Acidul folic | Beneficii. Necesar in sarcina. Surse si administrare.

acidul folic in sarcina dieta

Acidul folic este o vitamina esentiala pentru sanatatea organismului, mai ales in perioada sarcinii, deoarece sustine dezvoltarea normala a copilului.

  1. Ce este?
  2. Importanta acidului folic in sarcina
  3. Cand se administreaza?
  4. Doza recomandata de acid folic
  5. Riscul dozelor prea mari de acid folic
  6. Acid folic din dieta

Ce este acidul folic?

Acidul folic face parte din grupa vitaminelor B (B9), fiind important in alimentatia oricui, responsabil de dezvoltarea celulelor, mai ales in timpul sarcinii si inainte de sarcina.

Termenul de folat este utilizat ca nume generic pentru grupul de elemente chimice de la baza structurii acidului folic. Folatul sau vitamina B9 este una dintre cele 13 vitamine esentiale ce nu pot fi sintetizate de organism, astfel ca trebuie obtinute din alimentatie sau suplimente. Folatul alimentar se gaseste in mod natural in alimente ca legumele cu frunze verzi, leguminoasele, galbenusul de ou, ficatul sau citricele. Acidul folic este forma sintetica, din suplimente, prezenta in alimentele fortificate cu acid folic sau a suplimentelor farmaceutice.

De ce este atat de important acidul folic in sarcina?

Acidul folic este un derivat al formei hidrosolubile de vitamina B9 sau folat. Folatul se gaseste in alimente si este necesar pentru productia celulelor sangvine și a ADN-ului, iar acidul folic este utilizat in tratamentul anemiilor megaloblastice nutritionale si profilactic la persoanele cu risc de deficit. In timpul sarcinii, necesarul de folat creste de 5-10 ori, astfel ca femeile insarcinate sunt expuse riscului de deficit de folat.

Suplimentarea cu acid folic reduce riscul de defecte de tub neural ca spina bifida, poate reduce riscul de avort spontan si de defecte congenitale.

In dezvoltarea fatului, tubul neural se transforma ulterior in creierul copilului, coloana vertebrala si oasele care le protejeaza pe acestea. Daca sunt anumite probleme sau deficiente, poate aparea ceea ce se numeste defect de tub neural. Aceasta problema poate cauza anumite dizabilitati. Tubul neural a copilului este complet format si se inchide in primele 4-6 saptamani de sarcina.

Spina bifida apare cand stratul de protectie ce se dezvolta in jurul coloanei vertebrale a fatului nu se inchide corespunzator, lasand un spatiu, ce poate duce la afectare permanenta nervoasa si paralizii. Mecanismul prin care acidul folic previne aceste enecte negative implica reglarea metabolismului homocisteinei. Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention, abreviat CDC)  raporteaza ca femeile care respecta dozele recomandate de acid folic incepand din prima luna inainte de conceptie si in primul trimestru de sarcina prezinta un risc cu 70% mai redus de aparitie a defectelor de tub neural la copil.

splina bifida acid folic

O analiza ale carei rezultate au fost publicate in jurnalul PloS One (2016) sugereaza ca suplimentarea cu acid folic in primele 12 saptamani de sarcina are efecte benefice in ceea ce priveste reducerea riscului de probleme de neurodezvoltare si reduce riscul de defecte de tub neural, si chiar imbunatateste functiile cognitive ulterior la copii, functiile si capacitatile intelectuale si functiile motorii. Analiza a inclus 22 de studii concludente privind beneficiile suplimentelor de acid folic si legatura cu afectiunile de neurodezvoltare.

Unele date sugereaza ca acidul folic poate reduce riscul de alte malformatii ca cheiloschizis (buza de iepure), palatoschizis (despicatura valului palatin) sau anumite tipuri de malformatii ale inimii. De asemenea, poate reduce riscul de preeclampsie, o afectiune grava definita ca tensiune arteriala anormala si alte simptome, ce afecteaza aproximativ 5% dintre femeile insarcinate.

Acidul folic in timpul sarcinii poate preveni anemia. In aceasta perioada, cresterea volumului sangvin duce la cresterea plasmei si a eritrocitelor ca modificari normale pe durata sarinii si poate sa apara anemia cu deficit de vitamina B12.

Anemia prin deficit de acid folic este un tip de anemie ce apare cand organismul nu beneficiaza de suficient folat. Este mai comuna in timpul sarcinii. Alte cauze ale anemiei prin deficit de acid folic includ alcoolismul si administrarea unor medicamente, cum sunt cele pentru convulsii, anxietate sau artrita. Simptomele anemiei prin deficit de acid folic includ oboseala, migrene, piele palida sau leziuni la nivelul gurii si limbii.

O meta-analiza publicata in Jurnalul International de Obstetrica si Ginecologie (BJOG – An International Journal of Obstetrics and Gynaecology) – 2014, subliniaza efectele benefice si importanta suplimentarii cu acid folic pe durata sarcinii. Conform rezultatelor (au fost incluse 13 studii si un total de aproape 190.000 cazuri, comparand efectele suplimentarii cu acid folic cu efectele deficitului de acid folic netratat, asupra riscului de greutate prea mica la nastere a fatului), suplimentarea pe durata sarcinii si inainte de sarcina cu acid folic este asociata cu un risc mai redus de nastere cu greutate foarte mica pentru varsta gestationala, riscul fiind mai redus cu cat suplimentarea incepe mai devreme.

Doza recomandata de acid folic in sarcina

Cand se administreaza acidul folic?

Acidul folic este esential in alimentatia oricarui individ, indiferent de varsta, dar mai ales in cazul femeilor insarcinate. Inainte si pe durata sarcinii, acidul folic protejeaza copilul de eventuale anomalii ca defectele de tub neural care pot aparea in primele saptamani de sarcina.

Primele 12 saptamani de sarcina corespund formarii si dezvoltarii rapide a creierului si sistemului nervos a fatului, si de aceea, este important ca in acesta perioada mama sa beneficieze de suplimente de acid folic in primele, in primele 3 luni de sarcina, pentru a proteja copilul. Dupa 13 saptamani de sarcina (al doilea trimestru), suplimentarea cu acid folic poate fi continuata sau intrerupta, in functie de sanatatea mamei si a fatului.

Femeile care inca nu sunt insarcinate dar incearca sa aiba o sarcina au nevoie de suplimentare cu acid folic (400-800 μg pe zi), deoarece anomaliile la nivelul creierului sau coloanei vertebrale pot aparea in primele saptamani de sarcina, chiar inainte de a sti ca esti insarcinata.

Doza recomandata de acid folic in sarcina

In cazul adultilor sanatosi, doza zilnica recomandata de acid folic este de 200 µg /zi din alimente in cele mai multe cazuri, dar in cazul femeilor insarcinate sau a celor care incearca sa ramana insarcinate, dozele cresc. Daca in mod normal, doza de acid folic poate fi obtinuta dintr-o alimentatie echilibrata si variata, in cazul femeilor insarcinate e nevoie neaparat si de suplimente de acid folic.

Doza recomandata de acid folic in sarcina este de 400 µg  acid folic/zi, inainte de a ramane insarcinata sau imediat dupa aflarea diagnosticului de sarcina, deși unele recomandari mentioneaza chiar 600 µg sau 800 μg acid folic/zi si continuarea cu 500 µg acid folic pe perioada alaptarii.

In mod normal, nu se recomanda mai mult de 1000 μg de acid folic pe zi, doar in cazul in care medicul prescrie un astfel de tratament din diverse motive.

Unele femei expuse unui risc mai mare sunt sfatuite sa administreze doze mai mari, de 5 mg de acid folic zilnic in primele 12 saptamani de sarcina, daca sunt predispuse riscului de a avea o sarcina afectata de defecte de tub neural.

Iata cand apare acest risc:

  • daca tu sau partenerul aveti un defect de tub neural;
  • daca ai avut o sarcina anterioara afectata de defecte de tub neural;
  • istoric familial al unuia dintre parteneri de defecte de tub neural;
  • daca suferi de diabet.

Daca se aplica cel putina una dintre cele de mai sus, se recomanda sa discuti cu medicul pentru prescrierea cat mai eficienta a dozelor de acid folic pentru suplimentare.

Riscul dozelor prea mari de acid folic

Riscul dozelor prea mari de acid folic

Desi suplimentarea cu acid folic are numeroase beneficii in cazul femeilor insarcinate si a fatului, posibilele riscuri ale suplimentarii cu doze prea mari trebuie luate in considerare. Suplimentarea cu acid folic poate masca un deficit de vitamina B12 (anemie pernicioasa) si trebuie luata in considerare aceasta problema. Desi riscurile apar dupa doze foarte mari, trebuie luate in considerare, deoarece excesul de acid folic poate fi asociat si cu afectarea cognitiva.

Suplimentele de acid folic nu produc de obicei efecte adverse, dar se recomanda respectarea dozelor prescrise de medic.

Acidul folic din dieta

Aportul de acid folic din dieta (sub forma de folat) este extrem de important. Folatul este hidrosolubil si este influentat de gatirea termica a alimentelor. Legumele bogate in folat se recomanda astfel a fi consumate proaspete, crude, sau doar usor gatite (preparare la aburi sau la cuptorul cu microunde).

Principalele surse alimentare de folat:

  • legume: crucifere ca broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida, dar si fasole verde, spanac, salata verde, ciuperci, pastarnac, porumb dulce, dovlecel etc.;
  • fructe: avocado, grapefruit, portocale etc.;
  • leguminoase: mazare, soia, fasole de orice tip, linte, naut etc.;
  • oua (mai ales galbenusul);
  • fructe oleaginoase: nuci, migdale, arahide etc.

alimentatia in sarcina

Cat folat contin alimentele?

  • Spanac gatit (100 g): 150 µg folat;
  • Broccoli gatit (125 g): 89 µg folat;
  • Sparanghel gatit (4 tulpini): 128 -141µg folat;
  • Salata verde (250 g): 65-80 µg folat;
  • Andive crude (250 g): 75 µg folat;
  • Sfecla rosie gatita (125 g): 72µg folat;
  • Spanac crud (100 g): 200 µg folat.
  • Avocado (jumatate de fruct): 81 µg folat;
  • Papaya (jumatate de fruct): 56 µg folat;
  • Suc de portocale natural (125 ml): 25-39 µg folat.
  • Paste fortificate cu acid folic, gatite (125 g): 88-113 µg folat;
  • Fasole gatita (175 g): 271 µg folat;
  • Linte gatita (175 g): 265 µg folat;
  • Naut gatit (175 g): 138-263 µg folat;
  • Seminte de floarea soarelui crude fara coaja (60 g): 77-81 µg folat.
  • Ficat de curcan sau de pui gatit (75 g): 420-518 µg folat;
  • Ficat de miel sau de vitel, gatit (75 g): 262-300 µg folat;
  • Ficat de vita sau de porc, gatit (75 g): 122-195 µg folat.

Unele alimente sunt fortificate cu acid folic, cum e cazul cerealelor pentru micul dejun, produselor de panificatie sau pastele, faina, orezul etc. Citeste etichetele produselor pentru a identifica continutul de acid folic sau vitamina B9 (vezi cat acid folic contine produsul si cat reprezinta din doza zilnica recomandata –  acele procente).

Cum cresti aportul de folat?

  • Urmeaza tratamentul recomandat cu suplimente cu acid folic, dupa recomandarea si prescriptia medicului.
  • Adopta o alimentatie variata si echilibrata, cu un aport suficient de folat, din surse mentionate mai sus.
  • Alege alimente fortificate cu acid folic.

Nu tot folatul sau acidul folic este absorbit in totalitate. Biodisponibilitatea folatului din alimente este de 50-60%, in timp ce in cazul acidului folic din alimente fortificate sau suplimente este de 85%. Asta inseamna ca din totalul de folat sau acid folic, doar 50-60%, respectiv 85%, este absorbit.

Cum cresti aportul de folat

Care sunt factorii care cresc absorbitia acidului folic?

  • alimentele bogate in vitamina B12 – ficat, peste, galbenus de ou;
  • alimente bogate in vitamina C: citrice, rosii etc.
  • alimente bogate in zinc;
  • consumul simultan de alimente bogate in folat cu suplimentele de acid folic;
  • de asemenea, cu cat necesarul de acid folic al organismului este mai mare, cu atat absorbtia si biodisponibilitatea lui este mai mare.

Care sunt factorii care impiedica absorbtia acidului folic?

  • ceaiul verde, ceaiul negru, cafeaua sau cacaoa, din cauza continutului de polifenoli si catechine;
  • anumite medicamente, ca cele pentru convulsii, sau aspirina;
  • anumite lactate ce au fost supuse tratamentului termic, deoarece nu mai contin o proteina specifica ce se leaga de folatul alimentar;
  • anumite afectiuni de malabsorbtie cum este boala celiaca sau bolile inflamatorii intestinale.

Interactiuni intre suplimentele de acid folic si medicamente:

  • Medicamentele anticonvulsive – suplimentele de acid folic pot reduce concentratia acestor medicamente din sange;
  • Barbituricele – administrarea simultana a acestor medicamente ce actioneaza asupra sistemului nervos central si a acidului folic poate reduce eficienta lor;
  • Metotrexat – acidul folic poate reduce eficienta acestui medicament, utilizat in tratamentul cancerului;
  • Pirimetamina – acidul folic poate reduce eficienta acestui medicament, utilizat in tratamentul malariei.

Suplimentele de acid folic pot fi luate inainte sau dupa masa, iar daca uiti sa iei o pastila, aceasta trebuie luata imediat ce iti amintesti, dar daca iti amintesti a doua zi, nu lua doua pastile simultan, si sari peste doza omisa. Nu lua doua doze in acelasi timp.

Pe langa administrarea suplimentelor in dozele indicate de medic, adopta un stil alimentar sanatos, variat si echilibrat pe durata sarcinii, care sa contina alimente bogate in folat.

Foto 1: Sursa: University of Rochester, link: https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=134&contentid=2

Te-ar putea interesa si:

Despre autor

Ruxandra Micu

Food Coach si specialist in nutritie si stil de viata sanatos. Creatoare a unei aplicatii web de planuri de masa - www.gourmandelle.com.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *