Displazia de sold la bebelusi

displazia de sold la bebelus

Displazia de sold la bebelusi – iata care sunt semnele si simptomele acestei probleme, cauzele si factorii de risc, ce metode de diagnostic sunt disponibile si ce implica tratamentul.

CUPRINS:

1. Ce este displazia de sold la bebelusi?
2. Semne si simptome
3. Cauze si factori de risc
4. Metode de diagnostic
5. Tratament

Ce este displazia de sold la bebelusi?

Displazia de sold sau displazia de dezvoltare a soldului (DDS) afecteaza articulatia soldului la bebelusi si copii mici. Partea superioara a femurului are forma rotunjita pentru a se fixa in acetabul – ce are forma ca de cupa, la nivelul pelvisului. Articulatia soldului este o articulatie cu bila si soclu. Partea rotunjita se misca in directii diferite, dar ramane mereu in interiorul soclului. Acest lucru ne permite sa ne miscam soldurile in fata, inapoi si dintr-o parte in alta. De asemenea, sprijina greutatea corporala pentru mers si alergare.

Capul femural se poate indeparta de pozitia normala si soldul copilului nu se va dezvolta corect. Partea rotunjita a articulatiei poate fi complet sau partial iesita din soclu. Uneori, partea aceasta poate aluneca din priza. Adesea, priza este superficiala. In caz de displazie de sold, cele doua (femurul si acetabulul) nu se dezvolta corect si soldul poate fi astfel instabil. Poate afecta doar un sold sau pe ambele si poate sa apara de la nastere sau la cateva saptamani sau luni dupa nastere.

simptomele displaziei de sold

Semne si simptome

Displazia de dezvoltare a soldului nu provoaca durere la bebelusi, asa ca poate fi greu de observat. Medicii efectueaza controale periodice, astfel incat sa nu rateze astfel de probleme. Efectueaza teste mai ales pentru copiii care:

  • au zone de tesut inegale in apropierea feselor;
  • au picioare de lungimi diferite;
  • picioarele nu se aliniaza corect;
  • nu isi misca picioarele in mod normal;
  • au un picior usor intors.

In cazul copiilor mai mari, posibile semne sunt cand copilul sta in picioare sau merge destul de tarziu (desi retineti ca fiecare copil e unic si se dezvolta in ritmul propriu), se apleaca intr-o parte atunci cand sta in picioare sau merge, se lasa pe o parte si pe alta cand merge sau merge usor schiopatat etc. Medicul face de obicei controale la nastere, la o saptamana dupa nastere, la 6 saptamani dupa nastere si la 6 luni, precum si cand incepe sa mearga.

Laxitatea articulatiei soldului apare cand benzile de tesut care leaga un os de altul, numite ligamente, sunt mai intinse. Laxitatea neonatala de sold se reduce de obicei de la varsta de 4-6 saptamani si nu este considerata displazie de sold reala. In cazul copiilor mai mari, semnele pot varia. Adesea, nu exista simptome imediate ale displaziei de sold la copii mai mari si adolescenti. In timp, copilul poate incepe sa prezinte simptome precum durere, sentiment de instabilitate („prindere” sau „blocare” in articulatia soldului) sau scaderea capacitatii de a participa la activitati sportive sau zilnice.

miababy magazin

cauzele displaziei de sold

Cauze si factori de risc

Displazia de dezvoltare a soldului (DDS) este o anomalie a articulatiei soldului care este prezenta la nastere sau la scurt timp dupa nastere. Poate provoca luxatia completa a articulatiei soldului sau priza poate fi superficiala, ducand la o luxatie partiala. Cauzele exacte ale displaziei de sold la bebelusi nu sunt intotdeauna cunoscute. Nu se cunoaste cauza exacta a displaziei de sold, dar este probabil ca multi factori, atat de mediu, cat si genetici sa joace un rol.

Una dintre influentele de mediu despre care se crede ca poate contribui la displazia de sold este raspunsul copilului la hormonii mamei in timpul sarcinii. Un uter strans care impiedica miscarea fetala. Soldul stang este implicat mai frecvent decat cel drept din cauza pozitionarii intrauterine.

miababy magazin

Daca e prima sarcina, copilul are un risc mai mare, deoarece uterul este mic si exista un spatiu limitat pentru ca bebelusul sa se miste. Printre cauzele din timpul nasterii se poate numara si prezentatia pelvina, lichid amniotic in cantitate prea mica (poate sa limiteze miscare fatului sau poate duce la pozitii incorecte ale picioarelor), varsta mamei peste 35 ani (sarcina geriatrica) etc.

Alti factori de risc pot include:

  • istoric familial de displazie de dezvoltare a soldului sau ligamente foarte flexibile;
  • asocieri cu alte probleme ortopedice, care includ afectiuni congenitale si alte sindroame;
  • anumite pozitii vicioase dupa nastere – cum e obiceiul de a infasa foarte strans bebelusul.

Infasatul copilului – riscuri posibile

Multe persoane apeleaza la infasatul copilului pentru a-l linisti si sa doarma mai bine, si chiar in unele maternitati se practica acest lucru. Din punct de vedere medical, mai ales ortopedic, exista riscuri majore. Asta pentru ca articulatia soldului inca nu e complet formata si infasatul strans creste riscul de luxatie. Infasarea traditionala – cu picioarele lipite strans si eventual legat cu panglica este cea mai periculoasa. Miscarile copilului sunt limitate.

Multi parinti, conform traditiilor, apeleaza la infasare ca cel mic sa isi indrepte picioarele, pentru a nu fi „cracanat”. Este gresit din punct de vedere medical, pentru ca genunchii in forma de „O” reprezinta configuratia anatomica ce e normala pana la varsta de aproximativ 18 luni. Astfel, infasatul nu numai ca nu indreapta picioarele copilului, ba chiar creste riscul de displazie de sold. In plus, infasatul poate afecta alaptarea si atasarea la san, si poate afecta circulatia, cauzand supraincalzire si iritatii.

infasatul si displazia de sold

Varianta corecta de infasat?

Intr-adevar, infasatul insa poate ajuta copilul sa aiba un somn mai linistit, reduce riscul de sindrom de moarte subita (se limiteaza riscul ca bebelusul sa se miste si sa ajunga in pozitii periculoase ce pot duce la sufocare). Astfel, infasatul nu e un lucru chiar asa rau, cat timp e facut intr-un mod corect. Copilul NU trebuie sa fie prea strans si cu picioarele intinse. Asta pentru ca poate creste riscul de displazie de sold. Copilul trebuie sa aiba spatiu pentru a misca picioarele, genunchii departati si coapsele usor spre abdomen – pozitia fetala. Pozitia corecta este cea in forma de „M” sau de „broscuta”.

Copilul trebuie pus la somn DOAR pe spate si nu trebuie infasat prea des. Aveti grija sa nu se supraincalzeasca – sa nu fie prea „infofolit”. De asemenea, cand copilul devine mai activ si se intoarce singurel de pe spate pe burtica, e momentul sa renuntati la infasat. De asemenea, infasatul nu trebuie folosit ca metoda unica pentru a calma copilul, la fel cum nu trebuie folosita nici suzeta.

Marsupiul si displazia de sold

In marsupiu, bebelusul trebuie sa stea in pozitia fetala, sau cu picioarele in forma de „M”. Alegeti un sistem de purtare sau port-bebe ergonomic, care sa asigure pozitia corecta si confortul optim pentru tine si pentru bebe. Sistemele ergonomice asigura pozitia corecta a picioarelor si nu pun presiune pe solduri si articulatii.

De asemenea, scaunele de masina trebuie sa asigure o pozitie ergonomica si sa fie suficient spatiu pentru picioare.

depistarea displaziei de sold

Metode de diagnostic

De obicei, displazia de sold este detectata prin analiza istoricului medical de rutina si examen fizic in perioada neonatala. Screeningul clinic este standardul de aur pentru diagnostic si include examene dinamice la nivelul soldului efectuate la nastere si la vizitele ulterioare pediatrice. Testul Ortolani si manevra Barlow trebuie facute la fiecare examen:

  • testul Ortolani – medicul plaseaza mainile deasupra genunchilor copilului cu degetele mari pe coapsa si degetele aplicand o tensiune usoara in sus pe coapsa laterala si in zona trohanterului mai mare;
  • manevra Barlow se realizeaza ghidand soldurile catre o abductie usoara si aplicand o usoara presiune inainte cu degetul mare (daca soldul este instabil, capul femural va aluneca peste marginea posterioara a acetabulului, producand o senzatie palpabila de subluxatie sau luxatie).

Dupa varsta de 2-3 luni, testul Ortolani si manevrele Barlow sunt mai putin sensibile, dar alte semne sunt mai evidente in caz de displazie. Daca medicul suspecteaza displazie de sold, poate sugera teste imagistice, precum radiografii sau imagistica prin rezonanta magnetica (RMN).

ATENTIE!     Mergeti cu copilul la medic daca observati oricare dintre semnele de displazie de sold prezentate mai sus!

Ecografia de sold la bebelusi

Ecografia de sold se face de obicei la 4-6 saptamani. Permite examinarea neinvaziva si fara radiatii a articulatiei soldului, nu e nevoie de anestezie sau substante de contrast si permite un diagnostic precoce al anumitor malformatii ale soldului. Procedura dureaza cam 15 minute si nu e dureroasa.

tratarea displaziei de sold

Tratament

Tratamentul pentru displazia de sold depinde de varsta copilului si de amploarea leziunii soldului. Pentru bebelusi, de obicei se apeleaza la un sistem de sustinere din material moale, ca o bretea, cum e hamul Pavlik. Acesta sustine articulatia timp de cateva luni. Tine picioarele copilului intr-o pozitie care ghideaza pozitia corecta a articulatiei. Tratamentul cu ham Pavlik dureaza adesea aproximativ 6-12 saptamani. In timp ce poarta hamul, copilul are nevoie de controale de monitorizare la fiecare 1-3 saptamani cu ecografie si examinari fizice. In timpul vizitei, echipa medicala poate ajusta hamul, daca este nevoie.

Hamul Pavlik se foloseste ca dispozitiv de abductie in tratamentul displaziei soldului. Contine bretele si mai multe chingi pentru a fixa articulatiile bebelusului si pentru a asigura o pozitie specifica – cu piciorusele desfacute. Se foloseste DOAR la indicatiile medicului ortoped pediatru. Initial se poarta zilnic, apoi de obicei 16 ore pe zi, si in final 8 ore pe zi. Nu este recomandat copiilor mai mari de 8 luni, celor cu hiperlaxitate ligamentara, sold instabil in abductie etc. Pretul este de aproximativ 200 RON.

Exista si variante ca chilot de abductie pentru displazia congenitala de sold sau diferite orteze. De cele mai multe ori astfel de sisteme sunt singurul tratament recomandat si nu e nevoie de alta interventie.

miababy magazin

Alte tratamente recomandate

Uneori, pentru copiii de 1-6 luni, medicul poate muta oasele in pozitia corecta si poate aplica un gips pentru a le stabiliza. In unele cazuri este necesara interventia chirurgicala pentru a fixa articulatia in mod corespunzator.

De cele mai multe ori se recomanda si terapie fizica. Terapia fizica poate ajuta la imbunatatirea simptomelor. Acest lucru poate ajuta la scaderea durerii cauzate de displazia de sold, dar nu va corecta problema in sine.

Referinte:
(1) https://www.pregnancybirthbaby.org.au/hip-dysplasia-in-babies
(2) http://www.childrenshospital.org/conditions-and-treatments/conditions/d/developmental-dysplasia-of-the-hip/hip-dysplasia-in-babies
(3) https://kidshealth.org/en/parents/ddh.html
(4) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hip-dysplasia/diagnosis-treatment/drc-20350214
(5) https://www.healthline.com/health/developmental-dysplasia-of-the-hip
(6) https://familydoctor.org/condition/hip-problems-in-infants/

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

One Comment on “Displazia de sold la bebelusi”

  1. Bună seara! Băiețel,pe 12 imineste 2 ani,de curând a schiopatat de piciorusul stangcateva zile.Fugea tipărit.Nu acuza absolut nici o durere.Am mers la medicul de fam, a mers pe antiiflamatoare.Dupa 3 zile,nu mai schioapata absolut deloc.Sa ma îngrijorez, sa merg mai departe cu imagistică sau nu? Ce a putut fi oare? Repet: la controlul medicului,nu a lăsat impresia ca l-ar durea ceva.Multumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *