Amigdalita – Cauze, Simptome si Tratament

amigdalita

Amigdalita este o afectiune des intalnita la copii si la adulti. Afla care sunt cauzele, simptomele si tratamentul adecvat pentru amigdalita, precum si care sunt metodele de prevenire. 

CUPRINS:

  1. Informatii generale
  2. Tratarea amigdalitei
  3. Moduri de prevenire si de raspindire a amigdalitei

Amigdalita – informatii generale

Ce sunt amigdalele si cum ajuta la pastrarea imunitatii organismului

Amigdalele sunt formatiuni de tesut situate pe fiecare parte a gatului. Acestea ajuta la combaterea infectiilor prin eliminarea virusurilor si bacteriilor care sunt inspirate sau inghitite. Amigdalele sunt la inceput mici in primul an de viata si apoi cresc pana la cea mai mare dimensiune, pana la varsta de 4-7 ani. Dupa acest punct, ele tind sa se micsoreze pe masura ce alte regiuni ale sistemului imunitar devin mai puternice. Acestea sunt, astfel, prima linie de aparare din sistemul imunitar.

Infectiile gatului pot provoca rapid durere destul de severa pentru a face dificila inghitirea si pot fi asociate cu dureri de urechi.  Amigdalita este o infectie a amigdalelor.

Cauzele si tipurile de amigdalita

Majoritatea cazurilor (aproximativ 80%) de amigdalita sunt cauzate de un virus. Multe tipuri de virusuri pot provoca amigdalita, inclusiv virusul gripal. Acestia se pot raspandi cu usurinta de la o persoana la alta, prin tuse sau stranut, contactul cu mana si contactul direct cu virusul pe suprafete (de exemplu, manerul usii). Unele cazuri de amigdalita sunt cauzate de o infectie bacteriana, de obicei Streptococcus).

Amigdalita bacteriana

Principalul tip de bacterie care provoaca amigdalita este Streptococcus, ce duce la dureri severe in gat. Netratata, amigdalita bacteriana poate duce la complicatii grave, cum ar fi febra reumatica (care poate provoca leziuni permanente ale inimii) sau inflamatii ale rinichilor.

Amigdalita bacteriana poate fi cauzata si de:

  • Staphylococcus aureus
  • Mycoplasma pneumonie
  • Chlamydia pneumonie
  • Bordetella pertussis
  • Fusobacterium
  • Neisseria gonorrhoeae

Amigdalita virala

In general, amigdalita este cauzata de un virus. Puteti inhala virusurile din aer, se pot transmite prin stranut, tuse, sau prin contactul cu secretii din nas sau gat. Amigdalita poate fi, de asemenea, parte din febra glandulara (virusul Epstein-Barr). Cele mai frecvente tipuri de virusuri care afecteaza amigdalele sunt:

  • adenovirus
  • rinovirus
  • virusul gripal
  • coronavirus
  • virusul Epstein-Barr
  • virusul herpes simplex
  • citomegalovirus

Amigdalita acuta vs amigdalita cronica

Exista diferite tipuri de amigdalita care sunt definite prin simptomele lor si perioada de recuperare. Acestea includ:

Amigdalita acuta

  • Simptomele dureaza de obicei in jur de 3 – 4 zile, dar pot dura pana la 2 saptamani.
  • Vorbim de un episod singular in care sunt prezente simptomele.
  • Poate sa apara la orice varsta, dar mai frecvent la copii si adolescenti.
  • Acestea descriu mai mult de o treime din totalul diagnosticelor de amigdalita.

Amigdalita cronica

  • Poate fi amigdalita cronica parenchimatoasa (observata la copii si adolescenti) sau amigdalita cronica fibrotica (frecventa la adulti).
  • Se manifesta prin dureri de gat care reapar des, dificultati la inghitire si crestere a temperaturii.
  • Infectia este persistenta si mai grava.

Amigdalita - informatii generale

Transmiterea amigdalitei

Cele mai multe infectii ale amigdalelor sunt cauzate de agenti patogeni si sunt transmise prin contact direct intre persoane. Amigdalita cauzata de o infectie cu virus este de obicei contagioasa timp de aproximativ 7-10 zile. Amigdalitele bacteriene pot ramane contagioase timp de aproximativ doua saptamani.

Persoanele care sunt infectate cu bacterii si care sunt tratate cu antibiotice sunt considerate necontagioase dupa aproximativ 24-48 de ore de tratament antibiotic adecvat.

Amigdalita poate fi raspandita prin inhalarea patogenilor prin respiratie, prin tuse si stranut, contactul cu obiecte contaminate, contactul cu persoane contaminate. Perioada de incubatie pentru amigdalita este, in general, intre 2 si 4 zile.

Grupele si factorii de risc

Factorii de risc pentru amigdalita includ:

  • varsta – amigdalita este mai frecventa la copiii cu varsta intre 5-15 ani;
  • contactul frecvent cu alte persoane – de exemplu, in colectivitati, in transportul in comun, la locurile de munca;
  • perioadele anului – mai frecvente toamna si primavara.

Cum poate fi diagnosticata amigdalita

Pentru a diagnostica amigdalita, medicul va exmina amigdalele. Se va analiza daca acestea sunt rosii si inflamate, daca sunt pete albe pe amigdale, daca ganglionii limfatici sunt umflati si se va tine cont de simptome ca durerea de gat si de cat timp persista.  Amigdalita este o infectie ce poate fi virala sau bacteriana. Deoarece simptomele ambelor tipuri de amigdalite sunt similare, medicul va efectua de obicei un test pentru a determina tipul si tratamentul adecvat.

Pentru acest test se va preleva o proba din gat (exudat faringian) prin tamponarea amigdalelor si a regiunii interne a gatului. Pe baza exudatului se va realiza cultura exudatului si eventual o antibiograma. Se poate efectua si o hemoleucograma completa dintr-o proba de sange pentru a depista o eventuala infectie.

Cand trebuie sa mergi la doctor

Adresati-va medicului daca apar urmatoarele simptome:

  • durere severa de gat, care persista
  • febra mare
  • amigdalele sunt acoperite cu un strat albicios sau galbui
  • amigdale umflate
  • umflarea ganglionilor limfatici
  • durere de cap sau de burta
  • dificultati de inghitire

Este indicat un control amanuntit daca au fost 5 episoade de amigdalita in decurs de un an, in ciuda tratamentului, daca apar dificultati de respiratie etc.

Inflamatii la nivelul gatului

Simptomul principal al amigdalitei este durerea moderata pana la severa a gatului care dureaza de mai mult de 2 zile si implica inflamatia amigdalelor.  In general, inflamatiile la nivelul gatului sunt un prim semn de amigdalita. Pot fi si alte cauze, nu doar inflamatia amigdalelor. Daca simptomele dureaza mai mult de patru zile si nu prezinta semne de ameliorare sau se agraveaza, daca apare febra – e necesar un control medical de urgenta.

Febra

Febra poate avea multe alte cauze, nu doar amigdalita. Daca pe langa alte simptome enumerate mai sus apare si febra (mai mare de 38 ° C), ar putea fi vorba de un semn suplimentar al inflamatiei amigdalelor.

Dureri de cap si urechi

Amigdalita acuta in sine nu este, de obicei, grava, dar poate duce la complicatii daca nu este tratata. Umflarea amigdalelor poate bloca caile respiratorii si poate cauza obstructia cailor respiratorii care duce la apnee in somn. Infectia se poate raspandi si poate duce la formarea de puroi in amigdale si tesuturile din jur. Ca urmare, pot sa apara dureri de cap sau de urechi.

Schimbarea vocii

In timpul unui episod de amigdalita poate sa apara afectarea corzilor vocale cu schimbarea vocii, tip raguseala sau chiar imposibilitatea de a vorbi. Simptomele se amelioreaza de obicei la scurt timp, in general de la initierea tratamentului.

Alte simptome ale amigdalitei

Semnele si simptomele frecvente de amigdalita includ:

  • amigdale rosii si umflate
  • rosu in gat
  • amigdale acoperite de un strat sau pete albe sau galbui
  • dificultati de inghitire
  • marirea ganglionilor limfatici
  • respiratie urat mirositoare
  • oboseala si agitatie

La copiii mici care nu pot descrie modul in care se simt, semnele de amigdalita pot include:

  • hipersalivatie (salivatie excesiva din cauza inghitirii greoaie sau dureroase)
  • refuzul de a manca

Evolutia amigdalitei si complicatii ale acestei afectiuni

Primul pas al amigdalitei este dat de infectare, care implica de fapt contactul cu virusul, bacteria sau alergenul, iar sistemul imunitar va reactiona. Ulterior, apar simptomele, din cauza reactiei imune. A treia etapa este cea de contagiozitate, cand infectia poate fi raspandita, iar ulterior simptomele incep sa dispara, de obicei dupa 3-4 zile.

Amigdalita este o infectie care se reduce dupa cateva zile, sau maximum 1-2 saptamani. Unii pacienti pot dezvolta amigdalita recurenta, sau pot aparea complicatii. Foarte rar (dar mai frecvent in tarile in curs de dezvoltare), amigdalita acuta poate fi asociata cu complicatii supurative grave, cum ar fi abcesul gatului si complicatii non-supurative, cum ar fi febra reumatica sau glomerulonefrita acuta. Un abces este o complicatie grava a amigdalitei ce produce dureri si mai grave si probleme la inghitire, in asociere cu febra. Poate aparea si infectia urechii medii (otita medie), data de o acumulare de mucus in ureche.

Tratarea amigdalitei

Tratarea amigdalitei

Tipuri de medicamente recomandate in cazul amigdalitei

Pentru amigdalita se pot recomanda pastile, spray-uri pentru gat sau solutii antiseptice. Pentru durerile de gat se folosesc in general medicamente fara prescriptie medicala ce calmeaza durerea, ca pastile sau spray-uri. Paracetamolul poate reduce disconfortul, febra si cefaleea, la fel ca Ibuprofenul sau altele. Se pot oferi si medicamente pentru intarirea sistemului imunitar.

Daca amigdalita este cauzata de o infectie bacteriana, medicul va prescrie un curs de antibiotice. Penicilina administrata pe cale orala timp de 10 zile este cel mai frecvent tratament antibiotic prescris pentru amigdalita cauzata de streptococul de grupa A. Trebuie urmat tot cursul de antibiotic prescris, chiar daca simptomele se reduc. Se poate administra si Ampicilina, Amoxicilina, Eritromicina, Oxacilina, Claritromicina, in functie de rezultatele antibiogramei. Pentru cauzele virale se administreaza medicamente antivirale.

Cand se recomanda indepartarea chirurgicala a amigdalelor

Amigdalele pot provoca probleme de sanatate atunci cand devin infectate sau obstructioneaza respiratia normala sau drenajul nazal. Infectiile recurente din amigdale pot duce la amigdalita cronica. Simptomele includ febra, dureri in gat persistente, roseata in zona amigdalelor, secretii galbene pe amigdale si ganglioni limfatici etc. In astfel de cazuri, cand somnul si respiratia sunt afectate, medicul poate indica o amigdalectomie.

Aceasta interventie de indepartare chirurgicala a amigdalelor este una sigura in general, cu efecte adverse in foarte rare cazuri.

Solutii naturiste pentru ameliorarea simptomelor amigdalitei

Exista si o serie de remedii naturiste care pot ameliora simptomele amigdalitei:

  • gargara cu apa sarata ce poate reduce inflamatia si durerea;
  • capsule de lemn dulce – care au proprietati antiinflamatoare si pot calma in mod natural durerea;
  • ceaiuri calde cu miere – pentru reducerea disconfortului, mierea avand si proprietati naturale antibacteriene;
  • lamaia – are proprietati antivirale, antibacteriene si antiinflamatoare;
  • ceai de bucuioc – bucuiocul are proprietati antivirale si antiinflamatoare, favorizand reducerea inflamatiilor;
  • turmeric – avand proprietati antiinflamatorii si antiseptice, turmericul poate, de asemenea, sa lupte impotriva infectiei si sa amelioreze simptomele iritante (se foloseste  o lingurita de pulbere de turmeric intr-un pahar de apa fierbinte sau apa sarata si se face gargara cu acest amestec de mai multe ori pe zi, si mai ales inainte de a merge la culcare).

Ce trebuie sa stii in cazul tratarii unui bolnav de amigdalita

Hidratarea

Bauturile calde si consumul adecvat de lichide sunt extrem de importante pentru un pacient cu amigdalita. In mod evident, o durere in gat poate afecta inghitirea, dar in amigdalita este frecventa pierderea unei cantitati mari de lichide corporale prin febra si respiratie la nivelul gurii. Deshidratarea afecteaza recuperarea. Asigurati-va ca sunteti hidratat adecvat pentru a va mentine gatul umed si pentru a preveni deshidratarea.

Umiditatea aerului

Vaporizatoarele si umidificatoarele ajuta la umezirea aerului uscat interior, si poate ameliora disconfortul si durerea din gura si gat. Aerul uscat poate irita gatul, insa umidificatoarele pot ajuta la reducerea disconfortului din gat si amigdale prin cresterea umiditatii in aer.

Odihna

Odihna este absolut necesara pentru recuperare. Evitati activitatile stresante si care epuizeaza si acordati atentie crescuta odihnei si somnului de calitate.  Persoana afectata de amigdalitat are nevoie de o perioada de repaus si odihna pentru a se recupera complet.

Moduri de prevenire si de raspandire a amigdalitei

Moduri de prevenire si de raspandire a amigdalitei

Regulile elementare de igiena

  • Trebuie mentinuta distanta fata de bolnavi, pentru a evita infectarea.
  • Spalati frecvent mainile cu apa si sapun pentru a preveni raspandirea agentilor patogeni.
  • Bolnavul trebuie sa stranute si sa tuseasca acoperindu-si gura.
  • Un copil bolnav trebuie tinut departe de colectivitate pentru a preveni agravarea bolii si raspandirea infectiei.
  • Igiena dentara este extrem de importanta in prevenirea amigdalitei si a altor infectii la nivelul gurii.

Izolarea pacientului de comunitate

In cazul amigdalitei, mai ales a unei infectii virale la cei mici, dar nu numai, copilul trebuie tinut departe de colectivitate,  pentru a se recupera eficient, pentru a preveni complicatiile si pentru a preveni raspandirea infectiei.

Diagnosticarea rapida si corecta a pacientului

Simptomele de amigdalita dispar in general in decurs de cateva zile sau maximum 1-2 saptamani, in functie de gravitate. Este importanta diagnosticarea rapida si corecta a pacientului, pentru a se putea initia la timp tratamentul adecvat si pentru a preveni agravarea si complicatiile.

Evitarea focarelor de infectie

Amigdalita este contagioasa si se raspandeste prin contactul cu alte persoane infectate sau contactul cu obiecte contaminate. In general, un pacient este contagios pentru o perioada scurta de timp, dar daca amigdalita este netratata, pacientul poate fi contagios pentru mai mult timp.

Evitati contactul cu persoane afectate de amigdalita, spalati-va frecvent pe maini si aveti grija si ca persoana afectata sa foloseasca batista sau servetelul cand tuseste sau stranuta, dupa folosirea toaletei si periodic pe parcursul zilei. Spalati si dezinfectati in mod regulat suprafata si lucrurile cu care vine in contact o persoana care sufera de amigdalita. Aerisiti regulat casa, mentineti igiena din locuinta, spalati hainele si lenjeriile la temperaturi inalte si dezinfectati cu regularitate jucariile celor mici.

Referinte:

Te-ar putea interesa si:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *