Mastita in alaptare

mastita in alaptare

Mastita este o inflamatie a tesutului mamar. Inflamatia se poate transforma usor in infectie, daca se dezvolta bacterii in tesutul inflamat.

Produce dureri de sani, umflare, caldura locala si roseata. De asemenea, poate sa apara febra si frisoane. Mastita afecteaza cel mai frecvent femeile care alapteaza (mastita de alaptare), desi uneori aceasta afectiune poate sa apara la femeile care nu alapteaza.

In cele mai multe cazuri, mastita de alaptare apare in primele 6-12 saptamani de la nastere (postpartum), dar poate sa apara si mai tarziu in timpul alaptarii. Poate fi problematica, deoarece poate duce in cazuri grave la intreruperea alaptarii, restrictionand alimentatia optima a copilului. Se estimeaza ca 2-10% dintre femeile care alapteaza se confrunta cu mastita.

Cand si de ce apare mastita?

Desi mastita poate sa apara oricand in timpul alaptarii, 75-95% dintre cazuri apar in primele 3 luni.

Mastita apare cel mai adesea atunci cand laptele se acumuleaza in san, deoarece este produs mai rapid decat este eliminat (staza laptelui). Staza laptelui poate sa apara atunci cand bebelusul nu consuma suficient lapte.

Poate avea drept cauza si patrunderea unei bacterii la nivelul sanului. Bacteriile de pe suprafata pielii sau chiar de la copil pot patrunde prin intermediul unei mici leziuni de la nivelul mamelonului sau prin canalele galactofore. Laptele acumulat in san care nu este eliminat la timp poate reprezenta mediul propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Proprietatile antibacteriene ale laptelui matern protejeaza insa copilul de infectii.

Urmatoarele situatii pot provoca, de asemenea, staza laptelui si pot duce la mastita:

  • Angorjarea sanilor sau umplerea excesiva a sanilor;
  • Rutina stricta a meselor si aparitia unei pauze neprevazute lungi intre hraniri;
  • Presiunea in zona pieptului cauzata de haine prea stramte, sutien, pozitia de dormit sau o centura de siguranta;
  • Leziune la nivelul sanului.

Uneori, staza laptelui se poate agrava si se poate dezvolta in mastita infectioasa. Apare de obicei la prima sarcina, dar poate sa apara si la sarcinile urmatoare. Mastita poate sa apara oricand pe durata alaptarii. Cu toate acestea, este mai frecventa in primele trei luni, in special in a doua saptamana sau a treia saptamana.

Fisurile mamelonului pot cauza dureri si pot servi ca loc de trecere a bacteriilor ce duc la mastita. De asemenea, anomalii si probleme bucale ale copilului (ex: buza de iepure, despicatura valului palatin sau frenulumul lingual) pot duce la traumatismele mamelonului si cresterea riscului de mastita.

alaptarea naturala la san

Factori de risc

Factorii de risc pentru mastita includ:

  • alaptarea in primele saptamani de la nastere;
  • leziuni la nivelul mamelonului, desi mastita se poate dezvolta in orice regiune a sanului;
  • adoptarea unei singure pozitii de alaptare, care nu favorizeaza golirea sanului;
  • purtarea unui sutien prea stramt sa presiunea la nivelul sanului de la anumite centuri, genti sau haine, care pot restrictiona fluxul sangvin;
  • oboseala persistenta sau stresul;
  • istoric personala de mastita de alaptare;
  • alimentatia deficitara.

Daca bebelusul nu se ataseaza bine la un san, acest lucru poate creste riscul de inflamatii. Daca bebelusul prefera un san, acest lucru poate duce, de asemenea, la aparitia mastitei la nivelul sanului folosit mai rar.

Semne ca bebelusul este atasat corect la san:

  • Barbia copilului atinge ferm sanul.
  • Gura copilului este larg deschisa si cuprinde tot mamelonul si regiunea inferioara a areolei mamare.
  • Copilul are buzele indreptate spre exterior.
  • Copilul nu are capul prea in fata sau in spate, ci in linie dreapta cu corpul si are corpul orientat spre mama.
  • Copilul suge intr-un ritm constant si profund – este normal ca bebelusul sa faca pauze la anumite intervale de supt.
  • Nu apar dureri in timpul hranirii.
  • Nu sunt modificari de forma sau culoare ale mamelonului dupa hranire.

Simptomele mastitei

Starea generala variaza in functie de severitate, variind de la simptome usoare, cu o anumita inflamatie locala, roseata, caldura si sensibilitate la nivelul sanului afectat pana la simptome mai grave, inclusiv febra, abces si septicemie, care pot necesita spitalizare. Recuperarea poate dura ceva timp si poate exista un disconfort substantial pentru mama afectata. De asemenea, se poate forma un mic nodul cauzat de acumularea de lapte, dat de un canal infundat.

Semnele si simptomele mastitei pot include:

  • sensibilitatea sanului, mai ales la atingere, si senzatie de caldura;
  • in general, stare de rau;
  • durere persistenta sau senzatie de arsura in timpul alaptarii;
  • roseata pielii;
  • febra;
  • dureri de cap;
  • epuizare fizica.

Mastita de alaptare tinde sa afecteze de obicei numai un singur san. Nu depinde de dimensiunea sanilor; nu sunt date care sa arate ca femeile cu sani mai voluminosi sau mai mici sunt mai predispuse la aparitia mastitei.

alaptarea la san

Diagnostic

Mastita este diagnosticata prin examen fizic si identificarea semnelor si simptomelor ca febra, dureri de san, roseata etc. Un alt semn este roseata de obicei din jurul mamelonului si sensibilitatea sanului.

Medicul va analiza sanul pentru a depista un eventual abces sau alte complicatii ce pot aparea. Se poate preleva si analiza o proba de lapte pentru a determina necesitatea administrarii de antibiotice, daca infectia este severa.

Cat poate dura mastita?

Daca este diagnosticata la timp, mastita este usor de tratat si nu va dura mult pana sa va simtiti mai bine. Daca mastita nu este depistata si tratata la timp, daca este asociata cu blocajul canalului, abcese etc. se poate agrava si poate forma o masa ferma dura data de canalele infundate. Un abces necesita de obicei drenaj chirurgical. Pentru a evita complicatiile, discuta cu medicul inca de la primele semne ale mastitei.

Complicatia comuna a mastitei este data ce oprirea alaptarii. Trebuie reamintite beneficiile alaptarii la san, beneficii atat pentru copil, dar si pentru mama.

Copilul este afectat de mastita mamei?

Desi s-ar putea sa va simtiti rau si inconfortabil, mastita nu va va afecta copilul. Copilul poate fi hranit la sanul afectat, dar laptele poate avea un gust usor mai sarat. Chiar daca aveti mastita infectioasa si bebelusul dumneavoastra inghite bacteriile din lapte, copilul nu va fi afectat.

Preventie

  • Asigurati-va ca bebelusul este atasat corect la san.
  • Alaptati copilul cat mai des sau de fiecare data cand vrea sa fie hranit.
  • Evitati intarzierea alaptarii.
  • Daca un san devine prea plin, treziti copilul pentru a fi hranit sau stoarceti laptele.
  • Evitatie presiunea la nivelul sanului, purtati haine lejere si evitati presiunea cu degetele in timpul alaptarii.
  • Odihniti-va cat mai mult.
  • Alternati la fiecare alaptare sanul cu care incepeti hranirea.

Tratament mastita

Tratamentul pentru mastita implica de obicei:

  • Ajustari ale tehnicii de alaptare – asigurati-va ca va goliti complet sanii in timpul alaptarii si ca bebelusul dvs. se ataseaza la san corect. Puteti solicita ajutorul medicului sau puteti apela la un consultant in lactatie pentru ajutor si asistenta permanenta.
  • Ingrijirea personala – odihniti-va, continuati alaptarea si consumati multe lichide pentru a va ajuta organismul sa lupte impotriva infectiei mamare.
  • Goliti sanul mai des – este bine ca sanii sa fie goliti frecvent, hranind copilul mai des in functie de programul lui sau stoarceti laptele cu ajutorul unei pompe de san. Alaptati copilul de 8-12 ori la fiecare 24 ore (inclusiv noaptea), mai ales din sanul afectat.
  • Antibiotice la recomandarea medicului – tratarea mastitei necesita uneori un tratament cu antibiotice de 10 pana la 14 zile. S-ar putea sa va simtiti mai bine dupa 24 -48 de ore de la inceperea tratamentului cu antibiotice, dar este important sa luati toate pastilele pentru a reduce la minimum riscul de recurenta.
  • Analgezice – medicul va poate recomanda un tratament usor de ameliorare a durerii, cum ar fi acetaminofen sau ibuprofen.

Mastita poate fi infectioasa sau neinfectioasa. Mastita infectioasa este una dintre cele mai frecvente infectii cu care se confrunta femeile care alapteaza.

Afectarea starii generale a mamei, impreuna cu costul ingrijirii, impactul potential negativ asupra continuarii alaptarii si pericolul unor complicatii grave, cum ar fi septicemia, fac ca mastita sa poata fi o afectiune grava care sa necesite diagnosticarea precoce si terapia eficienta.

Desi tratamentul cu antibiotice este deseori recomandat, conform unor studii publicate in jurnalul Cochrane, nu exista suficiente dovezi pentru confirmarea sau respingerea eficacitatii terapiei cu antibiotice pentru tratamentul mastitei de alaptare in general. E necesara realizarea de teste pentru a vedea daca mastita necesita sau nu antibiotice.

Ce trebuie sa faceti?

Daca aveti mastita, este sigur sa continuati alaptarea si va ajuta chiar sa reduceti infectia.

Pentru a va usura disconfortul:

  • Este important sa continuati sa alaptati. Continuati sa alaptati cat de des si atat timp cat copilul dumneavoastra este infometat.
  • Odihniti-va cat mai mult posibil, de preferinta in pat cu bebelusul, ceea ce va incuraja hranirea frecventa.
  • Evitati acumularea excesiva de lapte in sani inainte de alaptare.
  • Variati pozitiile de alaptare.
  • Beti multe lichide.
  • Daca aveti probleme cu golirea unui san, aplicati comprese calde pe piept sau faceti un dus cald inainte de a alapta sau de a pompa lapte.
  • Purtati un sutien de sustinere.
  • Daca alaptarea la sanul afectat este prea dureroasa sau daca copilul dumneavoastra refuza sa suga la acel san, incercati sa stoarceti laptele cu ajutorul pompei de san.

bebelusul ingrijire

E necesara intarcarea?

Ar trebui sa continuati alaptarea, chiar daca aveti mastita. Mastita este, de obicei, cauzata de blocarea canalelor de lapte; infectia bacteriana nu este frecventa in stadiul incipient. Continuarea alaptarii pentru a mentine curgerea laptelui este o parte importanta a tratarii mastitei. Dimpotriva, daca opriti alaptarea, canalele vor fi blocate si mai mult. Infectia bacteriana poate apoi sa se dezvolte si chiar sa duca la formarea abcesului mamar. De aceea, daca aveti semne de mastita cum ar fi dureri locale, roseata si umflaturi, febra si oboseala extrema, trebuie sa va adresati unui medic.

Anticorpii din laptele matern protejeaza copilul de infectii. Cand apare mastita, sanul afectat poate produce mai putin lapte pentru cateva zile sau laptele matern de la acel san poate avea gust usor sarat.

Bebelusul nu se va imbolnavi in urma alaptarii la sanul afectat daca luati medicamentele asa cum este prescris. Copilul dumneavoastra va fi chiar protejat de anticorpii din laptele matern.

Sfaturi:

  • Continuati alaptarea directa, inclusiv de la sanul afectat, daca este posibil.
  • Asigurati-va ca bebelusul dumneavoastra este in mod corespunzator atasat la san.
  • Incercati diferite pozitii de alaptare, care sa fie cat mai confortabile pentru dumneavoastra si pentru copil.
  • Reduceti frecventa si cantitatea hranirilor cu biberonul, pentru a creste dorinta copilului de a fi alaptat la san si frecventa alaptarii directe.
  • Daca bebelusul dvs. este hranit cu biberonul tot timpul sau daca acesta nu doreste sa suga de la sanul afectat, trebuie sa stoarceti laptele si sa pastrati intervalul de pompare a laptelui la mai putin de 4 ore.
  • Purtati haine si sutiene confortabile.
  • Relaxati-va in timpul alaptarii, relaxati-va bratele, picioarele, spatele, umerii si gatul. Respirati profund si des, ascultati muzica relaxanta etc.
  • Inainte de a alapta sau de a stoarce lapte, puteti apela la numite metode pentru a stimula fluxul de lapte: contactul piele-piele cu bebelusul dvs. sau lasati copilul sa stea lipit de pieptul dumneavoastra.
  • Masati usor sanii, daca procesul nu este prea dueros. Incepeti de la baza sanului cu palma sau degetele prin miscari circulare pentru a reduce blocajul. Treptat masati spre mamelon, pe distante scurte.
  • Aplicati comprese pe san. Compresele reci pot reduce umflarea si durerea, iar cele caldute (rar si chiar inainte de alaptare cu 5 minute) pot ajuta la cresterea fluxului de lapte si la eliminarea blocajului, precum si la ameliorarea durerii. Puteti apela chiar si la dusuri caldute, imersarea sanului in apa calduta sau aplicarea unui prosop sau batiste umede si caldute pe san.
  • Odihniti-va corespunzator.

Prezentati-va urgent la medic daca:

  • Nu va simsiti bine si nu se amelioereaza simptomele in 8-24 ore cu recomandarile indicate.
  • Febra persista sau creste.
  • Apare sange sau puroi in laptele matern.
  • Apar dungi rosii pe san dinspre areola catre regiunea axilara sau sanul devine rosu, fierbinte si umflat.
  • Apar leziuni la nivelul sanului care par infectate.
  • Starea de rau persista sau se agraveaza.

Referinte:

(1) Mastitis, link: https://www.breastfeeding.asn.au/bf-info/common-concerns%E2%80%93mum/mastitis 

(2) Can I continue breastfeeding if I have mastitis?, link: http://www.fhs.gov.hk/english/health_info/faq/breastfeeding/BFQA036.html

(3) Mastitis, link: https://www.babycentre.co.uk/a251/mastitis

(4) Mastitis, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mastitis/symptoms-causes/syc-20374829

(5) Mastitis and breastfeeding, link: https://www.breastfeedingnetwork.org.uk/wp-content/dibm/BFN%20Mastitis%20feb%2016.pdf

(6) Antibiotics for mastitis in breastfeeding women, link: http://www.cochrane.org/CD005458/PREG_antibiotics-for-mastitis-in-breastfeeding-women

(7) Management of Mastitis in Breastfeeding Women, link: https://www.aafp.org/afp/2008/0915/p727.html

(8) https://www.laleche.org.uk/mastitis/

Te-ar putea interesa si:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *