Iata cum se manifesta apraxia verbala la copii, de cate feluri este apraxia, care sunt cauzele posibile, ce implica diagnosticul si tratamentul.
CUPRINS:
1. Ce este apraxia verbala la copii?
2. Semne si simptome
3. Cum este diagnosticata problema?
4. Ce implica tratamentul?
Ce este apraxia verbala la copii?
Apraxia verbala la copii este o afeciune neurologica pediatrica ce implica anumite probleme de exprimare coerenta si consecventa. Creierul are dificultati in coordonarea miscarilor orale complexe necesare pentru a produce silabe, cuvinte si fraze, in ciuda dorintei si capacitatii fizice de a le efectua.
Copiii cu apraxie pot avea dificultati in a rosti sunete si cuvinte, deoarece creierul are dificultati in planificarea si coordonarea miscarilor buzelor, limbii, maxilarului si altor sisteme. Un copil cu apraxie verbala stie de obicei ce vrea sa spuna, dar se chinuie sa o faca din cauza dificultatilor de planificare si coordonare a miscarilor implicate in vorbire. Cauzele nu includ in acest caz slabiciune musculara sau paralizie. Copiii stiu ce vor sa spuna, muschii gurii si ai gatului au forta si tonusul necesare pentru a vorbi. Insa, creierul nu este capabil sa planifice ordinea si sincronizarea pentru ca muschii sa se miste impreuna pentru a produce un discurs ce poate fi inteles.
Cauza pentru apraxia verbala sau apraxia limbajului in cele mai multe cazuri este necunoscuta. Nu este o tulburare care poate fi „depasita” de la sine, si de obicei copiii cu apraxie nu vor face progrese fara tratament. Se crede ca o anumita zona a creierului a fost afectata sau nu s-a dezvoltat normal. Alte date indica faptul ca poate exista un factor genetic legat de aceasta problema.
Citeste si despre: Dezvoltarea limbajului la copii – pe etape
Ce este apraxia?
Apraxia in general este o problema neurologica ce este caracterizata prin pierderea anumitor abilitati de a efectua unele miscari, in ciuda vointei. Cele mai multe forme de apraxie sunt legate de inaintarea in varsta. De asemenea, unele pot sa apara dupa traumatisme sau accidente, dar exista si forme dobandite.
Exista mai multe tipuri de apraxie, care pot aparea singure sau impreuna:
- apraxia bucofaciala sau orofaciala – determina incapacitatea de a efectua miscari faciale la comanda, cum ar fi fluieratul, tusea sau clipitul;
- apraxia membrelor – incapacitatea de a face miscari fine si precise cu o mana sau un picior;
- apraxia ideomotorie – incapacitatea de a face miscarea corecta ca raspuns la o comanda verbala;
- apraxia ideatica – incapacitatea de a coordona activitati cu miscari multiple, secventiale, cum ar fi imbracatul, mancatul etc.;
- apraxia verbala – dificultatea de a coordona miscarile gurii si vorbirii;
- apraxia constructionala – incapacitatea de a copia, desena sau construi figuri simple;
- aparixia oculomotorie – dificultatea de a misca ochii la comanda.
Apraxia poate fi insotita de o tulburare de limbaj numita afazie.
Citeste pe larg despre: Tulburari de limbaj la copii – cum le observi si cum se trateaza
Tipuri de apraxie verbala
Exista doua tipuri principale de apraxie verbala: apraxia verbala dobandita si apraxia verbala in copilarie:
- Apraxia dobandita – Forma dobandita poate afecta pe cineva, indiferent de varsta, desi cel mai adesea apare la adulti. Este cauzata de afectarea partilor creierului care sunt implicate in vorbire si implica pierderea sau afectarea abilitatilor de vorbire existente. Poate rezulta dintr-un accident vascular cerebral, leziuni la cap, tumori sau alte boli care afecteaza creierul. Poate aparea impreuna cu alte probleme care sunt cauzate de afectarea sistemului nervos.
- Apraxia in copilarie este prezenta de la nastere. Aceasta afectiune este cunoscuta si sub numele de apraxie verbala de dezvoltare sau apraxie articulatorie. Aceasta forma nu este acelasi lucru cu intarzierile de dezvoltare in vorbire, in care un copil urmeaza modelul tipic de dezvoltare a vorbirii, dar o face mai lent decat in mod normal.
Semne si simptome
Cele mai frecvente caracteristici ale apraxiei verbale la copil sunt:
- erori sau dificultati cand incearca sa repete acelasi cuvant – erori la punerea consoanelor si vocalelor in productii repetate de silabe sau cuvinte – copilul poate spune acelasi cuvant diferit de fiecare data cand incearca sa-l produca;
- dificultati de a produce cuvinte si fraze mai lungi si mai complexe;
- dificultati la repetarea cuvintelor simple;
- intonatie si accent neadecvat in productia de cuvinte sau fraze – de exemplu, dificultati de sincronizare, ritm sau fluxul vorbirii;
- dificultate de a trece de la un sunet, o silaba sau un cuvant la altul;
- distorsiuni vocale, cum ar fi incercarea de a folosi vocala corecta, dar rostirea incorecta;
- folosirea accentului gresit intr-un cuvant sau folosirea accentului egal pe toate silabele;
- decalaj intre silabe sau separarea silabelor;
- intarzieri in aparitia primelor cuvinte;
- copilul are un numar redus de cuvinte – vocabular redus;
- copilul foloseste un numar limitat de consoane si vocale;
- erori in ordinea producerii sunetelor in cuvinte – de exemplu, sunete omise, schimbate sau adaugate in cuvinte;
- vorbirea este greu de inteles, neclara.
Intarzierea in aparitia primelor sunete, numarul redus de cuvinte si de consoane si vocale sunt simptome observate de obicei intre 18 luni si 2 ani. Cam la 2-4 ani simptomele devin mai evidente. Cel mic poate avea dificultati la pozitionarea buzelor si a limbii pentru pronuntie. Ii este greu sa treaca de la o silaba la alta sau sa imite verbal anumite cuvinte. Cuvintele mai lungi sau mai complexe sunt de obicei mai greu de spus decat cuvintele mai scurte sau mai simple. Unii copii cu aceasta tulburare pot avea si alte probleme de vorbire, probleme de limbaj expresiv sau probleme motorii. Retineti insa ca fiecare copil cu apraxie poate avea simptome usor diferite.
Retineti!
Unele tulburari de vorbire sunt adesea confundate cu apraxia, deoarece unele dintre caracteristici se pot suprapune. Un exemplu este disartria. Disartria este o tulburare motorie de vorbire cauzata de slabiciune, spasticitate sau incapacitatea de a controla muschii vorbirii. Emiterea sunetelor este dificila deoarece muschii implicati in vorbire nu se pot misca la fel de repede sau la fel de intens ca in mod normal.
De asemenea, apraxia este uneori confundata cu afazia, o alta tulburare de comunicare. Aceasta confuzie poate fi complicata de faptul ca cele doua conditii pot aparea impreuna. Persoanele cu apraxie si afazie ar putea avea dificultati in a se exprima prin cuvinte. Exista, totusi, diferente distincte intre cele doua. Afazia descrie o problema privind capacitatea unei persoane de a intelege sau de a folosi cuvintele in sine. Insa, apraxia nu descrie o problema cu intelegerea limbajului.
Cum este diagnosticata problema?
Unele simptome pot fi unice pentru copiii cu apraxie si pot fi utile pentru a diagnostica problema. Cu toate acestea, unele simptome ale apraxiei verbale sunt si simptome ale altor tipuri de tulburari de vorbire sau limbaj.
Nu exista un singur test sau procedura care sa fie utilizata pentru a diagnostica apraxia verbala in copilarie. Logopedul va interactiona si va examina copilul pentru a evalua ce fel de sunete, silabe, cuvinte si fraze poate spune. Va evalua vorbirea si limbajul, abilitatile de vorbire, limbajul expresiv si receptiv. Se va acorda o atentie deosebita modului in care copilul coordoneaza si secventiaza sunetele vorbirii in activitati de vorbire si non-vorbire. De asemenea, va fi necesara si examinarea fizica de catre un medic pentru a depista orice probleme structurale la nivelul gurii, limbii sau fetei – ce pot cauza simptomele.
⭐ Daca sunteti ingrijorat de dezvoltarea vorbirii copilului, discutati cu medicul de familie care de obicei va va indruma catre un logoped. Vezi mai multe informatii despre Cand ar trebui sa ducem copilul la logoped.
Ce implica tratamentul?
Daca cel mic este diagnosticat cu apraxie verbala, va avea nevoie de terapie logopedica regulata pentru a invata cum sa vorbeasca mai clar. Logopedul va ajuta copilul sa invete sa produca diferite sunete de vorbire si combinatii de sunete. Acest lucru poate face vorbirea mai usoara si mai clara. Tratamentul functioneaza cel mai bine atunci cand problemele sunt depistate devreme. Logopedul va stabili cel mai bun plan de tratament in functie de starea copilului, severitatea problemei, varsta etc. De obicei se vor recomanda 1-2 sedinte de logopedie pe saptamana. De asemenea, vor fi recomandate exercitii ce trebuie facute acasa in fiecare zi.
In unele cazuri de apraxie dobandita la adulti, persoanele se pot recupera de la sine – aceasta se numeste recuperare spontana. Insa, copiii cu apraxie din nastere nu vor depasi singuri problema. De asemenea, nu dobandesc elementele de baza ale vorbirii doar fiind in preajma altor copii. Prin urmare, terapia logopedica este necesara atat pentru copiii cu apraxie verbala, cat si pentru persoanele cu apraxie verbala dobandita care nu isi recupereaza spontan toate abilitatile de vorbire.
Terapia este adaptata individului si este conceputa pentru a trata si alte probleme de vorbire sau limbaj care pot aparea impreuna cu apraxia. Sunt necesare sedinte de terapie logopedica frecvente, intensive, unu-la-unu, atat pentru copiii, cat si pentru adultii cu apraxie. Retineti ca in caz de apraxie severa, copilul poate avea nevoie de terapie intensiva logopedica timp de ani de zile.
In cazurile foarte severe, adultii si copiii cu apraxie pot avea nevoie sa gaseasca alte modalitati de a se exprima. Acestea pot include limbajul semnelor formal sau informal, comunicare scrisa etc. Retineti ca sprijinul si incurajarea din partea membrilor familiei si a prietenilor si practica suplimentara in mediul de acasa sunt extrem de importante.
Referinte:
(1) https://www.apraxia-kids.org/
(2) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/childhood-apraxia-of-speech/symptoms-causes/syc-20352045
(3) https://www.childneurologyfoundation.org/disorder/apraxia/
(4) https://myhealth.alberta.ca/Health/aftercareinformation/pages/conditions.aspx?hwid=abs2505
(5) https://www.nidcd.nih.gov/health/apraxia-speech
(6) ttps://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/childhood-apraxia-of-speech
Surse foto: Pixabay, Pexels
Despre autor
