Vitamina K – beneficii si rolul acesteia in organism

vitamina k

Vitamina K este vitala pentru sanatatea, in special in dezvoltarea osoasa. Joaca un rol esential in incorporarea fosfatului de calciu in oase si este, in consecinta, importanta pentru cresterea normala a scheletului. De asemenea, joaca un rol crucial in coagularea sangelui, deoarece activeaza factorii de coagulare a sangelui, precum si factorii de inhibare a coagularii.

CUPRINS:

  1. Ce este?
  2. Forme
  3. Beneficii
  4. Tratament
  5. Deficit
  6. Exces
  7. Doza zilnica recomandata 
  8. Contraindicatii ale vitaminei K
  9. Surse naturale 
  10. Suplimente 
  11. Necesitatea vitaminei K la copii

Ce este vitamina K?

Vitamina K (numita si vitamina coagulanta sau antihemoragica) este o vitamina liposolubila ce favorizeaza coagularea si mentine sanatatea osoasa.

Proteinele de coagulare dependente de vitamina-K sunt sintetizate in ficat si cuprind factorii cu rol hemostatic (adica sunt pro-coagulanti care opresc si previn sangerarea) si proteinele specifice, care au un rol anti-coagulant (adica inhiba procesul de coagulare). In ciuda acestei dualitati de functionare, efectul principal al vitaminei K este de a inclina balanta in ceea ce priveste coagularea.

Formele vitaminei K

Exista trei forme de vitamina K: vitamina K1, vitamina K2 si vitamina K3.

  • Vitamina K1 (filochinona) se gaseste in principal in alimentele de origine vegetala (plante verzi) si este principala sursa de vitamina-K a organismului. Este cea mai comuna sursa de vitamina K. Desi este varianta naturala a vitaminei K, fitonadiona (versiunea sintetica a filochinonei) este comercializata frecvent sub denumirea de vitamina K1.
  • Vitamina K2 (menachinona) se gaseste in alimente fermentate, in unele tipuri carne si in branzeturi. Este produsa si de corpul nostru din vitamina K1.
  • Vitamina K3 (menadiona) este o varianta sintetica a vitaminei K, intalnita in unele suplimente alimentare. Vitamina K3 injectabila este uneori utilizata in tratamentele medicale.

Beneficii ale vitaminei K si rolul acesteia in organism

Beneficii ale vitaminei K si rolul acesteia in organism

Vitamina K si sanatatea osoasa – Vitamina-K joaca un rol important intr-o serie de functii ale organismului, in special in stadiile de viata timpurii. Vitamina-K este vitala pentru dezvoltarea oaselor si a dintilor, deoarece este un cofactor in producerea mai multor proteine osoase, cea mai abundenta fiind osteocalcina. Vitamina K1 este esentiala pentru sinteza osteocalcinei, care ajuta la incorporarea fosfatului de calciu in oase. Mai multe studii au sugerat ca vitamina-K sustine oasele puternice, imbunatateste densitatea osoasa si reduce riscul de fracturi, prevenind si osteoporoza.

Vitamina K si coagularea sangelui – Vitamina-K joaca, de asemenea, un rol crucial in coagularea sangelui, deoarece activeaza factorii de coagulare a sangelui, inclusiv protrombina, precum si factorii de inhibare a coagularii.

In plus, vitamina-K poate imbunatati memoria si in general functiile cognitive, poate ajuta la mentinerea tensiunii arteriale in limitele optime, poate reduce fluxul menstrual abundent, poate preveni riscul de hemoragii interne, poate ameliora greturile in sarcina, previne hemoragiile la nou-nascuti, protejeaza sistemul imunitar etc.

Cum se absoabe si se metabolizeaza vitamina K?

Absorbtia intestinala a vitaminei K urmeaza o ruta bine stabilita care se aplica majoritatii lipidelor din alimente. Vitamina-K – impreuna cu sarurile biliare si sucurile pancreatice –  se absoarbe la nivelul intestinului subtire superior unde este transportata la ficat pentru a fi folosita in sinteza de protrombina.

Eficienta de absorbtie variaza intre 20-60%. Cu toate acestea, fiindca vitamina-K este o vitamina solubila in grasimi, persoanele a caror aport alimentar de grasimi este foarte scazut sau care sufera de o problema de malabsorbtie a grasimilor, este probabil sa aiba si o absorbtie insuficienta a vitaminei K. Anumite medicamente pot, de asemenea, sa interfere cu absorbtia vitaminei K , chiar excesul de vitamina A sau vitamina E. Uleiurile minerale elimina rapid din intestin vitamina K.

Filochinona (vitamina K1) nu necesita digestie, ci este incorporata si absorbita in jejun. Menachinona (vitamina K2), care este sintetizata in tractul intestinal si forma sintetica a vitaminei K, menadiona (vitamina K3), pe de alta parte, sunt absorbita in intestin si colon prin difuzie pasiva.

Cand menadiona (forma sintetica a vitaminei K) este metabolizata, aceasta se converteste rapid in menadiazol, care se combina cu fosfatii, sulfatii sau alte elemente. Ulterior, aceste forme sunt excretate prin fecale si urina.

Tratamentul cu vitamina K - Cand se foloseste vitamina K?

Tratamentul cu vitamina K – Cand se foloseste vitamina K?

Vitamina K ajuta la tratarea si prevenirea sangerarilor neobisnuite prin cresterea productiei de factori de coagulare a sangelui. Dozele depind de starea medicala si de raspunsul organismului la tratament. Daca utilizati un anumit medicament de subtiere a sangelui (warfarina), vitamina K poate reduce efectele acesteia timp de pana la 2 saptamani.

In general, vitamina-K se administreaza in cazul unui deficit alimentar de vitamina K, ce este caracterizat printr-un risc crescut de hemoragie. Carenta de vitamina K este frecventa la nou-nascuti, dupa curele prelungite cu antibiotice sau chimioterapice, sau in cazul persoanelor care beneficiaza de alimentatie parenterala. Tratamentul cu vitamina K este astfel indicat in situatiile de mai sus, precum si in cazul riscului crescut de hemoragie sau diatezei hemoragice, in cazul in care este prezenta hipo-protrombinemia sau in cazul excesului de vitamina A.

Deficitul de vitamina K

Principalul simptom al deficitului de vitamina-K este sangerarea excesiva (inclusiv sangerari interne care nu se pot vedea). Simptome ale sangerarilor excesive sunt si aparitia rapida a vanatailor, formarea de mici cheaguri de sange sub unghii, sangerari in membranele mucoase care captusesc interiorul corpului, scaunul inchis la culoare (aproape negru) cu urme de sange etc.

In cazul sugarilor, deficitul de vitamina-K se manifesta prin sangerari in regiunea unde a fost cordonul ombilical, sangerari in piele, sangerari nazale, sangerari ale tractului gastro-intestinal, sangerari la nivelul penisului daca a fost efectuata o circumcizie, sangerari brusc aparute in creier, care pot fi fatale. Nou-nascutii sunt expusi riscului de deficit de vitamina-K deoarece laptele matern este sarac in vitamina K, aceasta nu se transfera eficient prin placenta de la mama, iar organismul nou-nascutilor nu produce inca vitamina-K. Academia Americana de Pediatrie recomanda ca nou-nascutii sa beneficieze de o singura doza de 0,5 – 1 mg vitamina K1 la nastere. O doza mai mare poate fi necesara daca mama a luat anticoagulante sau medicamente anti-convulsive.

Deficitul de vitamina-K prezinta anumiti factori de risc, si anume administrarea de anticoagulante cumarinice, cum ar fi warfarina, administrarea de antibiotice, prezenta unei boli in care organismul nu absoarbe corect grasimile (malabsorbtie – in cazul unor afectiuni ca boala celiaca, fibroza chistica, boli hepatice sau biliare etc.) sau dieta extrem de saraca in vitamina-K.

Excesul de vitamina K

O alimentatie normala nu poate cauza exces de vitamina K si efecte adverse. Cu toate acestea, persoanele care urmeaza tratament cu warfarina pentru subtierea sangelui ar trebui sa discute cu medicul despre consumul de vitamina-K, pentru ca orice schimbare de dieta care mareste aportul de vitamina-K ar putea contracara efectele warfarinei.

Excesul de vitamina-K apare foarte rar. Dozele excesive pot stimula trombogeneza si hemoliza. Hipervitaminoza K sau toxicitatea vitaminei K este destul de rara, deoarece formele naturale de vitamina-K, fitochinona si menachinona nu sunt toxice la doze mari. Toxicitatea este data in general de doze prea mari de suplimente de vitamina K, forme sintetice.  Formele sintetice pot interfera cu functia glutationului, unul dintre antioxidantii naturali ai organismului, care afecteaza oxidarea membranelor celulare. Excesul de vitamina-K administrat prin injectare poate cauza toxicitate hepatica, icter si anemie hemolitica.

Doza zilnica recomandata de vitamina K

Doza zilnica recomandata de vitamina K

Recomandari pentru bebelusi:

  • 0-6 luni –   2,0 µg / zi
  • 7-12 luni – 2,5 µg/zi

Aceste valori sunt valabile pentru bebelusii care beneficiaza de vitamina-K profilactica la nastere in cantitati recomandate si vorbim de bebelusi care sunt alaptati la san.  Laptele praf pentru sugari au in general niveluri mult mai ridicate de vitamina-K decat laptele matern.

Copii si adolescenti

  • 1-3 ani – 25 µg/zi
  • 4-8 ani – 35  µg/zi
  • 9-13 ani – 45  µg/zi
  • 14-18 ani – 55 µg/zi

Adulti

  • Barbati – 70 µg/zi
  • Femei – 60 µg/zi

Femei insarcinate si femei care alapteaza

  • 60 µg/zi

Contraindicatii ale vitaminei K

Principala contraindicatie a vitaminei K este hipersensibilitatea la vitamina K.

Vitamina-K este un nutrient important care ajuta la coagularea sangelui si ajuta organismul sa dezvolte oase puternice, sanatoase. Varsta si sexul unei persoane dicteaza cat de multa nevoie are organismul de vitamina-K, cu doze zilnice recomandate.

  • Vitamina-K nu este indicata pentru persoanele cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza (G6-PDH). Aceasta este o tulburare genetica ce cauzeaza icter, piele palida, oboseala, cresterea frecventei cardiace, dificultati de respiratie si oboseala.
  • De asemenea, persoanele cu afectiuni renale sau hepatice preexistente ar trebui sa evite administrarea de suplimente de vitamina K. Aceasta boala duce la deteriorarea organelor, ceea ce poate ingreuna filtrarea reziduurilor de vitamina-K din corp de catre ficat si rinichi, si poate duce la un exces de vitamina-K.
  • Vitamina-K ar putea interactiona negativ cu anumite medicamente. Daca luati medicamente pentru subtierea sangelui, cum ar fi warfarina, trebuie sa mentineti o dieta scazuta in vitamina-K si sa evitati tratamentul cu suplimente de vitamina-K. Consumul de vitamina-K impreuna cu medicamentele de subtiere a sangelui reduce efectele acestor medicamente.
  • In cazul femeilor insarcinate, acestea trebuie sa discute cu medicul inainte de a urma tratament cu vitamina-K. Anumite medicamente ar putea interfera cu capacitatea corpului de a absorbi vitamina-K.

Surse naturale de vitamina K

Legumele cu frunze verzi sunt cele mai bune surse de vitamina K. Iata cateva exemple cu cele mai importante surse de vitamina K:

  • Varza Kale
  • Spanac
  • Salata verde
  • Papadie verde
  • Patrunjel
  • Broccoli
  • Andive
  • Varza de Bruxelles
  • Germeni de varza de Bruxelles
  • Ceapa verde
  • Varza
  • Sparanghel
  • Kiwi
  • Afine
  • Rodii
  • Struguri
  • Coacaze
  • Prune
  • Mure
  • Avocado
  • Lapte, lactate si branzeturi (branzeturi tari si moi)
  • Leguminoase
  • Carne si produse din carne (ficat de vita, ficat de gasca, ficat de porc, rinichi de vita, carne de porc, carne de pui)
  • Matcha verde pulbere, ceai verde

Vitamina-K este stabila la temperatura camerei. Nu este distrusa prin gatirea termica, dar expunerea la lumina poate reduce din concentratia sa.

Suplimente cu vitamina K

Suplimente cu vitamina K

Desi vitamina-K este abundenta in intreaga clasa de alimente, poate fi gasita si sub forma de suplimente. Vitamina-K este disponibila adesea individual, dar si in combinatii, cum ar fi cu magneziu, calciu sau vitamina D etc.

Cantitatea de medicament pe care o luati depinde de concentratia medicamentului. De asemenea, numarul de doze pe care le luati in fiecare zi, timpul permis intre doze si timpul de administrare a medicamentului depind de problema medicala pentru care utilizati medicamentul.

Sunt mai multe forme de vitamina-K in suplimente, inclusiv vitamina K1 sub forma de filochinona sau fitonadiona (o forma sintetica de vitamina K1) si vitamina K2 ca MK-4 sau MK-7. Menadiona, denumita uneori vitamina K3, este o alta forma sintetica de vitamina-K. Cititi cu atentie prospectul vitaminei K inainte de administrare. Doza uzuala este de 5-10 mg/zi. Suplimentele injectabile se administreaza doar in anumite cazuri mai grave.

Preturile pentru vitamina K pornesc de la 20 lei si ajung pana la aproximativ 120 lei, in functie de forma vitaminei, de concentratie, de numarul de tablete si de firma producatoare.

Vitamina K la copii

Se recomanda ca nou-nascutii sa beneficieze de o doza profilactica de vitamina K la nastere, deoarece vitamina trece greu prin placenta, laptele matern este sarac in aceasta vitamina si cei mici pot avea un risc mai mare de hemoragie excesiva. Se recomanda administrarea dozei de vitamina K prin injectare, deoarece administrarea orala nu ofera o protectie la fel de mare si sunt necesare inca 2 doze ulterior.

Cei mici trebuie sa beneficieze de o alimentatie variata, naturala, sanatoasa si echilibrata, pentru a li se asigura necesarul de vitamine si minerale. La inceput copiii au un nivel mai redus de al acestei vitamine in corp, deoarece organismul inca nu o sintetizeaza, dar pe masura ce copilul creste, va ajunge la nivelul optim.

Semne ale deficitului de vitamina-K la copii sunt prezenta rapida a vanatailor fara cauze, sangerari nazale, intestinale sau la locul cordonului ombilical, iritabilitate, varsaturi, ten palid, gingii palide, icter care se agraveaza.

Referinte:

Te-ar putea interesa si:

Despre autor

Ruxandra Micu

Food Coach si specialist in nutritie si stil de viata sanatos. Detalii pe www.gourmandelle.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *