Monocitele

monocitele

Monocitele sunt un tip de celule albe din sange care ajuta la eliminarea tesuturilor deteriorate, a celulelor canceroase si la reglarea imunitatii organismului. Afla tot ce trebuie sa stii despre monocite in randurile care urmeaza.

CUPRINS:

  1. Despre monocite
  2. Nivelul monocitelor in organism
  3. Reglarea nivelului de monocite din organism

Despre monocite

Ce sunt monocitele

Monocitele sunt un tip de celule albe din sange care lupta impotriva anumitor infectii si ajuta alte celule albe sa elimine tesuturile moarte sau deteriorate, sa distruga celulele canceroase si sa regleze imunitatea organismului.

Exista 3 tipuri de celule albe din sange: granulocite, monocite si limfocite. Fiecare tip are functii specifice.

Celulele albe din sange ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor. Un nivel prea redus de celule albe (neutropenie) afecteaza sistemul imunitar si creste riscul de infectie. Limfocitele sunt principalele celule care alcatuiesc tesutul limfoid, o parte majora a sistemului imunitar. Cele doua tipuri principale de limfocite sunt limfocitele B și limfocitele T. Granulocitele sunt celule mature, de combatere a infectiilor, care se dezvolta din mieloblaste, un tip de celule care formeaza sange in maduva osoasa. Cele trei tipuri de granulocite – neutrofile, bazofile si eozinofile – se disting sub microscop dupa dimensiunea si culoarea granulelor lor. Monocitele se dezvolta din monoblastele care formeaza sange in maduva osoasa si sunt legate de granulocite. Dupa ce circula in sange timp de aproximativ o zi, monocitele intra in tesuturile organismului pentru a deveni macrofage, care pot distruge anumiti germeni.

Proprietatile monocitelor

Forma si dimensiunea monocitelor

Diametrul monocitelor este de aproximativ 15-20 μm. Sunt cel mai mare tip de celule albe din sange, au un nucleu mare, plasat excentric, care este in forma de bob de fasole. Citoplasma monocitelor este gri-albastruie si contine granule, care sunt, in general, uniform distribuite.

Aparitia si evolutia monocitelor in organism

La adulti, celulele sanguine sunt produse in principal in maduva osoasa. Toate celulele sangvine provin din celule comune numite celule stem hematopoietice, iar procesul de producere a monocitelor se numeste mielopoieza. Acest proces este reglat de factorul de transcriptie si de citokine. In sange, ele reprezinta aproximativ 1 – 10% din totalul celulelor albe circulante din sange (200 – 600 monocite pe µl de sange).

Monocitele traiesc in medie 3 zile inainte de a incepe procesul de moartea celulara programata (monocitele traiesc mai mult atunci cand exista inflamatie – odata ce inflamatia se reduce, se produce moartea celulara). Monocitele sunt echipate cu receptori de recunoastere a patogenului, produc citokine inflamatorii si capteaza celulele si moleculele toxice.

Localizarea monocitelor in organism

Dupa formarea lor si dupa ce raman cateva ore in sange, monocitele migreaza in tesuturi (cum ar fi splina, ficatul, plamanii si tesutul maduvei osoase), unde se matureaza in macrofage.

Valorile normale ale monocitelor in organism

Procentul, monocitele trebuie sa reprezinte aproximativ 0-15% din totalul leucocitelor, sau 0-1000/µL. Cresterea monocitelor poate indica boli cronice inflamatorii, parazitoze, ciroza, tuberculoza sau chiar neoplasm.

Rolul monocitelor in organism

Monocitele sunt un tip de celule albe din sange care lupta impotriva bacteriilor, a virusilor si a ciupercilor. Monocitele sunt cel mai mare tip de globule albe din sistemul imunitar. In primul rand, ele se formeaza in maduva osoasa, care este eliberata in sangele si tesuturile noastre. Cand anumiti germeni intra in organism, acestea ataca patogenul.

Protejarea organismului impotriva infectiilor si inflamatiilor

Monocitele sunt importante in raspunsul inflamator. Un numar bun de monocite umane migreaza in tesuturile din intregul corp in care acestea pot locui sau pot da nastere unor macrofage care indeplinesc functii esentiale pentru combaterea infectiilor si pentru indepartarea celulelor moarte. Splina contine multe astfel de celule, motiv pentru care poate fi un situs activ pentru sistemul imunitar innascut.

Macrofagele sunt disponibile mai rapid decat alte celule sangvine albe pentru a recunoaste si a ataca o noua sursa de elemente patogene. Pot migra rapid catre o inflamatie pentru a lupta impotriva infectiei. Alte monocite se transforma in celule dendritice in tesuturi, unde actioneaza impreuna cu limfocitele T. Acumuleaza reziduuri de la distrugerea bacteriilor, a virusilor si a altor materiale straine, astfel incat sa poata sa formeze un raspuns imun la invadatori.

Mentinerea sistemului imunitar sanatos

Monocitele se pot de asemenea diviza in celulele dendritice din tesuturi. Celulele dendritice sunt celule care proceseaza materialul antigenic si sistemul imunitar (sistemul de aparare).

Monocitele raspund semnalelor de inflamatie din organism si pot ajunge repede (aproximativ 8 pana la 12 ore) in zone de infectie sau leziuni tisulare si se impart in macrofage si celule dendritice, ceea ce ofera un raspuns suplimentar la sistemul imunitar.

monocitele tipuri de monocite

Tipuri de monocite

Sunt descrise acum tipuri diferite de monocite umane: monocitele clasice reprezinta aproximativ 80% din populatia totala de monocite, iar restul de 20% pot fi clasificate dupa etichetele lor de proteine.

Monocitele se pot dezvolta in doua tipuri de celule:

  • macrofage – sunt celule fagocitare mai mari ce traiesc mai mult decat neutrofilele, si sunt capabile sa actioneze asupra antigenelor si sa diferentieze patogenii;
  • celule dendritice – celulele dendritice sunt celule care sunt capabile sa marcheze celule care sunt antigene care trebuie sa fie distruse de limfocite.

Macrofage

Acestea sunt celulele fagocitare care sunt mai mari si traiesc mai mult decat neutrofilele. Sunt celule specializate implicate in detectarea, fagocitoza si distrugerea bacteriilor si a altor organisme daunatoare. In plus, ele pot prezenta, de asemenea, sa initieze inflamatia prin eliberarea moleculelor (cunoscute sub numele de citokine) care activeaza alte celule. Macrofagele provin din monocite din sange care parasesc circulatia pentru a se diferentia in diferite tesuturi. Macrofagele pot avea nume diferite in functie de locul in care functioneaza in organism. De exemplu, macrofagele prezente in creier sunt numite microglii si cele din sinusoidele hepatice se numesc celule Kupffer.

Celule dendritice

Acestea sunt celule prezentatoare de antigen care sunt capabile sa marcheze celulele care sunt antigene (corpuri straine) ce trebuie distruse de limfocite. Celulele dendritice sunt un tip de celule care are un rol important in sistemul imunitar adaptiv. Numai celulele dendritice au capacitatea de a induce un raspuns imun primar in limfocitele T inactive sau in repaus. Celulele dendritice contribuie, de asemenea, la functia celulelor B si ajuta la mentinerea memoriei imune.

Nivelul monocitelor din organism

Numarul scazut sau mare de monocite nu cauzeaza de obicei simptome. Cu toate acestea, oamenii pot avea simptome ale tulburarii care a provocat schimbarea numarului de monocite. Diagnosticul este efectuat prin testarea sangelui atunci cand o persoana are semne sau simptome de infectie sau tulburare autoimuna.

Analize medicale pentru identificarea nivelului de monocite in organism

In general, nivelul monocitelor este identificat in urma unei hemoleucograme complete cu formula leucocitara.

Pregatirea pacientului pentru testarea nivelului de monocite din sange

Pentru masurarea nivelului de monocite e nevoie de o proba de sange recoltata a jeun sau pe nemancate, in general. Proba de sange este trimisa la un laborator pentru analiza. 

Valoarea absoluta si valoarea relativa a monocitelor in sange

Valoarea absoluta reprezinta numarul de monocite la un litru de sange (0-1000/µL sau 0-1×109/L), in timp ce valoarea relativa este procentul monocitelor din totalul leucocitelor (0-15% din totalul leucocitelor).

Valori crescute ale monocitelor in organism

Cauze ale cresterii nivelului de monocite in organism

Un numar crescut de monocite din sange (monocitoza) are loc ca raspuns la infectii cronice, tulburari autoimune, afectiuni ale sangelui si anumite tipuri de cancer. O crestere a numarului de macrofage in alte parti ale corpului decat in sange (cum ar fi plamanii, pielea si alte organe) poate aparea ca raspuns la infectii, sarcoidoza si histiocitoza cu celule Langerhans. Monocitoza este o problema rara la copii. Infectia cu microorganisme intracelulare sau paraziti este cea mai frecventa cauza de monocitoza.

Simptome ale nivelului crescut de monocite in organism

Efectele exacte ale unui numar mare de celule albe din sange depind de starea sau factorul care le provoaca. Fluctuatiile numarului de celule sangvine de cele mai multe ori nu produc simptome.

Monocitoza este asociata cu raspuns inflamator in caz de orice infectie, tulburare patologica sau boala autoimuna. Unele simptome raportate frecvent sunt umflaturi in diferite regiuni ale corpului in special in extremitati, dureri de articulatii ca urmare a raspunsului inflamator, febra.

Boli asociate cu cresterea numarului de monocite in sange

In caz de monocitoza, numarul de monocite care circula in sange este crescut la mai mult de 0,8 x 109 / L la adulti. Bolile asociate cu monocitoza includ:

  • afectiuni maligne hematologice (tulburare mielodisplazica, leucemie acuta monocitara, leucemie mielomonocitara cronica, limfom Hodgkin si non-Hodgkin);
  • infectii (tuberculoza, infectii virale, endocardita bacteriana, malarie, sifilis);
  • boli autoimune (lupus eritematos sistemic, artrita reumatoida, boala intestinala inflamatorie):
  • sarcoidoza;
  • anumite forme de cancer – ovarian, mamar, rectal etc.;
  • apendicita;
  • infectia cu HIV;
  • depresie;
  • obezitate;
  • pneumonie;
  • boli hepatice legate de consumul de alcool etc.

Valori scazute ale monocitelor in organism

Un numar mic de monocite din sange (monocitopenie) poate fi cauzat de orice tulburare sau stare care scade numarul total de celule albe din sange, cum ar fi infectia sangelui, chimioterapia sau bolie ale maduvei osoase.

Cauze ale scaderii nivelului de monocite in organism

Monocitele sunt produse in maduva osoasa si prin urmare, orice tulburare sau substanta chimica care afecteaza functia maduvei osoase poate provoca un numar scazut de monocite. Exemple de tulburari care afecteaza maduva osoasa includ HIV, anemie aplastica, tuberculoza, malaria, virusul Epstein-Barr, artrita reumatoida si lupus. Medicamentele care pot suprima functia maduvei osoase includ interferonii administrati oral, chimioterapia, radioterapia sau corticosteroizii. Deficientele in vitamina B12 si folatul pot provoca, de asemenea, un numar scazut de monocite.

Simptome ale scaderii nivelului de monocite in organism

Valorile scazute ale monocitelor nu produc, in general, simptome specifice. In general, semnele sunt date de o posibila infectie, si includ simptome asemanatoare gripei, tuse, durere in gat, frisoane, febra si urinari frecvente. Numarul mic de monocite poate duce la slabiciune. Sistemul imunitar este suprasolicitat in lupta impotriva infectiilor, ceea ce poate duce la oboseala si slabiciune.

Boli asociate cu scaderea numarului de monocite in sange

In monocitopenie, numarul de monocite care circula in sange este scazut la mai putin de 0,2 x 109 /L la adulti. Monocitopenia poate aparea in caz de deficit de vitamina B12 (vitamina B12 este un ingredient esential in producerea de monocite si alte celule albe din sange), probleme ale maduvei osoase, leucemie, artrita reumatoida, lupus, anemie aplastica, infectii HIV/SIDA, tuberculoza.

monocitele Reglarea nivelului de monocite din organism

Reglarea nivelului de monocite din organism

Stilul de viata sanatos

Alimente care regleaza numarul de monocite in sange

Alimentele si nutrientii care regleaza nivelul de monocite:

  • alimente bogate in acizi grasi Omega-3 – consumul regulat de acizi grasi Omega-3, gasit in peste precum macrou si somon sau suplimente de ulei de peste, poate proteja impotriva aterosclerozei si a bolilor de inima si regleaza nivelul de monocite;
  • alimente bogate in vitamina B12 – vitamina B12 ajuta la cresterea numarului de celule albe din sange (inclusiv monocite) conform cercatarilor, dar suplimentarea cu vitamina B12 nu modifica numarul de celule albe din sange;
  • alimente bogate in vitamina C – vitamina C poate modifica imunitatea prin inhibarea mortii programate a monocitelor;
  • dieta mediteraneaza – grasimile monosaturate gasite in uleiuri cum ar fi uleiul de masline si alimente precum semintele, fructele cu coaja lemnoasa, legumele, fructele si cerealele integrale, incluse in dieta mediteraneana pot avea un efect protector impotriva reactiilor inflamatorii cauzate de monocite.

Odihna corespunzatoare

Stresul cronic tinde sa aiba un efect negativ asupra sanatatii, in parte prin modularea raspunsului imun al unui individ. Se pare ca exista un singur tip de celule imune, monocitele, care produc maduva osoasa in momente de stres. Monocitele provoaca inflamatie ca parte a raspunsului la stres.

Monocitele se acumuleaza in regiunile creierului care transmit semnale de stres: amigdala si hipocampul, care sunt implicate in procesarea sentimentelor de frica si cortexul prefrontal, care ar trebui sa regleze regiunile de frica. Odata ajunse acolo, monocitele modifica modul in care se comporta genele celulelor creierului. Cand regiunile de frica ale creierului devin hiperactive, rezultatul este anxietatea. Astfel, reducerea nivelului de stres este parte importanta in reglarea numarului monocitelor.

Efort fizic moderat si constant

Exercitiul fizic este important pentru functia cardiovasculara si prevenirea bolilor, dar poate influenta si sistemul imunitar. Cercetarile arata ca activitatea fizica regulata poate ajuta la reglarea nivelului monocitelor. E nevoie de antrenament constant, pentru ca efectele nu se mentin de la sine pe termen lung.

Suplimente alimentare pentru reglarea valorilor monocitelor in organism

Pentru reglarea nivelului de monocite se pot indica si suplimente alimentare, cum ar fi suplimente de acizi grasi Omega-3, suplimente de vitamina B12, vitamina C.

Consumul redus de alcool

Alcoolul duce la dezechilibre in nivelul normal al monocitelor, astfel ca limitarea la un consum redus poate facilita reglarea monocitelor. Studiile sugereaza ca si consumul acut si moderat de alcool are o capacitate modulativa asupra functiilor imune care pot contribui la scaderea imunitatii si apararea gazdei.

Tratamente medicale pentru normalizarea numarului de monocite in organism

Monocitoza si monocitopenia in sine nu necesita niciun tratament deoarece este intotdeauna o manifestare a bolii. Deci, este important sa se determine cauza principala a problemei inainte de tratament.

Tratamentul unui nivel crescut sau scazut de monocite depinde de cauza care a dus la dezechilibru. In cazul unui numar prea mare de monocite se poate apela la antibiotice sau alte medicamente pentru reducerea infectiei, daca este cazul. In caz de numar redus de monocite se poate apela la factorul de crestere a productiei de globule alte sau la medicamente antibiotice si antifungice pentru a trata cauza. In alte cazuri, imunoglobulina si corticosteroizii pot fi folositi ca tratament.

Referinte:

Te-ar putea interesa si:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *