Ea nu trebuie sa-si piarda rabdarea, ci sa-si puna copilul la fiecare 3 ore la san, intrucat suptul este stimulentul cel mai bun pentru secretia lactata. Secretia lactata nu este abundenta la inceput; unele mame au putin lapte in primele 2-3 saptamani, pentru ca apoi cantitatea sa creasca corespunzator, iar alte mame au o cantitate mare de la inceput (furia laptelui) si sanii sunt durerosi. Daca mama observa ca sugarul nu a supt cantitatea necesara, este agitat, nu doarme, plange, nu creste in greutate, se va adresa de urgenta medicului.

Copilul se naste cu deprinderea de a suge. Din primele clipe de viata se remarca miscarile de supt ale copilului. De aceea este bine ca sugarul sa primeasca laptele matern direct de la san. Daca ii vom da laptele mamei cu lingurita sau cana, mama va pierde mai curand laptele si apar pericolele contaminarii laptelui cu microbi.

Primul supt va fi la 12-24 de ore de la nastere (in functie de starea copilului si a mamei). Prima punere la san trebuie facuta cu rabdare, intrucat copilul are o usoara toropeala dupa nastere si oricum este la primul supt.

Pastrarea disciplinei orelor de supt este importanta, altfel se poate altera ritmicitatea meselor si de aici apar o serie de neplaceri atat pentru mama cat si pentru copil.

Inainte de a pune copilul la piept, mama va trebui sa-si faca toaleta sanului si a mainilor: se va spala pe maini cu apa si sapun, dupa care va sterege sfarcul si pielea din jurul mamelonului cu apa fiarta si racita. Toaleta mainilor si sanului trebuie facuta cu regularitate.

Durata si orarul supturilor

Primele supturi nu vor depasi 5-10 minute, deoarece cantitatea de colostru este mica, mameloanele trebuie protejate de fisuri si copilul nu are putere sa suga. Dupa cateva zile copilul se obisnuieste sa suga si trage laptele cu putere. Se instaleaza si secretia lactata a mamei; de aceea, durata suptului poate fi prelungita pana la 15-20 de minute. Accentuam ca durata suptului nu va fi niciodata prelungita peste 15-20 minute.

La sfarsit, sugarul va fi ridicat vertical si sprijinit de pieptul mamei, provocandu-i-se eructatia (eliminarea aerului inghitit in timpul suptului), prin mici lovituri cu palma pe spate, intre omoplati.

La inceput se va da sanul la orele: 6, 9, 12, 15, 18 si 21 (eventual si 24) la un copil normal; subponderalii si prematurii vor primi 8-10 supturi, la aproximativ 2 ore, dupa prescriptia medicului.

Este de dorit ca sugarul sa nu fie alimentat inainte de somn, ci dupa ce s-a trezit. In felul acesta suge mai puternic si, fiind satul, ramane linistit dupa aceea, chiar daca nu doarme.

De fiecare data, alaptarea se face la un singur san. De altfel, laptele de la inceputul alaptarii este mai sarac in grasimi, deci un sugar care suge de fiecare data din ambii sani va primi un lapte mai putin hranitor. Numai cand mama are prea putin lapte va putea pune copilul sa suga de fiecare data de la ambii sani. Daca, dimpotriva, laptele este in cantitate prea mare, cantitatea ce a ramas dupa ce a mancat copilul se va extrage prin muls pana la ultima picatura pentru a mentine in continuare secretia lactata.

Febra la copii Alimentatia copilului cu febra

Cum stim daca sugarul primeste cantitatea necesara de lapte?

Cresterea normala a greutatii dovedeste ca sugarul isi primeste cantitatea necesara de lapte. Atunci cand se banuieste o crestere insuficienta a greutatii se poate face proba astfel: se cantareste copilul, timp de 24 de ore, inainte si dupa fiecare supt, facandu-se diferentele dintre greutatea copilului inainte de supt si cea dupa supt; adunand cantitatile de lapte primite de copil la toate supturile din 24 de ore se afla cantitatea globala de lapte primita de copil in cele 24 de ore.

Cantitatea de lapte pe care trebuie sa o primeasca un sugar in 24 de ore depinde de varsta si greutatea lui. Orientativ, un copil in a 2-a zi de viata va suge 70-80 grame; in a 3-a zi, 140-180 grame; in a 4-a zi, 240-280 grame ; la 2 saptamani ~500 grame; la o luna, 600-650 grame; la 2 luni, 700-750 grame; la 3 luni 850-900 grame.

Sau, folosind o formula simpla si practica, copilul de 2-6 saptamini suge o cantitate de lapte egala cu 1/5 din greutatea lui; de la 6 saptamini la 4 luni, circa 1/6 din greutate; de la 4 la 6 luni, aproximativ 1/7 din greutatea lui.

Dupa o alta formula copilul suge zilnic cate 150 g lapte pe fiecare kilogram de greutate a corpului, cantitate repartizata in cele 5-6 supturi. Cu alte cuvinte, un copil de 5 kilograme suge 750 grame de lapte pe zi.

alaptarea naturala la san

Ce facem daca mama nu are lapte suficient?

Nu toate mamele au lapte suficient: unele nu au avut rabdarea necesara, altele au facut fisuri la mamelon si de teama durerii nu au lasat suficient timp copilul la san, iar la altele secretia lactata este insuficienta.

Pentru prevenirea si remedierea acestor situatii se pot aplica pe ambii sani cateva sedinte de raze ultraviolete sau mama va bea cate 100-200 grame apa, limonada sau ceai cu 10-15 minute inainte de fiecare supt.

Berea si supele cu fainoase nu stimuleaza secretia lactata mai mult decat alte lichide, iar ceapa nu are niciun efect, asa ca evitati astfel de leacuri babesti. Unii copii refuza sanul dupa ce mama a ingerat o cantitate mai mare de ceapa sau varza. Bauturile alcoolice sunt strict contraindicate mamei, deoarece alcoolul trece in lapte provocand sugarului intoxicatii deosebit de grave.

Igiena alimentara a mamei care alapteaza

Cu acest prilej reamintim ca alimentatia mamei este cea obisnuita, la care se adauga circa 1/2 litru de lapte sau iaurt si obligatoriu legume verzi sub forma de salate sau fierte dar si fructe proaspete. Cu exceptiile aratate nu exista alimente care sa dauneze copilului, daca sunt bine tolerate de mama. Pentru sanatatea ei si a copilului pe care-l alapteaza, mama are nevoie de vitamine in cantitati mai mari care pot fi acoperite prin multivitamine.

Subliniem ca cel mai bun stimulent pentru secretia lactata ramane suptul copilului. Chiar daca cu toate eforturile depuse (sub control medical) cantitatea de lapte ramane sub necesar retinem totusi, ca in general 90% din femei sunt capabile sa-si alapteze cel putin partial copilul.

Pentru a preintimpina insa subalimentarea copilului, mama va trebui sa se adreseze medicului pentru a fi indrumata in privinta completarii alimentatiei. Pentru a nu-si intarca prea devreme copilul, mama sa nu ofere sugarului laptele cu ajutorul biberonului, caci copilul va opta repede pentru biberon deoarece sugarul depune un efort mai mic decat la supt.

Pentru ca sugarul sa nu refuze sanul (deci sa nu se intarce prematur) recomandam alimentatia cu lingurita, pe care sugarii o deprind de obicei usor, mai ales daca li s-a administrat in prealabil ceaiul tot cu lingurita.

Te-ar putea interesa si: