Bolile copilariei: totul despre rujeola

Rujeola este o afectiune virala infectioasa cauzata de un virus de tip ARN. Virusul rujeolic face parte din familia paramixovirusurilor, genul morbillivirus si este contagios.

Rujeola face parte din aceeasi familie in care sunt incluse si cele mai multe dintre virusurile respiratorii si se transmite in mod similar, prin tuse si stranut. Mai este cunoscuta si sub denumirea populara de “pojar” si este adesea confundata cu rubeola, afectiune cauzata tot de un virus de tip ARN, care face insa parte din familia togaviridae, genul rubivirus.

Desi este o boala a copilariei, rujeola poate sa apara si la maturitate, fiind o infectie virala foarte contagioasa. Afla tot ce trebuie sa stii despre rujeola, simptomele acesteia si tratamentele corespunzatoare:

● Cum se manifesta rujeola: semne si simptome ale virusului rujeolic
● Consultul medical: cand trebuie chemat medicul
● Investigatii medicale si diagnostic
● Posibile complicatii ale rujeolei
● Metode de preventie si tratament

Cum se manifesta rujeola: semne si simptome ale virusului rujeolic

Rujeola se transmite prin saliva si secretii nazale. Virusul rujeolic nu rezista in aer mai mult de doua ore si este sensibil la caldura, ultraviolete si solutii de curatare, insa poate supravietui perioade indelungate la temperaturi scazute, de pana la -70 de grade. De aceea, cele mai multe epidemii de rujeola au loc in sezonul rece.

Perioada de incubatie variaza intre 7 si 18 zile. Perioada in care virusul este contagios si nu prezinta simptome variaza intre 2 si 4 zile; acesta continua sa fie contagios si in urmatoarele 5-7 zile dupa aparitia simptomelor, insa in cele mai multe cazuri, pacientul este deja izolat in acest interval.

Rujeola are un debut mai brusc si mai suparator in cazul copiilor cu varste de pana in 9 ani si este mai lenta, dar mai periculoasa in ceea ce priveste incidenta complicatiilor, in cazul adultilor.

Simptome initiale

Primele simptome ale rujeolei se aseamana cu cele ale infectiilor virale; boala debuteaza cu febra ce poate depasi 39 de grade, cu scurgeri nazale abundente (rinoree), tuse persistenta si senzatia de gat uscat. In acelasi timp, ganglionii limfatici laterocervicali se inflameaza si, odata cu cresterea acestora in volum, pofta de mancare dispare.

Starile de oboseala si somnolenta sunt si ele specifice rujeolei. In cazuri mai rare, printre manifestari se poate numara si lacrimarea usoara. Diareea poate fi un alt semn al acestei afectiuni care afecteaza atat cavitatea bucala, cat si intregul tub digestiv.

Eruptia tipica rujeolei

Eruptia cutanata apare la 2-4 zile dupa incubarea virusului. Aceasta se instaleaza initial la nivelul fetei si in spatele urechilor. Odata cu aparitia eruptiei pojarului, starile febrile se amplifica si pot fi uneori insotite de convulsii febrile.

Eruptia debuteaza cu aparitia unor pete neregulate, de dimensiuni diferite, pe pielea fetei si in spatele urechilor. Aceasta se extinde in zilele urmatoare cu pete similare pe gat si, ulterior, membre. Petele devin tot mai apropiate pe parcursul manifestarilor pojarului. Din fericire, eruptia nu depaseste, de regula, 5 zile. Pielea poate ramane usor patata ulterior, petele devenind maronii, insa semnele dispar complet in timp.

Consultul medical: cand trebuie chemat medicul

Desi in general in cazul copiilor rujeola are un debut fulgerator, exista si situatii cand eruptia – semnul cel mai evident – intarzie sa apara. Intr-un astfel de context, nu iti ramane decat sa urmaresti starea generala a copilului tau si sa observi celelalte simptome alarmante.

Febra persistenta este un semnal de alarma in general, asadar un motiv bun sa faceti o vizita medicului. De asemenea, starile de somnolenta sunt comune la pojar, asa ca acorda atentie eventualelor refuzuri sau dificultati ale copilului tau in ceea ce priveste trezitul. Tot starilor de oboseala le pot fi asociate si cele de confuzie sau ameteala.

Copiii mai pot prezenta si alte semne la inceputul bolii. Unii dintre ei experimenteaza dureri de cap destul de puternice. Pe langa acestea, durerile la nivelul gatului si senzatia de intepenire a acestuia sau a articulatiilor sunt uzuale.

Investigatii medicale si diagnostic

Pentru a diagnostica rujeola, indiferent daca este vorba despre bebelusi, copii sau adulti, medicul va investiga in primul rand istoricul de expunere la virus. Infectia asigura o imunizare permanenta, asadar rujeola este una dintre afectiunile pe care le poti avea o singura data in viata.

Medicul va verifica prezenta eruptiei specifice pojarului, inflamatia la nivelul ochilor si febra. Congestia toracica va fi urmatorul semn analizat, iar in cazul in care medicul suspecteaza o pneumonie, va recurge si la o radiografie toracica.

Urmatoarele investigatii pentru diagnosticarea rujeolei sunt testarea secretiilor nazale si a celor esofagiene. In cazul in care exista dubii, se pot efectua si teste sangvine pentru atestarea prezentei virusului rujeolic.

Posibile complicatii ale rujeolei

Desi este mai periculos pentru adulti decat pentru copii, la fel ca varicela, pojarul poate duce la complicatii uneori.

Complicatii usoare

Din cauza slabirii sistemului imunitar si totodata ca urmare a suprasolicitarii laringelui din cauza tusei, o posibila complicatie a pojarului este laringita. Plamanii pot fi si ei afectati de virusul rujeolic, asa ca nici bronsitele nu sunt excluse de pe aceasta lista.

Pentru ca sistemul digestiv este in intregime afectat in timpul eruptiilor, care pot fi si interne, varsaturile si diareea pot surveni, de asemenea, in paralel cu rujeola.

Complicatii severe

Unele dintre posibilele complicatii severe, dar tratabile ale rujeolei pot fi infectiile urechii sau otitele. Acestea sunt extrem de dureroase si mai frecvente in randul copiilor si batranilor, din cauza unui fond imunitar cu deficiente.

Pneumonia este o alta complicatie la care poate duce rujeola. Incidenta acesteia este mai mare in randul fumatorilor si al persoanelor ai caror plamani sunt suprasolicitati sau nesanatosi. De asemenea, un sistem imunitar scazut poate fi mediul propice pentru o astfel de complicatie.

Encefalita sau inflamatiile celulelor creierului pot sa apara in urma rujeolei, ca o complicatie post-infectioasa. Aceasta este de regula o eroare a sistemului imunitar, care ataca celulele sanatoase ale creierului. La fel ca otitele, encefalita este mai frecvent intalnita in randul bebelusilor, al copiilor si al varstnicilor.

Trombocitopenia este o afectiune care se manifesta prin scaderea numarului plachetelor sanguine. Pentru ca acestea au rolul de a coagula sangele si de a impiedica hemoragiile, trombocitopenia poate fi un semnal de alarma important pentru sanatate. Afectiunea poate fi tratata, in cele mai multe cazuri poate fi tratata prin transfuzii de sange si cu ajutorul corticosteroizilor.

Nasterea prematura sau avortul pot fi, la randul lor, complicatii ale rujeolei. Pentru prevenirea unor astfel de situatii, femeile care vor sa ramana insarcinate sunt sfatuite sa se vaccineze in prealabil impotriva rujeolei, daca nu au suferit de aceasta afectiune in copilarie.

Panencefalita subacuta sclerozanta (PESS) este o afectiune degenerativa a creierului care apare din cauza virusului rujeolic, la o perioada de cateva luni sau chiar ani dupa infectie. Printre simptomele sale se numara convulsiile musculare, crizele de apoplexie si deteriorarea cerebrala, afectiunea fiind una fatala si netratabila.

Metode de preventie si tratament

Rujeola poate fi evitata cu ajutorul vaccinurilor specifice. In ceea ce priveste tratamentul medicamentos cu antibiotice, acesta este de regula inexistent, cu exceptia cazurilor in care isi fac aparitia anumite complicatii bacteriene.

Preventia rujeolei

Vaccinul ROR actioneaza impotriva a 3 virusuri: rujeola, oreion si rubeola. Acesta contine virusurile vii in versiuni atenuate si stimuleaza sistemul imunitar sa produca anticorpi impotriva celor 3 afectiuni. Prima doza se administreaza de regula copiilor cu varste cuprinse intre 12 si 15 luni, prin programul national obligatoriu de vaccinare. In Romania, varsta a primului vaccin a scazut la 9 luni, din cauza episoadelor epidemice de rujeola din ultimii ani; aceasta este urmata de o doza administrata la varsta de 1 an, respectiv de una administrata la varsta de 5 ani, pentru ca imunizarea sa fie completa. In trecut, cea de-a doua doza era administrata in jurul varstei de 7 ani, deoarece intra in responsabilitatile medicilor din scoli.

In cazul in care a doua doza nu este administrata in urmatoarele luni dupa prima, se administreaza de regula in jurul varstei de 7 ani. De altfel, vaccinul ROR poate fi facut si la maturitate.

Exista vaccinuri singulare pentru virusul rujeolic, insa acestea nu sunt uzuale in Romania, in primul rand pentru ca protejeaza doar impotriva acestei afectiuni si in al doilea rand pentru ca eforturile ar fi mai mari atat din partea parintilor, cat si din cea a cadrelor medicale sa administreze un numar mai mare de vaccinuri.

O alta metoda de preventie este administrarea imunoglobulinelor. Acestea sunt substante obtinute din plasma sanguina a unor donatori si contin anticorpi, astfel ca sunt eficiente in preventia rujeolei sau, dupa caz, a altor virusuri. Imunoglobulinele ofera protectie pe termen scurt sau, in cazul infestarii, amelioreaza severitatea simptomelor. De asemenea, ele protejeaza femeile insarcinate de virusul rujeolic.

Tratamentul la domiciliu

Spitalizarea nu este necesara pentru tratarea rujeolei, insa medicii prescriu adesea medicamente pentru ameliorarea simptomelor, pe care pacientii le pot administra la domiciliu. Acestea sunt de regula antitermice care pot fi eliberate si fara prescriptie medicala, precum ibuprofenul sau paracetamolul.

Totusi, este indicat sa ceri parerea unui medic si sa le administrezi sub indrumarea acestuia. Specialistul mai poate recomanda si aspirina, insa nu in cazul copiilor, deoarece este contraindicata pentru cei mici.

Repausul si odihna prelungita pot fi, de asemenea, benefice si eficiente in ameliorarea simptomelor, la fel si consumul crescut de lichide. Pentru ca pielea sa-si revina cat mai rapid si bine dupa rujeola, se recomanda suplimentarea de vitamina A.

Bineinteles, in perioada contagioasa se va evita contactul cu alte persoane care nu au avut rujeola, pentru a nu transmite virusul.

Remedii naturiste pentru diminuarea simptomelor

Alimentatia in timpul rujeolei trebuie sa fie una cat mai sanatoasa. Pentru ca vitamina A ajuta la recuperarea pielii, alimentele care o contin, precum morcovii sau papaya, sunt binevenite. Lichidele trebuie consumate in cantitati cat mai mari; pentru alternative, se pot folosi ceaiuri calmante, asa cum este cel de musetel.

Pentru ameliorarea tusei, poti amesteca o jumatate de lingurita de miere naturala cu o jumatate de lingurita de lemn dulce si consuma mixul ca pe un lichid clasic de tuse.

Mancarimile pielii, specifice rujeolei, pot fi ameliorate cu bai calde cu frunze de neem sau cu ovaz. Pentru reducerea riscurilor de infectie, pe piele se mai poate aplica si ulei de usturoi.

Pentru ca vitamina C stimuleaza sistemul imunitar, este indicat si consumul de citrice. Sucul de portocale, limonada sau apa cu lamaie sunt, asadar, benefice pentru cei care sufera de rujeola.

Febra poate fi ameliorata cu ceai de ghimbir. Acesta este indicat mai ales in cazul copiilor, unde cantitatile de antifebrile sunt limitate si pot aparea frisoane si convulsii.

Sursa foto: Shutterstock