Afazia – tot ce trebuie sa stii despre aceasta tulburare de vorbire

Afazia – tot ce trebuie sa stii despre aceasta tulburare de vorbire

Afazia este o tulburare de limbaj, ce poate sa apara in timpul perioadei de dezvoltare sau in urma unei leziuni cerebrale sau a unei boli. Afla tot ce trebuie sa stii despre afazie din articolul urmator.

CUPRINS:

  1. Ce este afazia?
  2. Tipuri de afazie
  3. Cauzele afaziei
  4. Simptomele afaziei
  5. Afazia la copii – manifestare
  6. Afazia la adulti – manifestare
  7. Diagnosticul afaziei
  8. Tratamentul afaziei
  9. Preventia afaziei

Ce este afazia?

Afazia este o tulburare de limbaj, ce poate sa apara in timpul perioadei de dezvoltare sau se poate dezvolta ulterior ca urmare a unei leziuni cerebrale sau a unei boli.

Afazia la adulti apare de obicei brusc, adesea ca urmare a unui accident vascular cerebral sau a unui traumatism cranian, dar se poate dezvolta si lent, ca in cazul unei tumori cerebrale. Tulburarea afecteaza atat exprimarea si intelegerea limbajului, cat si citirea si scrierea. Afazia poate aparea impreuna cu tulburari de vorbire, cum ar fi dizartria sau apraxia, care rezulta, de asemenea, din leziuni ale creierului.

Tulburarile de vorbire, cum ar fi disfonia, disfazia, disglosia, dislalia sau dizartria, sunt modificari de origini diferite ce afecteaza diferiti parametri de vorbire, cum ar fi caracteristicile acustice ale vocii (intensitate, ton si timbru) si articularea fonemelor si a cuvintelor. In schimb, afazia se caracterizeaza printr-o modificare a structurii limbajului care afecteaza nivelul ei semantic, gramatic, fonologic si / sau sintactic, mai precis capacitatea de a reprezenta prin limbaj idei sau ganduri.

Tipuri de afazie

In primul rand, se disting doua tipuri de afazie: afazia fluenta si afazia ne-fluenta. Afaziile ne-fluente includ:

  • afazia Broca – dificultati in vorbirea spontana, fluenta slaba, agramatism (erori gramaticale si sintactice), dificultati la repetare si omitere a unor cuvinte esentiale intr-un discurs;
  • afazia motorie transcorticala – similara cu afazia Broca, dar persoana nu are probleme la repetare;
  • afazia globala – afecteaza si intelegerea si capacitatea de reproducere.

Afaziile fluente includ:

  • afazia Wernicke – intelegerea si denumirea sunt grav afectate, exprimarea este fluenta dar contine erori de structura a cuvintelor si inlocuiri ale unui cuvand cu altul sau folosirea de cuvinte inexistente (persoana poate spune cuvinte fara sens si nu poate intelege ca acestea sunt gresite);
  • afazia transcorticala senzoriala – seamana cu afazia Wernicke, dar repetarea este mentinuta;
  • afazia de conducere – principala problema este repetatea;
  • afazia anomica sau dezorganizata – deficit in capacitatea de numire si de gasire a cuvintelor potrivite (persoana stie ce vrea sa spuna dar nu poate gasi cuvinele).

De asemenea, afazia poate fi receptiva (afecteaza abilitatea de a intelege limbajul) sau expresiva (afecteaza abilitatea de a comunica cu altii). O persoana poate avea ambele tipuri de afazie.

Cauzele afaziei

Afazia la adulti rezulta adesea din deteriorarea regiunilor cerebrale care controleaza limbajul. Deteriorarea poate fi cauzata de leziuni ale capului, o tumora pe creier, accident vascular cerebral, infectii (cum ar fi encefalita), interventii chirurgicale la nivelul creierului si afectiuni neurologice progresive. Afazia la copii este de obicei dezvoltata sau congenitala (prezenta la nastere). In aceste cazuri, copiii se nasc cu o problema care apare in timpul dezvoltarii ariei limbajului din creier.

O regiune a creierului care controleaza recunoasterea limbajului este numita centrul limbajului din creier. Aceasta include aria lui Broca si aria lui Wernicke. Afazia poate sa apara atunci cand exista leziuni in oricare dintre aceste parti ale creierului sau caile neuronale care le conecteaza.

Tipul de afazie depinde de ce parte a creierului este deteriorata. Afazia globala apare atunci cand exista leziuni chiar prin centrul lingvistic, afazia fluenta rezulta in mod normal din deteriorarea lobului temporal sau in regiunea laterala a creierului, iar afazia nefluenta apare atunci cand exista leziuni ale lobului frontal sau in regiunea din fata a creierului.

afazia cauze

Simptomele afaziei

Manifestarea afaziei depind de tipul si amploarea leziunilor cerebrale. Unii copii cu afazie pot fi incapabili sa inteleaga limbajul scris sau vorbit, iar altii pot folosi limbajul in mod diferit si gresit, adaugand cuvinte inutile sau inexistente. In multe cazuri, copiii cu afazie nu sunt constienti de propriile greseli si pot deveni frustrati cand nu sunt intelesi.

Poate afecta capacitatea de a vorbi, de a asculta, de a intelege scrierea, de a citi si de a folosi numere si cifre. Afazia poate afecta capacitatea de a intelege limbajul (afazie receptiva) sau exprimarea prin limbaj (afazie expresiva). Afazia poate provoca si alte probleme de limbaj, cum ar fi:

  • greseli gramaticale si semantice;
  • neintelegerea limbajului vorbit sau scris;
  • discursul nu are logica;
  • unii copii au dificultati fizice in producerea unor sunete, le ia prea mult sa spuna cuvintele si vorbesc in fraze scurte;
  • pot omite anumite cuvinte sau adauga cuvinte suplimentare inutile;
  • unii copii nu pot repeta cuvintele spuse de alta persoana;
  • persoana nu este constienta de greselile facute in limbaj;
  • dificultati in intelegerea glumelor, a sarcasmului etc.

Deseori, simptomele sunt mai intense in caz de boala, oboseala sau stres.

Afazia la copii – manifestare

Afazia la copii se dezvolta de obicei dupa ce acesta a atins deja capacitatea de intelegere a limbajului si de exprimare verbala. Un traumatism cerebral este cel mai adesea cauza. In majoritatea cazurilor exista o afectare a vorbirii, in timp ce problemele de scriere si de intelegere sunt mai putin frecvente.

Iata care sunt principalele manifestari ale afaziei la copii (de cele mai multe ori exista doar o parte dintre acestea, in functie de tipul de afazie):

  • Nu intelege vorbirea – nu pot intelege limbajul scris si vorbit. Discursul poate parea lipsit de sens si incoerent, cu multe cuvinte inutile folosite, ceea ce duce la stari de frustrare pentru cel mic.
  • Are probleme in a-si exprima gandurile si ideile si are nevoie de mai mult timp pentru a comunica. Foloseste fraze scurte, omite cuvinte, ceea ce duce la propozitii incomplete.
  • Are probleme cu repetarea unor cuvinte.
  • Uneori nu pot fi atenti la discursul altei persoane si ignora ce spun ceilalti.
  • Pot avea probleme de comportament si pot avea probleme de memorie.
  • Inteleg doar o parte dintre cuvintele spuse si nu pot urmari o fraza pana la capat.

Afazia la adulti – manifestare

Iata care sunt principalele moduri de manifestare a afaziei la adult:

  • Vorbesc in propozirii scurte sau incomplete, care nu au sens, sau folosesc cuvinte inexistente.
  • Nu inteleg discursul altor persoane.
  • Scriu fraze fara sens.
  • Unii pot intelege ce spun altii relativ bine, dar nu isi pot gasi cuvintele pentru a raspunde.
  • Au dificultati in a pune cuvinte impreuna pentru a forma propozitii.
  • Pot interpreta gresit ce spun altii, mai ales in cazul in care ceilalti vorbesc mai repede.
  • Nu inteleg glumele, sarcasmul, metaforele etc.

Diagnosticul afaziei

Confirmarea diagnosticului de afazie, a gravitatii si stabilirea planului de terapie depind de o serie de teste lingvistice cuprinzatoare, efectuate de un specialist in limbaj si vorbire. Aceste teste includ analiza discursului, numirea, repetarea, intelegerea, citirea si scrierea. Efectuarea unui diagnostic poate include, de asemenea, utilizarea procedurilor de imagistica pentru o analiza a creierului, cum ar fi:

  • tomografie computerizata;
  • RMN;
  • tomografie cu emisie de pozitrozi (PET CT).

Deoarece multi oameni sufera de afazie dupa un accident vascular cerebral, se va efectua o evaluare pentru a diagnostica afazia imediat dupa episod.

Unele exercitii de baza care pot ajuta la evaluarea competentelor lingvistice ale pacientului includ:

  • denumirea obiectelor care incep cu o anumita litera;
  • citire si scriere;
  • capacitatea de a purta o conversatie;
  • intelegerea unor indicatii si comenzi etc.

afazia tratament

Tratamentul afaziei

Tratamentul specific pentru afazie depinde de:

  • varsta, starea generala de sanatate si istoricul medical;
  • cauza si gravitatea tulburarii;
  • toleranta la medicamente sau proceduri;
  • preferintele pacientului si a parintilor.

Terapia include de obicei terapie lingvistica, terapie de comunicare nonverbala sau terapie de grup. Terapia lingvistica are urmatoarele scopuri:

  • intelegerea problemei si a cauzelor de la baza;
  • imbunatatirea abilitatilor lingvistice existente;
  • imbunatatirea comunicarii.

De multe ori se poate face prin cantec sau vorbire cu ritm, cunoscuta sub numele de intonatie melodica, in timp ce se repeta frazele si cuvintele cu care se confrunta pacientul. Acest proces stimuleaza activitatea creierului in emisfera dreapta. Aceasta poate contribui la cresterea numarului de cuvinte pe care pacientul le poate spune.

Terapia de grup poate oferi sansa pacientilor de a-si exersa si de a-si imbunatati abilitatile lingvistice prin interactiunea cu un grup de oameni intr-un mediu confortabil si util.

Afazia este o tulburare foarte complexa. Cu cat familia, prietenii si profesorii stiu si inteleg mai mult tot ce tine de afazie, cu atat mai eficient vor putea sa comunice cu persoana cu afazie. Afazia afecteaza multe aspecte ale vietii, de la relatiile personale la situatia economica, deoarece comunicarea este fundamentala pentru viata de zi cu zi. Persoana in cauza se poate simti inconfortabil, nervoasa si poate dezvolta frustrari, la fel membrii familiei si cei din jur.

Este important ca si familia sa invete sa isi imbunatateasca comunicarea cu cei dragi afectati de afazie:

  • Includeti persoana cu afazie in conversatii.
  • Folositi un limbaj cat mai clar si simplu.
  • Repetati cuvintele cheie pentru a clasifica semnificatia.
  • Totul trebuie sa fie si natural in acelasi timp, pentru ca persoana cu afazie sa nu resimta disconfort.
  • Incurajati toate tipurile de comunicare, inclusiv vorbit, prin mimica, gesturi sau desen.
  • Nu corectati discursul persoanei.
  • Oferiti-i suficient timp pentru a-si exprima gandurile si ideile.
  • Vorbiti cat mai mult cu aceasta si cand comunicati reduceti sursele de distragere ca televizorul.
  • Nu ridicati tonul la persoana in cauza si nu tipati la ea.
  • Inainte de a-i comunica ceva, asigurati-va ca i-ati captat atentia.
  • Oferiti si indicatii vizuale cand ii comunicati ceva – aratati-i obiectul, directia sau poze etc.
  • Daca nu se poate gandi la cuvantul pe care vrea sa-l spuna, il puteti incuraja sa foloseasca un alt cuvant, sa descrie despre ce vorbeste, sa precizeze, sa faca gesturi sau chiar sa deseneze sau sa scrie, daca este posibil.
  • Daca incearca sa exprime ceva si nu puteti intelege, intrebati din nou sau adresati intrebari pana cand ati inteles. Daca acest lucru nu da rezultate, spuneti-i: „Imi pare rau, dar nu inteleg. Poate incercam din nou mai tarziu”.
  • Evitati remarcile rautacioase sau care pot afecta persoana.

La scoala, profesorii trebuie sa intervina astfel pentru a sustine si ajuta un copil cu afazie:

  • sa reduca distragerile auditive, cum ar fi conversatiile, muzica sau alte zgomote din clasa;
  • sa foloseasca un limbaj simplu si direct;
  • sa ii ofere copilului timp suficient sa formuleze un raspuns si sa il comunice;
  • sa il ajute sa isi dezvolte increderea in sine si abilitatile de comunicare independente.

Prognosticul in caz de afazie este mult mai bun la copii mici decat la adulti. Acest lucru este dat in principal de faptul ca, la copiii mici, vorbim de un alt nivel de flexibilitate si neuroplasticitate. Daca o anumita zona a creierului se deterioreaza, o alta zona poate prelua de multe ori sarcinile efectuate de cealalta zona inainte de aparitia leziunii.

Preventia afaziei

Nu exista o metoda garantata de prevenire a afaziei. Cu toate acestea, exista unele sfaturi generale privind stilul de viata care pot reduce riscul de a dezvolta afectiuni asociate cu afazia, cum ar fi boala Alzheimer (sau alte forme de dementa) sau accident vascular cerebral.

De exemplu, aceste sfaturi include (mai ales pentru adulti):

  • renuntati la fumat si evitati expunerea copiilor la fum de tigara;
  • evitati consumul excesiv de alcool;
  • adoptati o dieta sanatoasa si echilibrata;
  • adoptati un stil de viata activ si mentineti-va la o greutate sanatoasa;
  • depuneti tot efortul pentru a fi activi din punct de vedere social;
  • aveti grija de sanatatea cognitiva, antrenandu-va mintea prin citit, scris, invatarea de lucruri noi etc.

Referinte:

Te-ar putea interesa si:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *