Endometrioza poate cauza dureri intense si creste riscul de infertilitate. Iata care sunt cauzele acestei afectiuni, simptome frecvent intalnite, precum si metode de diagnostic si tratament.
CUPRINS:
1. Ce este endometrioza?
2. Simptome
3. Cauze si factori de risc
4. Metode de diagnostic folosite
5. Tratament
Ce este endometrioza?
Endometrioza este o problema ce afecteaza multe femei. Numele vine de la cuvantul „endometru”, tesutul care in mod normal captuseste uterul. Endometrioza apare atunci cand un tesut similar cu endometrul se dezvolta in afara uterului si in alte zone ale corpului. Cel mai adesea, vorbim de zone ca ovarele, trompele uterine, tesuturile care sustin uterul, suprafata exterioara a uterului, dar si vaginul, colul uterin, vulva, intestinul, vezica urinara sau rectul.
Endometrul raspunde in mod normal la hormonii sexuali estrogen si progesteron. La femeile cu endometrioza, aceste celule asemanatoare endometrului care cresc in afara uterului raspund, de asemenea, la acesti hormoni. In timpul ovulatiei, endometrul si celulele asemanatoare endometrului se ingroasa. Spre deosebire de endometrul normal, celulele asemanatoare endometrului nu pot fi eliminate prin menstruatie. Sangereaza, provoaca inflamatie si durere, apoi se vindeca. In timp, acest proces poate forma tesut cicatricial.
Endometrioza este o afectiune cronica progresiva. Poate fi foarte dureroasa si poate afecta fertilitatea. Desi nu exista niciun remediu pentru endometrioza, exista tratamente eficiente care pot ameliora simptomele.
Simptome
Simptomele variaza in functie de localizarea tesutului. Simptomele frecvente includ:
- dureri abdominale sau pelvine inainte si in timpul unei menstruatii, in timpul sau dupa sex sau cand mergeti la toaleta;
- dureri la ovulatie;
- menstruatii intense sau sangerari neregulate, uneori cu cheaguri;
- modificari ale urinarii sau miscarilor intestinale, cum ar fi nevoia de a urina mai frecvent;
- senzatie de balonare, cu sau fara durere;
- oboseala intensa;
- probleme de fertilitate.
Severitatea durerii nu este neaparat un indicator fiabil al severitatii afectiunii. Ati putea avea endometrioza usoara cu durere severa sau ati putea avea endometrioza avansata cu durere usoara sau deloc. Endometrioza este uneori confundata cu alte afectiuni care pot provoca dureri pelvine, cum ar fi boala inflamatorie pelvina sau chisturile ovariene. Poate fi confundata si cu sindromul intestinului iritabil, o afectiune care cauzeaza crize de diaree, constipatie si crampe abdominale.
Cauze si factori de risc
Desi cauza exacta a endometriozei nu este sigura, posibilele teorii includ:
- Menstruatia retrograda – In menstruatia retrograda, sangele menstrual care contine celule endometriale curge inapoi prin trompele uterine si in cavitatea pelvina in loc sa fie eliminat din corp. Aceste celule endometriale se lipesc de peretii si suprafetele organelor pelvine, unde cresc si continua sa se ingroase si sa sangereze pe parcursul fiecarui ciclu menstrual.
- Modificarile celulelor peritoneale – In cazul acestei teorii, se crede ca hormonii sau factorii imuni favorizeaza transformarea celulelor peritoneale – celule care captusesc partea interioara a abdomenului – in celule asemanatoare endometrului.
- Modificarile celulelor embrionare – Hormonii cum ar fi estrogenul pot transforma celulele embrionare – celulele aflate in primele etape ale dezvoltarii – in acumulari celulare asemanatoare endometrului in timpul pubertatii.
- Implantarea cicatricilor chirurgicale – Dupa o interventie chirurgicala, cum ar fi o histerectomie sau o cezariana, celulele endometriale se pot atasa la o incizie chirurgicala.
- Transportul celulelor endometriale – Vasele de sange sau sistemul limfatic pot transporta celulele endometriale catre alte parti ale corpului.
- Probleme ale sistemului imunitar – O problema cu sistemul imunitar poate face ca organismul sa nu poata recunoaste si distruge tesutul asemanator endometrului care creste in afara uterului.
Factori de risc
Mai multi factori sunt asociati cu un risc mai mare de a dezvolta endometrioza, cum ar fi:
- faptul ca o femeie nu a nascut niciodata;
- debutul menstruatiei la o varsta frageda;
- instalarea menopauzei la o varsta mai inaintata;
- cicluri menstruale scurte – de exemplu, mai putin de 27 de zile;
- menstruatii care dureaza mai mult de 7 zile;
- niveluri mai ridicate de estrogen in corp sau o expunere mai mare pe viata la estrogenul produs de corp;
- indice de masa corporala scazut sau prea mare;
- istoric familial (mama, matusa, sora etc.) de endometrioza;
- orice afectiune medicala care impiedica eliminarea normala a sangelui menstrual din corp;
- anomalii ale tractului reproducator.
Endometrioza se dezvolta de obicei la cativa ani de la debutul menstruatiei (menarha). Semnele si simptomele endometriozei se pot ameliora temporar odata cu sarcina si pot disparea complet cu menopauza, cu exceptia cazului in care se administreaza estrogen.
Metode de diagnostic folosite
Din pacare, multe cazuri de endometrioza sunt depistate tarziu, cand femeia nu reuseste sa ramana insarcinata. Diagnosticul incepe de obicei cu un istoric medical detaliat pentru a ajuta medicul sa excluda alte posibile cauze ale simptomelor. Medicul va nota simptomele si istoricul personal sau familial de endometrioza. De asemenea, se va face o evaluare generala a starii de sanatate pentru a determina daca exista semne ale unei alte probleme. Se va face si o examinare fizica. Alte teste si proceduri includ:
- teste de sange;
- laparoscopie – pentru a examina organele pelvine;
- ecografie abdominala sau ecografie transvaginala;
- colonoscopie – daca se crede ca endometrioza ar putea afecta si intestinul.
Laparoscopia chirurgicala este singura modalitate de a confirma un diagnostic de endometrioza. Aceasta este o procedura minim invaziva in care un medic introduce un laparoscop printr-o mica incizie in zona pelvina. Ofera imagini ale modificarilor tesuturilor.
Grade endometrioza
Exista 4 grade de endometrioza, in functie de cat de severa este boala:
- Gradul I (usoara): exista mici arii de endometrioza imprastiate in zona pelvisului;
- Gradul 2 si 3 (moderat): boala este mai raspandita si poate fi gasita pe ovare si alte parti ale pelvisului – pot exista si cicatrici si aderente semnificative;
- Gradul 4 (sever): boala s-a raspandit in majoritatea organelor pelvine.
Endometrioza si infertilitatea
Principala complicatie a endometriozei este afectarea fertilitatii. Aproximativ o treime pana la jumatate dintre femeile cu endometrioza au dificultati in a ramane insarcinate. Endometrioza afecteaza probabil fertilitatea in doua moduri: in primul rand, afecteaza trompele uterine, astfel incat acestea nu pot prelua ovulul dupa ovulatie. In al doilea rand, duce la inflamatii care pot afecta negativ functia ovarului, a trompelor uterine sau a uterului.
Daca aveti endometrioza asta nu inseamna neaparat ca nu veti putea face copii – insa, exista riscul mai mare de a obtine mai greu o sarcina. Depinde de severitatea bolii si de prezenta altor factori de risc. Daca endometrioza afecteaza fertilitatea, fertilizarea in vitro poate fi o optiune.
Tratament
In cazuri usoare de endometrioza, poate fi suficient uneori doar sa monitorizati problema prin controale regulate. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul si acidul mefenamic pot ajuta la controlul oricarei dureri asociate. O afectiune usoara poate deveni moderata pana la severa. Daca simptomele progreseaza, discutati despre optiunile de tratament cu medicul. In prezent, nu exista niciun remediu pentru endometrioza, dar diferite optiuni de tratament pot ajuta la gestionarea simptomelor. Acestea includ:
Medicamente
In primul rand, analgezicele pot ajuta la gestionarea durerii. Acestea includ medicamente antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul si alte medicamente pentru ameliorarea durerilor menstruale. In unele situatii, medicul poate prescrie medicamente mai puternice.
Un medic poate recomanda pilule contraceptive sau alte metode hormonale de contraceptie. Contraceptivele hormonale scad fertilitatea prin prevenirea cresterii si acumularii lunare a tesutului endometrial. Pilulele contraceptive, plasturii si inelele vaginale pot reduce sau chiar elimina durerea in endometrioza mai putin severa.
Operatie pentru endometrioza
Daca alte tratamente nu functioneaza, medicul poate recomanda o interventie chirurgicala pentru indepartarea tesuturilor anormale. Laparoscopia, o interventie chirurgicala minim invaziva, este utilizata pentru diagnostic, dar si pentru indepartarea tesutului endometrial. Se fac mici incizii in abdomen pentru a indeparta chirurgical formatiunile sau pentru a le arde sau vaporiza.
Rareori, medicul va poate recomanda o histerectomie totala in ultima instanta daca starea nu se imbunatateste cu alte tratamente.
Remedii naturale
Unele tratamente complementare si alternative, precum si optiuni de stil de viata pot ajuta la gestionarea simptomelor endometriozei. Acestea includ:
- acupunctura;
- suplimente pe baza de plante;
- exercitii fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos.
Exista anumite remedii naturiste ce pot ameliora simptomele, insa nu exista suficiente date privind eficienta lor. Exemple includ ceaiul de musetel sau de menta pentru a reduce durerile, aromaterapie cu ulei de levantica, masaj cu aromaterapie cu mix de uleiuri esentiale – musetel, levantica, trandafir si cuisoare, suplimente de ashwagandha, masajul pelvin, ceai de ghimbir etc.
Alimentatia si endometrioza
Diversi factori dietetici se crede ca pot influenta endometrioza, simptomele si starea generala de bine. Factorii dietetici care pot fi benefici includ:
- eliminarea glutenului si a produselor lactate din dieta;
- cresterea consumului de fructe si legume;
- consumul de alimente cat mai naturale;
- evitarea cofeinei;
- dieta cu continut redus de elemente FODMAP.
Medicul va poate recomanda si un aport mai mare de alimente bogate in Omega 3 (pentru reducerea inflamatiilor), reducerea aportului de grasimi trans, cresterea consumului de alimente bogate in antioxidanti, dieta antiinflamatoare si evitarea alimentelor procesate si a produselor cu continut mare de zahar. Cu toate acestea, studiile in acest sens sunt limitate si mai sunt necesare cercetari aprofundate.
Referinte:
(1) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656
(2) https://www.healthline.com/health/endometriosis
(3) https://www.nhs.uk/conditions/endometriosis/
(4) https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/endometriosis
(5) https://www.medicalnewstoday.com/articles/149109
Sursa foto: Pexels
Despre autor
