Intolerantele si alergiile alimentare la bebelusi – cum le recunosti?

Intolerantele si alergiile alimentare la bebelusi

O intoleranta alimentara este diferita de o alergie alimentara. Intolerantele alimentare nu implica sistemul imunitar al organismului. Afla tot ce trebuie sa stii despre intolerantele si alergiile alimentare la bebelusi in randurile urmatoare.

Cuprins:

  1. Intoleranta alimentara vs. Alergie alimentara – diferente si asemanari
  2. Alergii alimentare la bebelusi
  3. Intolerante alimentare la bebelusi
  4. Indigestie sau intoleranta alimentara?
  5. Eczema/dermatita sau reactie alergica?

Intoleranta alimentara vs. Alergie alimentara – diferente si asemanari

Reactiile fizice la anumite alimente sunt frecvente, dar cele mai multe sunt cauzate de o intoleranta alimentara, mai degraba decat de o alergie alimentara. O intoleranta alimentara este diferita de o alergie alimentara. Intolerantele alimentare nu implica sistemul imunitar al organismului.

Alergiile alimentare sunt raspunsul sistemului imunitar la consumul unor anumite tipuri de alimente. Organismul detecteaza un aliment ca fiind daunator si produce anticorpi numiti imunoglonuline E (IgE) pentru aparare, cauzand o reactie alergica. O alergie alimentara apar atunci cand sistemul imunitar al organismului, care in mod normal lupta impotriva infectiilor, interpreteaza un anumit aliment ca fiind agent strain, ceea ce conduce la o reactie alergica – un raspuns din partea sistemului imunitar in care substantele chimice precum histamina sunt eliberate in organism. Reactia poate provoca simptome cum ar fi probleme de respiratie, senzatie de nod de gat, raguseala, tuse, varsaturi, dureri abdominale, urticarie, umflaturi sau scaderea tensiunii arteriale.

Intolerantele alimentare sunt reactiile ce apar in timpul procesului de digestie, dar care nu pun viata in pericol. Simptomele includ balonare, gaze si crampe. O intoleranta alimentara inseamna fie ca organismul nu poate digera in mod corespunzator alimentele consumate, fie ca un anumit aliment irita sistemul digestiv. Simptomele intolerantei alimentare pot include greturi, gaze, crampe, dureri abdominale, diaree, iritabilitate, nervozitate sau dureri de cap. Cauzele intolerantei alimentare includ absenta unei enzime necesare pentru digerarea completa a unui produs alimentar (intoleranta la lactoza este un exemplu comun), sindromul colonului iritabil, sensibilitatea la aditivii alimentari, stres si alti factori psihologici.

Asemanatorile dintre cele doua includ o serie de simptome comune, si anume greata, diaree, voma. De asemenea, ambele pot sa fie mostenite sau dobandite pe parcursul vietii.

Alergiile alimentare si intolerantele alimentare pot avea simptome similare, dar sunt afectiuni foarte diferite.

  • Intolerantele, cum ar fi intoleranta la lactoza si intoleranta la gluten, pot cauza o stare generala de rau, in timp ce alergiile nu dau numai o stare de rau, pot da si o reactie periculoasa, numita anafilaxie.
  • Alergiile se manifesta in special prin iritatii cutanate, prurit (mancarimi), afectarea respiratiei, probleme de inghitire, dureri in piept, modificarea tensiunii si uneori soc anafilactic, in timp ce intolerantele se caracterizeaza prin gaze, crampe, balonare, arsuri in piept, migrene, iritabilitate.
  • Alergiile apar de obicei imediat dupa consumul unei cantitati chiar mici de aliment alergen, in timp ce intolerantele apar de obicei dupa dupa cateva ore deseori.
  • Alergiile apar de fiecare data cand se consuma alimentul alergen, uneori chiar si dupa consumul unei cantitati extrem de mici, in timp ce intolerantele apar dupa consumul unei cantitati mai mari de aliment specific.
  • Reactiile alergice sunt mai severe decat intolerantele si pot pune viata in pericol.

Intolerantele si alergiile alimentare la bebelusi diferente

Alergii alimentare la bebelusi

O alergie alimentara apare atunci cand sistemul imunitar are o reactie adversa la o proteina dintr-un aliment, inofensiva in mod normal, si incearca sa combata prin producerea de anticorpi. Organismul va incerca sa se protejeze prin eliberarea unei substante chimice in organism numita histamina. Aceasta substanta chimica produce simptomele care sunt neplacute sau chiar periculoase. Reactia poate incepe brusc, chiar si dupa expunerea la o cantitate mica de alergen.

elefant.ro

Alergiile alimentare sunt frecvente la sugari si copii mici. Aproximativ 10% dintre sugari au o alergie alimentara.

Cele mai des intalnite alergii alimentare la bebelusi

Un alergen este o substanta care declanseaza o reactie alergica la unii oameni. Cele mai frecvente alimente alergene la cei mici sunt:

  • ouale;
  • produsele cu lactoza;
  • arahidele;
  • alte fructe oleaginoase: migdale, nuci braziliene, caju, cocos, alune, nuci de macadamia, nuci, seminte de pin, fistic, pecan);
  • seminte de susan;
  • soia;
  • grau.

Simptome

Simptomele unei reactii alergice apar, de obicei, in decurs de maximum 30 de minute. Simptomele usoare includ adesea:

  • urticarie sau pete rosii pe piele;
  • eruptie cutanata in jurul gurii, unde pielea a intrat in contact cu alimentul alergen;
  • furnicaturi la nivelul gurii;
  • umflarea buzelor, a fetei sau a pleoapelor;
  • dureri abdominale;
  • varsaturi;
  • diaree.

Simptomele grave pot indica anafilaxia. Anafilaxia este rara, insa este o urgenta medicala. Simptomele de anafilaxie sau soc anafilactic includ:

  • respiratie dificila;
  • umflarea rapida a limbii, a fetei a gatului;
  • eruptie rosie care se raspandeste rapid;
  • tuse si respiratie suieratoare;
  • batai rapide ale inimii – tahicardie;
  • scaderea brusca a tensiunii arteriale, ce poate cauza stari de confuzie sau pierderea constientei.

Anafilaxia este o urgenta medicala si, fara un tratament prompt, poate duce la coma si, uneori, la moarte. 

Cauze

Cum apar alergiile?

Toate alergiile alimentare sunt reactii ale sistemului imunitar asupra respectivului aliment. Sistemul imunitar protejeaza organismul prin producerea unor celule specializate numite anticorpi. Anticorpii identifica potentiale amenintari pentru organism si duc la eliberarea de substante chimice pentru a distruge aceste elemente cu potential nociv. In alergiile alimentare, un tip de anticorp cunoscut sub numele de imunoglobulina E (IgE) vizeaza in mod eronat o anumita proteina din alimente ca o amenintare pentru organism.

La urmatorul contact cu alimentele respective, anticorpii IgE duc la eliberarea unui numar de substante chimice, dintre care cea mai importanta este histamina. Aceasta este responsabila de cele mai multe dintre simptomele tipice care apar in timpul unei reactii alergice. De exemplu, histamina duce la extinderea vaselor mici de sange, face ca pielea sa se umfle, afecteaza nervii din piele care cauzeaza senzatia de mancarime si creste cantitatea de mucus.

In anafilaxie, sistemul imunitar elibereaza cantitati foarte mari de histamina in sange. Acest lucru provoaca o gama larga de simptome severe.

Cauzele si factorii de risc pentru aparitia alergiilor alimentare sunt:

  • istoricul familial de alergii alimentare;
  • alte afectiuni alergice, cum ar fi astmul, eczema sau o alta alergie alimentara;
  • anumite modificari alimentare – unele cercetari sugereaza ca excesul de grasimi de origine animala ar putea stimula supraproductia de anticorpi IgE; de asemenea, alergiile ar putea fi asociate si cu un consum redus de fructe si legume, alimente bogate in antioxidanti si vitamina D;
  • „ipoteza igienei” – o teorie este ca evitarea completa sau foarte intensa a expunerii la anumiti germeni poate chiar fi un factor pentru declansarea alergiilor, deoarece sistemul imunitar nu mai ia contact cu anumite elemente care il ajuta sa se dezvolta corect.

Nu exista dovezi care sa sugereze ca intarzierea introducerii alimentelor care cauzeaza adesea alergii va ajuta la prevenirea alergiilor. De fapt, unele studii recente sugereaza ca introducerea timpurie a alimentelor cu potential alegen (respectand tabelul diversificarii) poate chiar reduce riscul de dezvoltare a unor alergii ulterior in viata.

Diagnostic

Alergiile alimentare sunt diagnosticate prin teste de sange sau teste cutanate, in asociere cu o serie de chestionare privind alimentele consumate, debutul simptomelor, severitatea lor, istoricul familial de alergii si istoricul personal medical.

Aceste teste cutanate si teste de sange indica faptul ca anticorpii imunoglobulinei E (IgE) specifice alimentelor sunt prezente in corpul pacientului:

Testele de sange  masoara cantitatea de anticorp IgE din alimentele specifice testate. Rezultatele sunt de obicei disponibile in aproximativ o saptamana si sunt raportate ca valoare numerica. 

Testele alergologice cutanate ofera rezultate in aproximativ 20 de minute. Un lichid care contine o cantitate mica de alergen alimentar este plasat pe pielea bratului sau pe spate. Pielea este intepata, permitand lichidului sa patrunda sub piele. Testul nu este dureros, dar poate fi inconfortabil. Rezultatul este pozitiv daca se dezvolta o mica umflatura la locul unde a fost plasat alergenul.

Un rezultat pozitiv nu indica neaparat ca exista o alergie. Uneori, alergologul va recomanda un test de provocare prin consumul unui aliment, fiind considerata cea mai corecta metoda de a face o diagnosticare alergica alimentara. In timpul unei provocari alimentare orale, care se desfasoara sub supraveghere medicala stricta, copilului i se administreaza cantitati mici de alimente ce pot declansa alergia, in doze crescatoare pe o perioada de timp, urmate de cateva ore de observatie pentru a vedea daca apare o reactie. Acest test este util atunci cand istoricul pacientului este neclar sau daca testele cutanate sau de sange sunt neconcludente.

Tratament

In acest moment, totusi, nu exista medicamente care sa vindece sau sa previna reactiile alergice la alimente. Cheia pentru prevenirea unei reactii alergice este evitarea stricta a alimentelor la care copilul este alergic.

Proteinele care cauzeaza alergia pot fi transmise in laptele matern. Asadar, poate fi necesar sa renuntati la alimentele la care copilul alaptat este alergic.

Daca cel mic este alergic la proteinele din lapte de vaca,  trebuie administrate formule de lapte speciale, formula de lapte praf partial hidrolizata sau total hidrolizata.  Aceste formule sunt de obicei etichetate ca „HA” sau „hipoalergenice”. Astfel de produse au fost procesate pentru a descompune unele sau majoritatea proteinelor care declanseaza reactii la copiii. Unii copii care sunt alergici la laptele de vaca sunt, de asemenea, alergici la soia, de aceea este important sa discutati cu medicul inainte de a administra formula pe baza de soia.

Intolerantele si alergiile alimentare la bebelusi tratament

Intolerante alimentare la bebelusi

Cea mai frecventa intoleranta la copii este intoleranta la lactoza. Daca banuiti ca bebelusul are intoleranta alimentara, consultati medicul. Intoleranta alimentara nu implica sistemul imunitar si poate avea o serie de cauze fundamentale. O intoleranta alimentara este atunci cand un copil are simptome dupa ce a mancat un aliment, dar nu dezvolta un adevarat raspuns imunitar.

Cele mai des intalnite intolerante alimentare la bebelusi

Cele mai frecvente tipuri de intolerante alimentare la bebelusi sunt la urmatoarele alimente:

  • produse cu lactoza;
  • soia;
  • porumb;
  • produse cu gluten – grau, orz, secara;
  • ou;
  • orez.

Intoleranta la lactoza apare atunci cand organismul nu produce suficienta enzima lactaza pentru a descompune complet lactoza gasita in majoritatea produselor lactate. De obicei apare, insa,  dupa varsta de 3 ani. In intoleranta la gluten, organismul nu poate digera glutenul gasit in grau, orz si secara.

Simptome

Simptomele intolerantei alimentare includ:

  • greata si varsaturi;
  • dureri abdominale;
  • gaze, balonare;
  • diaree;
  • iritabilitate.

Uneori apar si eruptii cutanate si mancarime. Aceste simptome apar, de obicei, la cateva ore dupa consumul respectivelor alimentelor.

Cauze

Exista multi factori care pot contribui la intoleranta alimentara.

  • Lipsa unor enzime – In unele cazuri – la fel ca in cazul intolerantei la lactoza – persoana nu are substantele chimice, numite enzime, necesare pentru a digera in mod corespunzator anumite proteine gasite in alimente. Sunt necesare enzime pentru digerarea pe deplin a alimentelor. Daca unele dintre aceste enzime lipsesc sau sunt insuficiente, digestia adecvata poate fi afectata. Copiii care au intoleranta la lactoza nu au suficienta lactaza, o enzima care descompune lactoza din lapte in molecule mai mici, pe care corpul le poate descompune mai departe. Daca lactoza ramane in tractul digestiv, poate provoca balonare, diaree si gaze.
  • Anumite substante chimice din alimente si bauturi pot provoca intoleranta, inclusiv unii potentiatori de aroma sau coloranti. 

Diagnostic

Cel mai simplu test pentru o intoleranta alimentara este evitarea acelui aliment din dieta timp de cel putin doua saptamani, pentru a se vedea daca simptomele se imbunatatesc si apoi incercati sa reintroduceti alimentele (unul cate unul). Daca simptomele reapar, este posibila sa fie vorba de intoleranta. Acest lucru trebuie facut la indicatiile si sub supravegherea medicului.

Unele intolerante pot fi depistate folosind un test de toleranta la lactoza sau test de absorbtie a lactozei (pentru intoleranta la lactoza), test de intoleranta la gluten, un test de dozare a hidrogenului din aerul respirat sau teste de determinare a aciditatii din scaun. 

Tratament

Principalul mod de abordare a intolerantei alimentare este evitarea alimentelor care produc simptome problematice. Uneori, organismul poate tolera alimentul daca este evitat pentru un timp, apoi reintrodus in doze mici. Unii copii pot sa tolereze unele alimente doar in cantitati mici sau in anumite forme gatite. Uneori pot fi indicate formule de lapte total sau partial hidrolizate sau hipoalergenice. 

Indigestie sau intoleranta alimentara?

Uneori, o indigestie poate fi confundata cu o intoleranta alimentara. Intolerantele alimentare se manifesta prin balonare, gaze, crampe, diaree, varsaturi, iritabilitate si uneori eruptii cutanate. Aceste simptome apar, de obicei, la cateva ore dupa consumul alimentelor. Indigestia se manifesta, de asemenea, prin balonare, gaze, greata, varsaturi, dureri abdominale. Indigestia duce de obicei si la arsuri gastrice, zgomote intestinale si gastrice si umflarea abdomenului, simptomele intensificandu-se in conditii de stres. Cauzele indigestiei pot include in special consumul unor alimente nepotrivite sau in cantitate prea mare, dar si infectia cu Helicobacter pylori, refluxul gastric, o problema la nivelul sistemului si tranzitului, si chiar o intoleranta.

Eczema / dermatita sau reactie alergica?

Eczema este o afectiune cronica care provoaca zone rosii cu mancarime pe piele. Uneori, pruritul este foarte sever. Eczemele la bebelusi apar desea pe obraji, pe frunte si pe scalp. Cauzele includ de obicei si tulburari ale sistemului imunitar si afectarea barierei de protectie a pielii.

Proteinele alimentare care pot provoca o reactie alergica se numesc alergeni alimentari. Alimentele alergene nu cauzeaza in mod normal eczeme, dar prezenta eczemelor poate creste riscul de a dezvolta o alergie alimentara.

O reactie alergica la un aliment apare de obicei rapid. Simptomele unei reactii alergice dispar, de obicei, dupa mai multe ore, atata timp cat produsele alimentare nu sunt consumate din nou, si se manifesta printr-o serie de eruptii rosiatice (blande rosii), usor umflate si care produc mancarimi. Eczema este o afectiune cronica care nu dispare asa repede. Eczema tinde sa apara in locuri previzibile, cum ar fi pe obraji sau scalp, in timp ce reactiile alergice apar inclusiv in alte zone. Eczemele sunt regiuni rosiatice, cu cruste si cu aspect de piele ingrosata.

Referinte:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *