Diversificarea naturala – Totul despre autodiversificare

Diversificarea naturala Totul despre autodiversificare

banner-tommee-tippee-miababy

Diversificarea naturala, autodiversificarea sau Baby-Led-Weaning (BLW) incurajeaza copilul sa se auto-hraneasca. Ideea este de a-i oferi bucati mici de hrana adecvata varstei, permitandu-i sa exploreze, sa atinga mancarea si sa o duca singur la gura.

Autodiversificarea nu numai ca incurajeaza bebelusul sa aprecieze culoarea, textura si mirosul alimentelor, dar, de asemenea, il ajuta sa dezvolte un control mai bun al mainilor.

De la 4-6 luni se incepe diversificarea si introducerea alimentelor solide. Introducerea alimentelor complementare este necesara pentru a ajuta copiii sa atinga necesarul nutritional.

Cuprins:

banner-tommee-tippee-miababy

  1. Ce este?
  2. Diversificare naturala vs. Diversificare clasica – diferente si asemanari
  3. Cand incepe autodiversificarea?
  4. Etapele diversificarii naturale – primele pasi in autodiversificare
  5. Cand mananca bebelusul?
  6. Alimente pentru inceperea autodiversificarii
  7. Alimente de evitat
  8. Riscul de inecare si manevra Heimlich
  9. Avantajele autodiversificarii
  10. Dezavantaje ale diversificarii naturale
  11. Sfaturi si trucuri utile pentru autodiversificare

Diversificarea naturala vs. Diversificarea clasica – diferente si asemanari

Dupa varsta de 4-6 luni trebuie inceputa diversificarea, pentru a-i asigura copilului necesarul de nutrienti pentru o dezvoltare corecta, indiferent ca vorbim de diversificare clasica sau diversificare naturala. Niciuna dintre cele 2 nu trebuie introdusa inainte de 4 luni si in ambele cazuri se recomanda respectarea ghidurilor de diversificare si a etapelor de introducere a unor noi alimente.

Diversificarea naturala se recomanda de obicei de la 6 luni.

In cazul diversificarii clasice, copilului i se ofera alimentele cu o lingurita, de catre adult, texturile cresc treptat de la piureuri, la alimente pasate, alimente tocate si ulterior alimente bucati (finger foods). Treptat, copilul consuma o varietate de alimente de texturi variate pentru a se familiariza cu acestea.

In cazul auto-diversificarii, copilului i se pun la dispozitie alimente de diferite forme pentru a se hrani singur. Copilul alege singur ce alimente vrea sa consume si le duce singur la gura, fara a fi hranit de altcineva.

cursuri puericultura

Cand incepe diversificarea naturala?

In forma sa cea mai pura, implementarea auto-diversificarii incepe la aproximativ 6 luni, cand copilul este capabil sa se auto-hraneasca din punct de vedere al dezvoltarii. Copilul trebuie sa stea in sezut, sa poata sa duca alimente singur la gura si sa mestece/inghita.

Copilul este hranit cu lapte, in mod ideal exclusiv alaptat la san, pana la varsta de aproximativ 6 luni, apoi se continua alaptarea si treptat se ofera si bucati de alimente intregi pe care le duc singuri la gura.

miababy magazin

In jurul varstei de 6 luni, probabil ca veti observa ca cel mic manifesta un interes in alimentatia solida.

Semne ca bebe este pregatit pentru alimente solide:

  • copilul poate sta in sezut fara sustinere;
  • copilul poate sta in scaunul de hranire;
  • are o buna coordonare ochi-mana si poate sa ridice bucati de alimente;
  • este capabil sa mestece alimentele si sa dea afara din gura unele alimente sau excesul.

Etapele diversificarii naturale – primele pasi in autodiversificare

Autodiversificarea este un proces complex – unul care poate fi dezordonat si frustrant de ambele parti. Chiar daca bebelusul duce deja totul in gura, poate fi o provocare pentru el sa inteleaga manevrarea alimentelor. Majoritatea copiilor incep prin a strange efectiv mancarea in pumn, fara sa o duca la gura. Unii invata sa deschida mana larg cand aceasta ajunge la gura, in timp ce altii isi pun hrana jos si o ridica din nou cu mai multe degete – strategii care pot consuma mult timp, adesea nu duc la consumarea multor alimente si cei mici chiar se enerveaza.

Pe masura ce bebelusul iti perfectioneaza miscarile (de obicei intre 9 si 12 luni), va avea o abilitate mai buna de a tine alimente mai mici (precum mazarea si bucati mici de carne) intre degetul mare si aratator.

Pentru a incuraja bebelusul sa apuce alimentele, tineti mancarea in mana si oferiti-o asa copilului in degetele lui, asezati bucati mici de mancare in fata lui si supravegheati-l permanent. Ulterior, oferiti-i si o lingurita pentru a-l invata sa o foloseasca.

Dupa ce copilul a invatat mai bine sa manance singur si poate folosit lingurita (desi tot face mizerie), ii puteti arata cum functioneaza o furculita, sa se familiarizeze cu ea pentru ca ulterior sa i se ofere treptat una din plastic.

Lasati copilul sa se concentreze si sa analizeze mancarea. Chiar daca nu mananca prea multa mancare, el se familiarizeaza cu ea. Autodiversificarea nu este doar despre consum de alimente, este vorba si despre a-i da copilului timp sa invete despre alimentele solide si sa se simta confortabil in timp ce consuma alimente.

Retineti ca multe alimente pot constitui un pericol de sufocare pentru copii, deci taiati alimentele in bucati usor de manevrat, care sunt usor de mestecat si inghitit.

Etapele diversificarii naturale - primele pasi in autodiversificare

Cand mananca bebelusul?

Nu uitati ca bebelusul este o fiinta umana si, ca toti, are propriul apetit. Majoritatea copiilor sanatosi vor manca doar cantitatea potrivita de produse alimentare de care au nevoie. Rezistati nevoii de a oferi „inca o gura” atunci cand copilul da semne ca nu ii mai este foame si ca a terminat. Este important sa acordati o atentie deosebita indicatiilor bebelusului, semnelor de foame, de satietate.

Bebelusii mai mici de 4 luni nu ar trebui sa fie hraniti decat cu lapte matern sau formula de lapte. De la 4-6 luni, in functie de dezvoltarea copilului, acesta poate trece si la alimente solide, pe langa laptele matern sau laptele praf. De obicei, vor avea nevoie de 3 mese cu solide pe parcursul zilei, inclusiv cereale, fructe, legume si surse  de proteine, cum ar fi carnea sau ouale.

Semne ca cel mic vrea sa manance si ii este foame sunt deschiderea guritei, faptul ca se intinde spre mancare sau lingura, apuca alimentele si le duce la gura. Semnele ca bebe e satul sunt inchiderea gurii cand i se ofera alimente, indepartarea alimentelor, intoarce capul cand i se ofera alimente.

Retineti ca fiecare copil este unic, are propriul apetit, mananca diferit fata de alt copil si are propriile preferinte alimentare.

Alimente pentru inceperea autodiversificarii

Copilului i se pot oferi piureuri, iaurt, branzeturi moi, fara sare, zahar sau indulcitori. Evitati produsele procesate si cu adaosuri chimice.

Unele dintre primele alimente bucati (finger food) pe care le puteti oferi copiilor in autodiversificare sunt:

  • avocado
  • banane
  • broccoli fiert
  • cartofi dulci copti sau fierti
  • mere gatite usor
  • morcov fiert bine
  • fasole verde fiarta
  • dovleac, dovlecel sau sfecta fiarta
  • piersici, prune, pere, pepene galben in bucati mici
  • galbenus de ou fiert
  • carne de pasare fiarta
  • ficatel fiert sau copt
  • felii mici de paine, bucati de paste fierte

Alimente de evitat

Unele alimente pot creste riscul de inecare sau sufocare, sau pur si simplu nu sunt potritive pentru copil in aceasta etapa. Acestea sunt:

miababy magazin
  • fructe cu samburi, legume crude, mar crud, fructe mici, citrice cu tot cu pielita si samburi, struguri, cirese, fructe oleaginoase (nuci, migdale, caju, arahide etc.), seminte, bomboane, guma, popcorn, peste cu oase, alimente tari si incomplet gatite – care pot creste riscul de sufocare si inecare;
  • alimente cu potential alergen, ce trebuie introduse treptat: alimente cu gluten, albus de ou, fructe oleaginoase, fructe de mare etc.;
  • produse cu sare si zahar adaugate;
  • alimente nesanatoase ca chips-uri, popcorn, alimente care contin zahar, cereale pentru micul dejun cu zahar si colorant, gume si bomboane;
  • miere;
  • ciocolata si alte dulciuri.

Alimente pentru inceperea autodiversificarii

Riscul de inecare si manevra Heimlich

Bebelusii sunt expusi riscului de inecare cu alimente (si chiar cu obiecte) deoarece ei abia acum se obisnuiesc cu lucrurile din jur, invata cum sa controleze alimentele in gura, descopera forme si texturi, nu au dantura necesara pentru a mesteca bine alimentele, sunt curiosi si duc orice obiect/aliment la gura etc.

Pentru bebe, mancarea nu este doar o chestiune de gust si de nutritie, ci tine si de simturi, de miros si de palpare. Copilul se poate ineca nu doar cu alimente tari, ca cele mentionate mai sus, ci si chiar cu piureuri, daca va introduce in gura prea mult aliment.

Trebuie facuta diferenta intre reflexul gag (gagging) si inecarea sau asfixierea propriu-zisa. Acest reflex gag este normal, inclusiv la copii, fiind un raspuns reflex instinctiv si natural. In termeni populari, copilul isi face singur greata cand exploreaza diferitele texturi ale alimentelor. Uneori apare si pentru ca cel mic introduce degetele in gura sau pentru ca introduce prea multe alimente. Daca scuipa excesul, efectul gag dispare. Cand apare reflexul gag, copilul scuipa, tuseste si inclina gatul spre inainte, in semn de greata. Cand vorbim de inecare sau asfixiere, copilul nu tuseste sau incearca sa tuseasca dar nu poate, se invineteste la fata si nu scoate sunete. Tusea este benefica in astfel de situatii pentru ca ajuta la eliminarea obiectului care a produc blocajul.

Gagging-ul este ca un mecanism de siguranta impotriva sufocarii in timp ce invata sa manance si ii ajuta sa elimine ceva rapid, daca este necesar. Gagging-ul poate fi destul de infricosator pentru parinti, ii sperie, dar astfel de episoade sunt foarte comune si fac parte din procesul de invatare al unui copil. Gagging-ul ii ajuta pe copii sa inceapa sa inteleaga marimea si forma in care trebuie sa fie alimentele, astfel incat sa poata inghiti in siguranta.

Inecarea este o problema grava care poate pune viata in pericol. Daca cel mic prezinta semne de inecare sau sufocare, sunati de urgenta la 112. Pentru a aplica manevra Heimlich, sugarul se pozitioneaza cu fata in jos sustinandu-i corpul cu antebratul si sustinandu-i capul cu mana. Se aplica cu podul palmei 4 lovituri pe spate pana obiectul care a produc inecarea este eliminat. Daca acest lucru nu functioneaza, intoarceti copilul cu fata in sus si cu doua degete apasati la nivelul sternului, sub forma a 5 compresii, sub linia imaginara care uneste sfarcurile. Repetati pana la eliminarea blocajului.

Este recomandat sa nu incercati sa scoateti din gura bebelusului niciun fel de mancare (doar daca este la suprafata), ci sa lasati reflexul natural al bebelusului sa impinga mancarea. Daca puneti un deget in gura pentru a incerca sa-l ajutati sa scoata mancarea, s-ar putea sa impingeti alimentele mai departe dupa reflexul natural, crescand riscul de sufocare.

 

Diversificarea naturala

Mai multe despre diversificarea naturala: https://mamisicopilul.ro/diversificarea-naturala-autodiversificare/

👉 Nu uitati sa va abonati la newsletterul Mami si Copilul! La abonare veti primi 3 carti digitale gratuite: http://mamisicopilul.ro/newsletter

Posted by Mami si Copilul on Saturday, August 11, 2018

 

Avantajele autodiversificarii

Consumul de alimente ar trebui sa fie placut pentru toata lumea – adulti si copii deopotriva. Autodiversificarea este naturala, bebelusii sunt lasati sa exploreze si sa experimenteze, se folosesc de maini si guri pentru a afla mai multe despre mancare.

Bebelusii care se hranesc singuri invata mai multe despre aspectul, mirosul, gustul si textura diferitelor alimente si cum interactioneaza impreuna diferite arome. Pentru ei poate fi ca o joaca, dar din care au si de invatat. Sunt implicate toate simturile lor (vederea, simtul tactil, auzul, mirosul si gustul), si descopera cum sa le foloseasca pe toate simultan pentru a intelege mai bine lumea din jur.

Isi imbunatatesc dexteritatea si motricitatea fina, isi dezvolta musculatura fetei, invata sa mestece mai usor si isi dezvolta chiar increderea in ei. Daca i se ofera sansa de a alege singur un anumit aliment, exista riscuri mai mici sa refuze anumite produse sau alimente, pentru ca nu ii sunt impuse, ci i se ofera. Copilul poate si sa controleze cat sa manance, si sunt incurajate relatiile familiale si interactiunea, pentru ca acum toata lumea poate sa manance in acelasi timp la masa.

Beneficii pentru parinti

  • Nu mai este nevoie de jocuri sau trucuri pentru a-l convinge sa accepte lingurita cu mancare. Consumul de alimente este mai usor si mai distractiv!
  • Puteti manca toti la masa in acelasi timp. In timpul meselor, parintii sunt liberi sa-si manance propria hrana sau sa se bucure de experienta de a privi copiii cum mananca singuri.
  • Nu mai e nevoie de prepararea a numeroase alimente, din moment ce se ofera si alimente tip finger food. Alimentele oferite celui mic se pot ajusta in functie de alimentele preparate pentru intreaga familie.
  • Este mai ieftin si consuma mai putin timp.

Beneficii pentru bebelusi

  • Bebelusul este expus la o varietate de alimente, isi dezvolta propriile preferinte pentru diferite tipuri de arome si texturi. Invata sa distinga arome mai devreme.
  • Ajuta la dezvoltarea abilitatilor motorii, imbunatatirea coordonarii mana-ochi si folosirea linguritelor, dezvoltarea abilitatilor motorii fine (abilitatea de a apuca cu doua degete, de exemplu).
  • Explorarea alimentelor conduce la o mai buna dezvoltare cognitiva.
  • Confera un sentimente de incredere si independenta.
  • Copilul invata sa isi controleze apetitul si aportul alimentar, ceea ce poate duce la o autoreglementare mai buna a consumului de calorii si, astfel, la reducerea riscului de a fi supraponderal.
  • Bebelusii deprind regulile de consum alimentar in siguranta – invata sa mestece, sa inghita, sa nu introduca prea multe alimente in gura etc.
  • Copilul este motivat – auto-hranirea este nu doar o joaca, ci si o provocare pentru el, pentru ca se straduieste sa apuce mancarea si sa o duca singurel la gura.
  • Copilul isi dezvolta abilitatile senzoriale – invata ce inseamna rece, cald, moale, tare, lipicos, ud, gros sau lichid, desi asta inseamna si extra murdarie pentru mamici.

Sfaturi si trucuri utile pentru autodiversificare

Dezavantaje ale diversificarii naturale

  • Riscul de sufocare este cel mai important – copilul trebuie sa fie capabil sa stea in sezut, sa scuipe excesul de alimente si sa duca mancarea la gura. Copilul trebuie sa fie dezvoltat suficient pentru a mesteca si inghiti alimentele. Alimentele trebuie sa fie taiate si preparate corect pentru a reduce riscul de asfixiere sau inecare. De asemenea, bebe trebuie supravegheat permanent pe durata auto-hranirii.
  • Un principal dezavantaj este si dezordinea si murdaria care raman dupa o masa tip auto-hranire. Vestea buna este ca perioada cu multa dezordine la masa, pentru multi copii, este destul de scurta, deoarece bebelusul are sansa de a practica hranirea atat de des, incat se obisnuieste si o deprinde usor. In plus, nici hranirea clasica cu lingurita nu este lipsita de mancare aruncata pe jos sau haine murdarite.
  • Mare grija si la cantitatea de alimente consumate. Daca bebelusul doar se joaca cu mancarea si nu consuma efectiv alimentele, acestea trebuie oferite prin metode clasice (cu lingurita) pentru a nu priva copilul de hrana necesara. Treptat, lasati copilul sa se mai acomodeze cu alimentele, sa se obisnuiasca si sa inceapa sa consume efectiv hrana.
  • Autodiversificarea este mai dificil de pus in practica atunci cand calatoriti, cand sunteti in vizite sau la restaurant.

Sfaturi si trucuri utile pentru autodiversificare

  • Oferiti copilului sansa de a participa la mesele in familie. Puteti incepe sa faceti acest lucru de indata ce isi arata interesul sa priveasca familia luand masa, chiar daca inca nu poate sa manance singur (nu este dezvoltat suficient).
  • Copilul trebuie sa stea in pozitie verticala cand ii sunt oferite alimente.
  • Oferiti-i alimente de dimensiuni mici sau piureuri, de preferinta aceleasi alimente pe care le consuma si alti mebri ai familiei la masa, daca acestea sunt potrivite si pentru bebelus.
  • Oferiti o varietate de alimente, de culori si texturi diferite.
  • Nu grabiti copilul si lasati-i timp sa exploreze si sa se obisnuiasca singur cu hrana. Fiecare copil are propriul ritm.
  • Nu va asteptati ca bebelusul sa consume singur alimente de la prima incercare. La inceput doar se va juca si se va familiariza cu alimentele.
  • NU lasati copilul nesupravegheat cand mananca.
  • NU ii oferiti alimente care prezinta un pericol de inecare, alimente cu zahar sau sare.
  • Fiti pregatit pentru mizerie si dezordine in bucatarie – pe haine, pe podea, pe masa. Imbracati copilul cat mai lejer si puneti-i o bavetica.
  • Testati alimentele inainte de a i le oferi pentru a va asigura ca acestea sunt suficient de moi, ca nu sunt fibroase, fierbinti etc.
  • Asigurati-va ca bebelusul sta mereu in pozitie verticala cand mananca, niciodata nu se sprijina pe spate sau pe burta.

Referinte:

  • (1) Baby self feeding, Solutions for introducing purees and solids to create lifelong healthy habits, Nancy Ripton, Melanie Potock
  • (2) Children learning to feed themselves, link: http://raisingchildren.net.au/articles/children_learning_to_feed_themselves.html
  • (3) All about baby led weaning, link: https://www.gastromommy.com/blw/all-about-baby-led-weaning-blw-part-2-advantages-disadvantages
  • (4) Baby Self-Feeding: Tips, Tricks and Finger Foods to Try, link: https://www.whattoexpect.com/first-year/feeding-baby/baby-self-feeding/
  • (5) Baby led weaning, link: https://www.babycenter.ca/a1007100/baby-led-weaning
  • (6) Complementary feeding for children aged 6 23 months, link: http://www.fao.org/docrep/014/am866e/am866e00.pdf
  • (7) Introducing solid foods using baby‐led weaning vs. spoon‐feeding: A focus on oral development, nutrient intake and quality of research to bring balance to the debate, link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/nbu.12191
  • (8) Baby-Led Weaning: The Evidence to Date, link: https://link.springer.com/article/10.1007/s13668-017-0201-2
  • (9) How Feasible Is Baby-Led Weaning as an Approach to Infant Feeding? A Review of the Evidence, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3509508/#sec5-nutrients-04-01575
Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *