Avortul este intreruperea sarcinii inaintea etapei de viabilitate a fatului. Acesta se poate produce de la sine sau poate fi provocat.
CUPRINS:
1. Avortul spontan
2. Avortul provocat
Avortul spontan
Avortul spontan reprezinta pierderea unei sarcini in aproximativ primele 20 de saptamani de sarcina. Afecteaza intre 10- 15% sau mai mult dintre toate sarcinile. Un avort spontan complet apare inainte de saptamana 20 de sarcina (numarandu-se din prima zi a ultimei menstruatii). Cele mai multe avorturi spontane apar inainte de saptamanile 6 -12 de gestatie, de multe ori inainte de a sti ca esti gravida. Un avort spontan incomplet este pierderea unor elemente ale sarcinii, dar nu a tuturor.
Cand se rupe apa sau apare dilatarea colului uterin in prima jumatate a sarcinii, termenul este de avort spontan, si se considera ca femeia a pierdut sarcina. Amenintarea de avort este o etapa premergatoare a unui avort spontan. Se estimeaza ca aproximativ 10-15 % dintre sarcini se termina prin avort spontan. Dar, chiar si acest numar poate fi o subestimare, deoarece multe avorturi spontane apar atat de devreme incat trec neobservate si sunt confundate cu o menstruatie normala.
Avort spontan timpuriu vs tardiv
Avorturile spontane timpurii apar in primul trimestru si reprezinta 80% dintre toate avorturile spontane. Un avort spontan timpuriu are loc in primele 12 saptamani de sarcina. Simptomele unui avort spontan timpuriu includ in general sangerari vaginale, crampe abdominale si scaderea sensibilitatii sanilor. Retineti ca o sangerare usoara este destul de frecventa in primele 12 saptamani de sarcina si NU inseamna neaparat ca aveti un avort spontan. Avorturile spontane tardive sunt mult mai putin frecvente, apar la 6 din 1.000 de sarcini si au loc intre sfarsitul primului trimestru si saptamana 20.
Cauze avort spontan
In cele mai multe cazuri, avortul nu este legat de factori pe care i-ati putea controla. Majoritatea parintilor nu afla niciodata cauza exacta. Cu toate acestea, se stie ca avorturile spontane apar adesea deoarece bebelusul nu reuseste sa se dezvolte corect, de obicei din cauza unei anomalii cromozomiale care au fost spontane, nu mostenite.
Separarea fatului si a placentei de peretele uterului duce la avort spontan. Aproape toate avorturile spontane din timpul primelor 3 luni de sarcina (primul trimestru) apar din cauza problemelor fatului. Se crede ca intre 50 – 70% dintre avorturile spontane din primul trimestru sunt evenimente aleatorii cauzate de anomalii cromozomiale ale embrionului fertilizat. Cel mai adesea, acest lucru inseamna ca ovulul sau spermatozoidul au avut un numar gresit de cromozomi si, ca urmare, embrionul fertilizat nu se poate dezvolta normal.
Uneori, avortul spontan este cauzat de probleme care apar in timpul dezvoltarii timpurii. Asta poate include faptul ca ovulul nu se implanteaza corect in uter sau un embrion are defecte structurale care il impiedica sa se dezvolte. De foarte multe ori, cauza ramane necunoscuta.
Factori de risc pentru avort spontan
Iata cativa factori de risc pentru avortul spontan:
- varsta – femeile mai in varsta sunt mai predispuse sa conceapa un copil cu o anomalie cromozomiala si, ca urmare, sa sufere un avort spontan;
- istoric de avort spontan – femeile care au avut doua sau mai multe avorturi spontane sunt mai predispuse decat alte femei la avort spontan;
- boli cronice – diabetul slab controlat, tulburarile autoimune si tulburarile hormonale (cum ar fi sindromul ovarului polichistic) sunt unele dintre afectiunile care ar putea creste riscul de avort spontan;
- probleme uterine sau cervicale – anumite anomalii uterine congenitale, aderente uterine severe (benzi de tesut cicatricial) sau un col uterin slab sau anormal de scurt (sau insuficienta cervicala) cresc riscul de avort spontan;
- istoric de malformatii congenitale sau probleme genetice – daca mama, partenerul sau membrii familiei au o anomalie genetica, daca a fost identificata la o sarcina anterioara sau femeia a mai nascut un copil cu un defect congenital, exista un risc mai mare de avort spontan;
- infectii – poate fi un risc mai mare de avort spontan in caz de oreion, rubeola, rujeola, citomegalovirus, parvovirus, gonoree, HIV si alte infectii;
- fumatul, alcoolul, consumul de droguri;
- unele medicamente – unele medicamente pot fi legate de risc mai mare de avort, astfel ca este esential sa discutati cu medicul inainte de a lua orice fel de medicamente in sarcina;
- toxine de mediu – factorii de mediu care ar putea creste riscul includ plumb, arsenic, unele substante chimice, cum ar fi formaldehida, benzenul si oxidul de etilena etc.;
- obezitate – unele studii arata o legatura intre obezitate si avort spontan;
- timp scurt intre sarcini – riscul de avort spontan este mai mare daca ramaneti gravida in termen de 3 luni de la nastere.
Exercitiile fizice usoare si moderate, munca si relatiile sexuale in sarcina nu cauzeaza in mod normal avorturi spontane, cu exceptia cazului in care o femeie are deja un risc ridicat de avort.
Care sunt simptomele unui avort spontan?
Sangerarile vaginale si crampele la nivelul abdomenului inferior sunt cele mai frecvente simptome. Sangerarea poate varia de la pete usoare pana la sangerari foarte intense si poate continua cateva zile. Este posibil sa vedeti si cheaguri de sange.
Alte simptome includ dureri de spate, pierderea simptomelor sarcinii si scurgeri de alte fluide din vagin. Nu toate avorturile spontane se prezinta la fel. Daca aveti simptome sau nu, depinde, in general, de cate saptamani de sarcina aveti si de momentul diagnosticului. In general, cu cat este mai avansata sarcina, cu atat veti simti mai multe simptome. De asemenea, este posibil ca uneori sa nu aveti simptome in caz de avort spontan – avort spontan silentios sau tacut. Este posibil sa observati ca orice simptome ale sarcinii s-au diminuat sau s-au oprit si sa aflati ca ati avut un avort spontan doar atunci cand mergeti la un control de rutina.
RETINETI! Sangerarea la inceputul sarcinii NU inseamna intotdeauna ca aveti un avort spontan. Dar, daca sangerarea se intensifica sau persista, e foarte important sa mergeti la medic pentru control urgent.
Diagnosticare avort spontan
E important sa mergeti la medic pentru orice simptome. Se va face o ecografie. Uneori se pot face analize de sange pentru a verifica nivelul hormonilor. Daca sunteti gravida in mai putin de 5 luni si aveti sangerari vaginale, nu va panicati. Nu toate sangerarile la inceputul sarcinii inseamna ca aveti un avort spontan. In plus fata de posibila pierdere a sarcinii, medicul va exclude alte motive pentru sangerarea vaginala, cum ar fi:
- sangerarea de implantare – este posibil sa aveti unele sangerari la inceputul sarcinii date de procesul normal al embrionului care se ataseaza de peretele uterului;
- hemoragia subcorionica – uneori, sangerarea de implantare se poate acumula sub placenta si poate provoca un cheag de sange;
- sangerari post-coitale – daca sangerarea a aparut dupa actul sexual, e posibil ca sangerarea sa provina din colul uterin – in sarcina, suprafata colului uterin se modifica drept raspuns la schimbarea nivelului de hormoni, si colul poate sangera mai usor cand este atins in timpul sexului.
Daca ati avut 3 sau mai multe avorturi spontane (avorturi spontane recurente), medicul va recomanda mai multe teste – analize de sange pentru a vedea daca exista tulburari de coagulare a sangelui si nivelurile anumitor anticorpi din sange care pot afecta sarcina, ecografii si testari genetice.
Tipuri de avort spontan
Exista o serie de tipuri diferite de avort spontan, in functie de cand si de ce apar. Cateva dintre cele mai frecvente includ:
- Sarcina chimica – multe avorturi spontane sunt cunoscute sub numele de sarcina chimica, ceea ce inseamna ca un ovul a fost fertilizat, dar nu a fost niciodata implantat in uter. Testul de sarcina va fi pozitiv, dar ecografia nu arata placenta sau sac gestational;
- Ovul deteriorat – un ovul fertilizat care se ataseaza de peretele uterului si incepe sa dezvolte o placenta (care produce hCG) inainte de a inceta sa creasca este un ovul deteriorat sau un sac gestational gol care poate fi vazut la ecografie;
- Amenintare de avort spontan – daca medicul suspecteaza – in orice moment pana la 20 de saptamani – ca sangerarile abundente indica faptul ca este posibil sa apara avort spontan, acesta poate diagnostica o amenintare de avort spontan;
- Avort spontan inevitabil – daca apar sangerari puternice si examenul fizic indica un col uterin deschis, un avort spontan este numit „inevitabil”. Asta inseamna ca este deja in curs de desfasurare – colul uterin deschis este modul in care corpul va expulza in mod natural tesutul din sarcina – si, din pacate, nu poate fi oprit.
- Avort spontan ratat – uneori, femeile au un avort spontan fara sangerari, cunoscut sub numele de avort spontan ratat – femeia nu va sti ca a avut un avort decat atunci cand merge la control medical.
Tratament
Scopul tratamentului dupa sau in timpul unui avort spontan este de a preveni hemoragia (sangerarea) si infectia. In mod normal, corpul va expulza tesutul fetal singur, mai ales la inceputul sarcinii. Cu toate acestea, daca nu, medicul poate face un chiuretaj.
Aproximativ 2 din 3 femei care au avort spontan au un avort spontan complet. Asta inseamna ca tot continutul uterului, nu doar fatul, ci si placenta si toata captuseala uterina suplimentara, sunt expulzate in mod natural de la sine. Acest proces poate dura pana la 2 saptamani. Pentru aproximativ o treime dintre femei, parti ale sarcinii raman in uter. Pentru ca organismul sa-si revina si sa reia ciclurile menstruale normale, uterul trebuie curatat.
Uneori medicul poate administra medicamente care pot grabi procesul de avort spontan. Pot aparea crampe asemanatoare menstruatiei si sangerari foarte abundente de la aceste medicamente – inclusiv cheaguri. Sangerarea poate continua pana la 2-3 saptamani.Uneori, tratamentul medical nu functioneaza si, in acest caz, poate fi necesara o interventie.
Retineti!
In cazul unui avort spontan in sarcina avansata, situatia este diferita si va trebui sa parcurgeti procesul de travaliu si de nastere a copilului. Acest lucru se poate intampla in mod natural sau, daca o ecografie a aratat ca bebelusul a murit, poate fi necesar sa luati medicamente pentru a incepe (induce) travaliul.
Recuperarea dupa un avort spontan
Un avort spontan afecteaza femeile in diferite moduri. Probabil va va lua ceva timp sa va recuperati, atat din punct de vedere fizic, cat si emotional. Poate dura cateva saptamani pentru ca efectele fizice ale unui avort spontan sa sa se reduca. Este normal sa va simtiti obosita. Menstruatiile vor reveni la normal in aproximativ 4-8 saptamani. Daca ati avut un avort spontan in stadiu avansat al sarcinii, sanii se pot simti durerosi si pot produce lapte, ceea ce poate fi foarte deranjant.
Fiecare femeie reactioneaza la un avort spontan diferit si nu exista un mod corect sau gresit de a va simti. Durerea emotionala pe care o puteti simti dupa avort poate fi la fel de intensa ca dupa orice alt tip de pierdere majora. De asemenea, este perfect normal sa simtiti furie, suparare, triste. Aceste sentimente tind sa fie mai intense in prima luna dupa avortul spontan. Poate fi un moment dificil si pentru partener si este important sa va sustineti reciproc si sa beneficiati amandoi de sprijinul de care aveti nevoie.
Prevenirea avortului spontan
De multe ori, cauzele unui avort raman necunoscute si de cele mai multe ori un avort spontan nu ar fi putut fi evitat. Din pacate, nu se poate face nimic pentru a preveni sau opri un avort spontan odata ce acesta a inceput. In general, femeile care au avut un avort spontan vor reusi apoi sa aiba o sarcina sanatoasa.
In trecut, daca apareau sangerari la inceputul unei sarcini si s-a pus diagnosticul de amenintare de avort spontan, se recomanda o activitate redusa sau chiar repaus la pat. Acum, majoritatea medicilor mentioneaza ca nu exista dovezi ca astfel de masuri, sau intr-adevar, orice interventie, reduc riscul avortului spontan odata ce simptomele au inceput. Retineti ca avortul spontan nu este cauzat de activitati fizice regulate, accidente minore, exercitii fizice, relatii sexuale.
Sanatatea in sarcina
Cu toate acestea, este posibil sa puteti reduce riscul de a avea un avort spontan intr-o sarcina viitoare, avand grija de sanatatea voastra, adoptand o dieta sanatoasa, luand suplimente de acid folic, facand exercitii fizice in mod regulat si evitand fumatul. Daca la inceputul sarcinii aveti afectiuni medicale, cel mai bine este sa colaborati cu medicul pentru a crea un plan de tratament. Inainte de sarcia este esential sa aveti un stil de viata sanatos – activitate fizice regulata, alimentatie sanatoasa, renuntarea la fumat, limitarea consumului de alcool, gestionarea stresului, somn sanatos, suplimente de acid folic, mai ales daca incercati sa ramaneti gravida. In sarcina, este important sa mentineti acelasi stil de viata sanatos, sa va protejati de accidentari, leziuni sau caderi, sa nu luati medicamente sau suplimente fara indicatiile mediului.
Citeste si despre Sarcina si fertilitatea dupa un avort.
Avortul provocat
In anumite cazuri in care mentinerea sarcinii poate periclita sanatatea gravidei sau chiar viata ei, se apeleaza la intreruperea medicala a sarcinii. Motivele de intrerupere a sarcinii sunt diverse: boli grave de inima, tuberculoza activa, boli nervoase, boli infectioase acute, disgravidii severe etc. Alteori, decizia de avort este pur personala, din motive personale. Decizia de a face un avort este de obicei motivata de mai mult de un factor. Desi metodele contraceptive pot ajuta la reducerea sarcinilor nedorite si a avortului, unele avorturi vor ramane dificil de prevenit.
In unele situatii, fie ca vorbim de lipsa contraceptiei, de contraceptie ineficienta sau alte situatii, femeile ajung sa ramana insarcinate si nu isi doresc acea sarcina. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste avortul nesigur ca o procedura pentru a incheia o sarcina nedorita efectuata fie de persoane care nu au abilitatile necesare, fie intr-un mediu care nu este conform standardelor medicale minime, sau ambele.
Avortul medicamentos
Avortul medicamenos presupune administrarea a doua medicamente diferite pentru a opri o sarcina. Medicamentele sunt luate de obicei la distanta de 1 sau 2 zile. Sarcina este expulzata prin vagin. Acest lucru se intampla de obicei la cateva ore dupa ce ati luat al doilea medicament. Nu are nevoie de interventie chirurgicala sau de anestezic.
Initial se administreaza un comprimat care contine un medicament numit mifepristona – aceasta blocheaza principalul hormon al sarcinii. De obicei, 1-2 zile mai tarziu, se ia un al doilea medicament numit misoprostol. In decurs de 4 – 6 ore de la administrarea celui de-al doilea medicament, mucoasa uterului se descompune, provocand durere, sangerare si pierderea sarcinii.
Uneori trebuie sa luati mai multe doze de misoprostol pentru a elimina sarcina. Astfel de medicamente se iau DOAR la indicatiile medicului si sub monitorizare medicala, la spital. Medicamentele acestea sunt contraindicate daca sunteti insarcinata in peste 9 saptamani (de la inceputul ultimei menstruatii), aveti o tulburare de coagulare a sangelui sau insuficienta suprarenala, aveti un dispozitiv intrauterin (intai trebuie eliminat), sunteti alergica la medicamentele utilizate etc.
Avort chirurgical
Avortul chirurgical implica o operatie de indepartare a sarcinii din uter. Se poate face cu anestezic local (pentru a amorti colul uterin), sedare constienta sau sedare profunda/anestezic general. Alegerea anestezicului depinde de cat de avansata e sarcina, de obicei. Inainte de un avort chirurgical, vi se va cere sa luati un medicament pentru a deschide colul uterin. Exista 2 metode de avort chirurgical – aspiratie sau chiuretaj. Pentru chiuretaj, se pot folosi si instrumente de dilatare sau un specul. Pot aparea dupa interventie sangerari neregulate, crampe timp de pana la 2 saptamani etc. Exista si complicatii posibile asociate cu un chiuretaj, si anume: sangerari severe, semne de infectie, durere severe de burta, febra etc. De asemenea, alte riscuri sunt de eliminare incompleta a sarcinii – 1 din 600 avorturi, sarcina care continua (2-3 cazuri la 1000 avorturi), leziuni ale colului uterin, hemoragii, afectarea sau perforarea uterului etc.
Recuperarea dupa avortul indus
Este normal sa aveti simptome, cum ar fi sangerari si crampe dupa un avort. O ecografie este de obicei efectuata dupa interventie pentru a se asigura avortul este complet. Solicitati ajutor medical imediat daca aveti sangerari foarte intense, febra, durere care nu trece cu analgezice.
Prevenirea sarcinilor nedorite si a avortului
Se estimeaza ca la nivel mondial, aproape 40% dintre sarcini sunt sarcini neplanificate. A decide cum sa faci fata unei sarcini nedorite poate fi o experienta dificila. Circumstantele fiecarei persoane sunt diferite, asa ca e important sa cantariti bine variantele, sa puneti in balanta si sa vedeti ca este cel mai potrivit pentru voi.
Exista multe metode de contraceptie dintre care puteti alege pentru a evita sarcina. Prezervativele sunt singura metoda care ajuta la protejarea atat impotriva sarcinii, cat si a infectiilor cu transmitere sexuala (ITS). Metodele traditionale de prevenire a unei sarcini nedorite ca metoda calendarului, au sanse mici de a functiona pe termen lung, mai ales in lipsa unei informari complete. O femeie care nu vrea sa ramana insarcinata nu ar trebui sa-si asume riscul. Pe langa prezervative, alte metode de contraceptie sunt pilula anticonceptionala, diafragma, steriletul, injectiile si plasturii contraceptivi, spermicidele.
Daca ati avut relatii sexuale neprotejate sau contraceptia a esuat, contraceptia de urgenta poate ajuta la prevenirea unei sarcini neplanificate. Exista doua tipuri de pilule contraceptive de urgenta, cunoscute si sub denumirea de „pilula de a doua zi”. O alta metoda este dispozitivul intrauterin – un dispozitiv contraceptiv mic, in forma de T, din plastic si cupru. Este introdus in uter de catre medic si poate preveni implantarea unui ovul in uter sau fertilizarea. Poate fi inserat in decurs de pana la 5 zile dupa sexul neprotejat.
Romania are o rata extrem de mare a avorturilor, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Statisticile arata ca peste 60% dintre tinerele active sexual de 15-18 ani nu folosesc nicio metoda contraceptiva, motiv pentru care merita subliniata importanta educatiei sexuale la copii si adolescenti. Citeste si despre sarcina in adolescenta – implicatii si riscuri.
Referinte:
(1) https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/pregnancy-and-childbirth/miscarriage
(2) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pregnancy-loss-miscarriage/diagnosis-treatment/drc-20354304
(3) https://www.acog.org/womens-health/faqs/induced-abortion
(4) https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/practice-bulletin/articles/2018/11/early-pregnancy-loss
(5) https://kidshealth.org/en/parents/miscarriage.html
(6) https://www.cdc.gov/reproductivehealth/contraception/unintendedpregnancy/index.htm
Despre autor
