Estrogenul

estrogenul

Estrogenul este un hormon ce stimuleaza dezvoltarea sanilor si a organelor de reproducere, si asigura functia lor. Afla tot ce trebuie sa stii despre estrogen in randurile ce urmeaza.

CUPRINS:

  1. Ce este estrogenul?
  2. Ce rol are estrogenul?
  3. Modificari ale nivelului de estrogen
  4. Estrogeni si fitoestrogeni
  5. Medicamente cu estrogen
  6. Estrogenul la barbati
  7. Estrogenul si cancerul
  8. Terapia de substitutie hormonala

Ce este estrogenul?

Estrogenul este un hormon ce stimuleaza cresterea tesutului, cum ar fi dezvoltarea sanilor si a organelor de reproducere, si asigura functia lor. In creier, estrogenul stimuleaza sinteza si functia neurotransmitatorilor care regleaza somnul, starea de spirit, memoria, libidoul si factorii cognitivi, cum ar fi invatarea si atentia.

Estrogenii sunt compusi steroizi importanti mai ales pentru dezvoltarea si functionarea organismelor feminine. Numele provine din estro / oistros (perioada de fertilitate pentru mamiferele femele) + gen / gonos = necesar pentru a genera.

Estrogenul este utilizat ca parte a unor terapii contraceptive, terapii de substitutie hormonala si alte tratamente pentru tulburarile sistemului endocrin, dar in primul rand este produs de catre ovare, si  intr-o mai mica masura, de glandele suprarenale, tesuturile grase si testiculele unui barbat. Este considerat un hormon sexual deoarece este produs de organele reproductive si actioneaza tot asupra lor. Atat barbatii, cat si femeile, produc estrogen, dar este, de obicei, considerat un hormon feminin deoarece barbatii au cantitati mai mici in corpul lor.

Hormonii aferenti din familia de estrogeni includ:

  • Estrona (E1): Aceasta este o forma slaba de estrogen si singurul tip care se gaseste la femei dupa menopauza. Cantitati mici de estrona sunt prezente in cele mai multe tesuturi ale corpului, in principal in grasimi si muschi.
  • Estradiol (E2): Acesta este cel mai puternic tip de estrogen. Estradiolul este un steroid produs de ovare. Se crede ca acesta contribuie la o serie de probleme ginecologice, cum ar fi endometrioza, fibroamele si cancerele care apar la femei, in special cancerul endometrial.
  • Estriol (E3): Acesta este cel mai slab dintre estrogeni si este un produs rezidual produs dupa ce organismul utilizeaza estradiolul. Sarcina este singurul moment cand se produc cantitati semnificative de estriol.

Ce rol are estrogenul?

Estrogenul are efecte nu doar asupra sistemului reproducator, ci si asupra creierului, oaselor, ficatului, inimii, pielii si altor tesuturi din organism si regleaza  procesele metabolice, cum ar fi nivelurile de colesterol. Estrogenii sunt un grup de hormoni care joaca un rol important in dezvoltarea sexuala si reproductiva normala la femei. Sunt numiti hormoni sexuali. Ovarele femeii produc majoritatea hormonilor estrogeni, desi glandele suprarenale si celulele adipoase produc, de asemenea, cantitati mici de hormoni.

Pe langa reglarea ciclului menstrual, estrogenul influenteaza sistemul reproductiv, tractul urinar, inima si vasele sangvine, oasele, sanii, pielea, parul, membranele mucoase, muschii pelvini si creierul. Caracteristicile sexuale secundare, cum ar fi parul pubian si parul la nivelul axilei, incep, de asemenea, sa creasca atunci cand nivelul de estrogen creste.

Estrogenul este responsabil si de cresterea sanilor in adolescenta, pigmentarea mameloanelor, incetarea unui eventual flux de lapte matern, mentine sanatatea oaselor, protejeaza sistemul circulator, este implicat in sinteza unor proteine, creste colesterolul bun, reduce motilitatea gastrointestinala, imbunatateste functiile pulmonare.

Estrogenul la femei

La femei, estrogenii vizeaza ovarele, vaginul, trompele uterine, uterul si glandele mamare. In ovare, estrogenii ajuta la stimularea cresterii foliculilor ovarieni, si ulterior sunt responsabili de formarea endometrului si de contractiile care transporta ovulul la spermatozoizi. Mentine endometrul si fluxul sangvin normal la acest nivel, stimuleaza contractiile uterului in timpul menstruatiei si in timpul nasterii. Stimuleaza dezvoltarea vaginului, ingrosarea peretilor vaginali, cresterea aciditatii vaginale si lubrifierea vaginului.

Estrogenul este asociat si cu starile de dispozitie. Estrogenii sunt neuroprotectori prin incurajarea formarii de noi sinapse in creier, cresterea numarului de receptori si cresterea factorului de crestere derivat din creier. Ajuta la mentinerea nivelurilor de serotonina, dopamina si norepinefrina. Multe studii sugereaza o asociere intre nivelul de estrogen si frecventa atacurilor de panica, starilor de depresie, anxietate si tulburari de dispozitie.

Estrogenul la barbati

La barbati, estrogenul este important pentru cresterea oaselor sanatoase si pentru dezvoltarea sistemului reproductiv masculin. Estradiolul a fost gasit responsabil pentru initierea spermatogenezei sau formarea si maturarea spermatozoizilor la barbati. Ajuta la cresterea fortei osoase, maturizarea sexuala si metabolismul colesterolului.

Estrogenul in sarcina

Estrogenul este, de fapt, un grup de trei hormoni, iar in timpul sarcinii valorile lor sunt de aproximativ 100 de ori mai mari decat in restul timpului. Estrogenul in sarcina are urmatoarele functii:

  • permite dezvoltarea unei sarcini;
  • mentine placenta sanatoasa;
  • permite dezvoltarea organelor fatului;
  • permite formarea de noi vase de sange si asigura transferul de substante nutritive la fat;
  • sustinerea mentinerea unei sarcini pana la termen.

Dupa nastere, nivelul de estrogen scade. Daca alaptati, nivelurile vor fi reduse si mai mult si bufeurile, uscaciunea vaginala si scaderea libidoului vor fi frecvente.

Un nivel redus de estrogen in sarcina poate afecta sanatatea fatului si a mamei, poate duce la avort spontan, afecteaza fertilitatea copilului (daca e fetita) si dezvoltarea fetala.

In timpul sarcinii se va monitoriza nivelul de estrogen. Iata valorile normale pentru fiecare trimestru in timpul sarcinii:

Estrogenul in sarcina

Modificari ale nivelului de estrogen

Iata care sunt valorile considerate optime de estrogen:

Estradiol

  • nedetectabil – 20 pg/ml – fete inainte de pubertate
  • nedetectabil – 13 pg/ml – baieti inainte de pubertate
  • nedetectabil – 350 pg/ml – fete la pubertate
  • nedetectabil – 40 pg / ml – baieti la pubertate
  • 15-350 pg/ml – femei premenopauza
  • <10 pg/ml – femei postmenopauza
  • 10-40 pg/ml – barbati

Estrona

  • nedetectatbil – 29 pg/ml – fete inainte de pubertate
  • nedetectabil – 16 pg/ml – baieti inainte de pubertate
  • 10-200 pg/ml – fete la pubertate
  • nedetectabil – 60 pg/ml – baieti la pubertate
  • 17-200 pg/ml – femei premenopauza
  • 7-40 pg/ml – femei postmenopauza
  • 10-60 pg/ml – barbati

La fetele tinere si la femeile aflate in premenopauza, nivelul de estradiol variaza foarte mult pe tot parcursul ciclului menstrual.

Estrogen crescut: cauze, simptome, tratament

Cauzele principale ale estrogenului ridicat sunt:

  • corpul produce prea mult estrogen;
  • persoana este expusa la un nivel crescut de estrogen din mediu;
  • organismul nu elimina eficient estrogenul.

Nivelurile ridicate de estrogen se pot dezvolta in mod natural, insa prea mult estrogen poate rezulta si din luarea anumitor medicamente. De exemplu, terapia de substitutie hormonala, un tratament popular pentru simptomele menopauzei, poate face ca estrogenul sa atinga valori problematice.

Cand nivelul de estrogen si nivelul de testosteron din organism nu sunt echilibrate, este posibil sa apara  anumite simptome.

La femei, simptomele potentiale includ:

Simptome ale unui nivel crescut de estrogen la barbati:

  • infertilitate;
  • ginecomastie – dezvoltarea excesiva a tesutului mamar;
  • disfunctii erectile.

Nivelurile ridicate de estrogen va pot expune la un risc mai mare de afectiuni cum ar fi cancerul de san si cancerul ovarian, precum si cancer endometrial, dar si accident vascular cerebral sau afectiuni tiroidiene, 

Estrogen scazut: cauze, simptome, tratament

In general, un nivel mai scazut de estrogen este intalnit la fetitele care inca nu au ajuns la pubertate si la femeile care se apropie de menopauza. Cu toate acestea, femeile de toate varstele se pot confrunta cu un nivel scazut de estrogen.

Simptomele comune ale nivelului scazut de estrogen includ:

  • menstruatii neregulate sau absente;
  • modificari ale starii de dispozitie;
  • dureri in timpul actului sexual din cauza lipsei lubrifierii suficiente;
  • crestere a numarului infectiilor tractului urinar cauzate de subtierea uretrei;
  • migrene;
  • stari de depresie;
  • oboseala;
  • bufeuri;
  • crestere in greutate;
  • probleme de concentrare;
  • infertilitate.

De asemenea, un nivel scazut de estrogen creste fragilitatea oaselor din cauza scaderii densitatii osoase. Daca este lasat netratat, estrogenul scazut poate duce la infertilitate la femei.

Cauzele estrogenului scazut pot fi:

  • activitate fizica prea intensa;
  • tulburari alimentare;
  • scaderea activitatii grandei hipofizare;
  • insuficienta ovariana precoce;
  • sindrom Turner;
  • boli renale cronice.

La femeile de peste 40 de ani, estrogenul scazut poate fi un semn al apropierii de menopauza. Aceasta perioada de tranzitie se numeste perimenopauza, cand ovarele mai produc estrogen, dar in cantitate redusa.

Estrogeni si fitoestrogeni

Fitoestrogenii sunt compusi care se gasesc in mod natural in plante si in alimente vegetale. O dieta bazata pe plante este foarte bogata in fitoestrogeni naturali in cantitati sanatoase, in special din soia.

Phyto-” este provine din limba greaca si inseamna „planta”. Fitoestrogenii actioneaza in acelasi mod ca estrogenul produs de organismul uman, imita estrogenul deoarece structura lor chimica este foarte asemanatoase cu cea a estrogenului din organism.

Cand fitoestrogenii ajung in organism, receptorii de estrogen ai organismului ii trateaza ca si cum ar fi estrogeni. Totusi, fitoestrogenii nu se leaga la receptorii de estrogen la fel de ferm ca si estrogenul produs de organism, deci efectele lor pot fi mai slabe.

Acesti fitoestrogeni pot ajuta la gestionarea in mod natural a dezechilibrelor hormonale, fiind benefici pentru femeile aflate in apropierea menopauzei. Sunt o alternativa naturala la estrogenul sintetic utilizat in terapiile de substitutie hormonala.

Alimente bogate in fitoestrogeni

Multe plante si alimente pe baza de plante contin fitoestrogeni –formele lor sunt: izoflavone, lignani, cumestani. Cele mai importante surse de fitoestrogeni sunt:

  • soia si produse pe baza de soia – lapte de soia, tofu etc.
  • leguminoase – mazare, linte, fasole etc.
  • seminte si cereale
  • fructe oleaginoase
  • legume crucifere – broccoli, conopida, varza etc.
  • fructe de padure
  • vin rosu
  • ceai, cafea
  • legume – usturoi, dovleac, fasole verde etc.

Este o conceptie gresita in mod obisnuit ca fitoestrogenii pot avea un impact negativ asupra sanatatii, iar unele cercetari confirma faptul ca alimentele care contin fitoestrogeni pot reduce riscul de cancer, pot reduce bufeurile, pot imbunatati alte simptome ale menopauzei si pot oferi alte beneficii pentru sanatate. 

Alimente bogate in fitoestrogeni

Medicamente cu estrogen

Estrogenul sintetic, estrogenul bio-identic si estrogenii derivati sunt utilizati pentru o serie de scopuri medicale. Cele mai frecvente utilizari ale estrogenului sunt pilulele contraceptive, terapia de substitutie hormonala (HRT) si terapia de substitutie hormonala bio-identica (BHRT) pentru menopauza.

  • Pilula anticonceptionala – Este cea mai frecvent utilizata metoda de contraceptie, iar estrogenul este inclus in astfel de medicamente alaturi de progesteron. In general se folosesc pilule cu doze mici, care contin 20-50µg de estrogen. Estrogenul transmite o serie de semnale catre creier, care poate duce la oprirea productiei de hormon foliculostimulator, oprirea productiei de hormon luteinizant, prevenirea ovulatiei etc. Astfel de pilule se recomanda si pentru reglarea ciclului menstrual, reducerea severitatii crampelor menstruale si a sangerarilor menstruale intense, reducerea riscului de cancer ovarian si chisturi ovariene, protectie impotriva unei sarcini ectopice etc.
  • Terapia de substitutie hormonala (HRT) – Aceasta are ca scop ameliorarea anumitor simptome ale menopauzei prin aducerea nivelurilor hormonilor feminini inapoi la normal. Tratamentul poate fi furnizat numai ca estrogen sau ca o combinatie de estrogen si progesteron. Terapia este disponibila sub forma de pilule, spray, plasturi, geluri, injectii, creme sau inele vaginale. Ajuta la ameliorarea simptomelor menopauzei, cum ar fi bufeuri, uscaciune vaginala, dureri in timpul actului sexual, scaderea libidoului etc.

Estrogenul la barbati

Estrogenul este cunoscut in primul rand ca un hormon feminin care ajuta la reglarea ciclului menstrual, insa, totusi, hormonul joaca un rol important si in sanatatea barbatilor. Barbatii produc cantitati mici de estrogen ca parte a sistemului lor functional de reproducere masculin, impreuna cu testosteronul hormonal masculin.

Un nivel normal de estrogen la barbati este esential pentru sanatatea oaselor si a inimii, dar un nivel prea mare poate duce la oboseala, scaderea libidoului, putand creste chiar riscul de cancer de prostata. Prea mult estrogen in organismul masculin poate interfera cu fertilitatea, functia sexuala si chiar poate ridica riscul bolilor cronice. O cauza a dezechilibrului hormonal la barbatii in varsta este faptul ca testosteronul este transformat in estrogen, ceea ce poate duce la un exces de estradiol.

Testosteronul incepe sa se transforme in estrogen la barbati pe masura ce imbatranesc din cauza reactiei aromatazei. Aromataza este o enzima ce se gaseste cel mai frecvent in celulele adipoase, astfel incat un procent mai mare de grasime corporala, mai ales in zona abdomenului, creste nivelul de aromataza si implicit de estrogen.

Estrogenul si cancerul

Unele date sugereaza ca valori anormale ale estrogenului au fost asociate cu riscul de cancer, si anume cancer mamar, cancer endometrial, cancer ovarian, cancerul colorectal, cancer de prostata si testicular.

Se pare ca estrogenul dirijeaza activitatea genei BCL2, care, la valori mari, poate duce la dezvoltarea rapida si agresiva a celulelor canceroase. Pe de alta parte, progesteronul creste expresia genei p53 care protejeaza genomul datorita capacitatii de a preveni mutatiile ADN. Astfel, se pare ca e necesar un echilibru intre nivelul de estrogen si progesteron.

Desi se considera ca estrogenul poate creste riscul de cancer, acesta este esential pentru sanatatea intregului organism. Se considera ca estrogenii cu potential cancerigen nu sunt estrogenii produsi de corp, ci xenoestrogenii, estrogeni chimici pe care organismul nu ii recunoaste si care pot creste intr-adevar riscul de cancer, fiind gasiti in produse de ingrijire, recipiente de plastic si sticle din plastic.

Terapia de substitutie hormonala

Terapia hormonala de substitutie functioneaza prin inlocuirea hormonului estrogen care nu mai este produs de organism.

Pe masura ce femeile ajung la menopauza, ovarele incep sa produca mai putin estrogen. In astfel de situatii, se pot recomanda medicamente pe baza de estrogeni pentru ameliorarea simptomelor, cum ar fi:

  • bufeuri;
  • transpiratie excesiva;
  • frisoane;
  • slabiciune;
  • uscaciune vaginala;
  • ameteli.

Estrogenul reduce senzatia de caldura in corp si perioadele de transpiratie abundenta, simptome vaginale (mancarime, arsura si uscaciune) si dificultati la urinare, dar nu amelioreaza alte simptome ale menopauzei, cum ar fi nervozitatea sau depresia. Estrogenul previne, de asemenea, subtierea oaselor (osteoporoza) la femeile aflate la menopauza.

Medicul poate prescrie estrogen si in alte cazuri, ca:

  • atunci cand corpul nu produce suficient estrogen la pubertate;
  • atrofie vulvara;
  • vaginita atrofica;
  • hipogonadism feminin;
  • sindrom Turner;
  • persoana a suferit o interventie de indepartare a ovarelor;
  • risc de osteoporoza;
  • tratament pentru cancer de prostata;
  • operatie de schimbare de sex etc.

Terapia de substitutie hormonala atrage dupa sine si o serie de efecte adverse, astfel ca e bine sa discutati cu medicul despre toate afectiunile de care suferiti si posibilele riscuri.

Referinte:

Te-ar putea interesa si:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *