Spasmul hohotului de plans

Spasmul hohotului de plans sau sindromul SHP este un episod neplacut pentru parinti, in care copilul prezinta semne de apnee in timpul unei crize de plans. Iata care sunt cauzele si ce pot face parintii.

CUPRINS:
1. Ce este sindromul SHP?
2. De ce apare spasmul hohotului de plans la copii?
3. Cat dureaza aceasta criza de plans si ce o cauzeaza?
4. Spasmul hohotului de plans de tip albastru
5. Spasmul hohotului de plans de tip palid
6. Cum poti opri spasmul hohotului de plans la copil?
7. Prevenire si sfaturi pentru parinti

Ce este sindromul SHP?

Copii care plang des sunt multi, sau sindromul SHP sau spasmul hohotului de plans este dat de episoade in care un copil plange foarte intens, apare brusc apneea, apoi devine palid sau albastru si isi poate chiar pierde constienta – crize de plans la bebelusi. Episoadele nu dureaza de obicei mai mult de un minut, iar estimarile sugereaza ca aproape 5% din populatia pediatrica poate prezenta astfel de episoade. Acestea apar la copiii sanatosi cu varste intre 6 luni si 4 ani.

Este posibil ca cel mic sa devina din ce in ce mai isteric si sa nu poata fi calmat. Ulterior, poate sa apara hiperventilatia – atunci cand rata de respiratie devine anormal de ridicata. In acest stadiu, pielea buzelor sau a altor parti ale corpului poate deveni cianotica, din cauza aprovizionarii inadecvate cu oxigen a acestor tesuturi. In unele cazuri, un copil isi poate pierde constienta in acest moment.

Spasmul hohotului de plans trebuie diferentiat de epilepsie, episoade tipice de lesin (sincopa), reflux de acid gastrointestinal la copii, apnee in somn, aritmii si tantrumuri.

Spasmul hohotului de plans – diferit de convulsii

Aceste episoade de plans isteric la bebelusi sunt adesea confundate cu convulsiile, mai ales daca apar dupa o cadere si copilul face unele miscari inainte de a se trezi. Spre deosebire de copiii care se confrunta cu crize convulsive, copiii care sufera de spasmul hohotului de plans au rezultate EEG normale.

Exista doua tipuri principale de astfel de episoade: spasmul hohotului de plans de tip albastru si spasmul hohotului de plans de tip palid. Ambele tipuri dureaza doar cateva secunde, nu cauzeaza daune pe termen lung.  Cea mai buna modalitate de a distinge epilepsia de sindromul SHP este de a cauta un factor declansator: epilepsia rareori are una, in timp ce spasmul are aproape intotdeauna. EEG prezinta uneori anomalii intre episoadele care sustin un diagnostic de epilepsie fata de sindromul SHP. EEG, de obicei, sunt normale la copiii cu SHP, dar pot fi, de asemenea, normale intre convulsii la copiii cu epilepsie.

De ce apare spasmul hohotului de plans la copii?

Un copil cu varsta cuprinse intre 6 luni si 5 ani poate deveni foarte emotionat sau suparat si sa rezulte un inspir prelungit si o „retinere” ulterioara a aerului (spasm cianotic). In anumite circumstante, un copil poate fi surprins, infuriat sau speriat si poate sa-si piarda rapid constienta (spasm palid). Se presupune ca cel mic isi pierde constienta din cauza lipsei fluxului sangvin cerebral, din cauza stimularii nervului vag.

Acest sindrom poate sa aparea de obicei intre 6 si 18 luni si se reduce in jurul varstei de 4 – 5 ani. Aceste spasme sunt involuntare, astfel incat copilul nu poate face nimic pentru a le controla. Desi ii sperie pe parinti, sunt inofensive si sunt urmate de o recuperare completa – eventual apare suspinul dupa plans. Se crede ca este un raspuns reflex al sistemului nervos involuntar declansat de durerea fizica sau de evenimente emotionante.

Un reflex anormal permite ca 5% dintre copiii normali sa isi tina respiratia suficient de mult – plans necontrolat la bebelusi. Nu este ceva deliberat si aceste spasme pot fi declansate de frustrare, de cadere sau de ceva infricosator. Tinerea respiratiei este o reactie comuna la sugari, ce nu este considerata anormala.

Cauze ereditare

Unii copii experimenteaza doar episoade ocazionale, in timp ce in cazul altora pot aparea zilnic sau mai des. Exista, de asemenea, un element ce tine de ereditate pentru aceasta conditie. Daca un parinte sau o ruda a avut experiente similare in copilarie, cel mic poate fi mai predispus la aceasta problema, de asemenea.

Anemia prin deficit de fier

In unele cazuri, retinerea respiratiei este legata de anemia prin deficit de fier. Aceasta afectiune determina o reducere a numarului de globule rosii din sange, care poate duce la oboseala, dificultati de respiratie si palpitatii.

Cat dureaza aceasta criza de plans si ce o cauzeaza?

Spasmul hohotului de plans apare in unele cazuri de 1-2 ori pe zi sau in alte cazuri de 1-2 ori pe luna. De obicei se reduc complet in jurul varstei de 4-5 ani. Spasmul hohotului de plans nu este periculos si nu duce la epilepsie sau leziuni ale creierului. Apare ca o criza de plans ce poate fi urmata de o perioada de pierdere a constientei de cateva secunde – cel mult 1 minut.

Exista 2 tipuri de spasme de acesti tip – ambele sunt involuntare (nu pot fi controlate de copil). Cu toate acestea, ele au diferite cauze si caracteristici.

Spasmele sunt cauzate fie de o schimbare a modelului obisnuit al respiratiei copilului, de o incetinire a ritmului cardiac, fie de o combinatie a celor doua. Durerea sau emotiile puternice, cum ar fi teama sau frustrarea, pot aduce aceste reactii.

Spasmele hohotului de plans pot fi declansate de:

• un eveniment suparator;
• crize de furie;
• cand e certat;
• frica;
• durere fizica sau vatamare.

Spasmul hohotului de plans de tip albastru

Spasmul hohotului de plans de tip albastru apare atunci cand un copil nu mai respira si devine albastru la fara. Aceste episoade sunt adesea declansate de factori care afecteaza copilul.

Criza este initiata subconstient de catre copiii mici, adesea ca o componenta a unei crize de temperament sau ca raspuns la un eveniment deranjant sau alte tulburari. Episoadele de acest tip apar adesea pana la varsta de aproximativ 2 ani si sunt rare dupa varsta de 5 ani.

In mod obisnuit, copilul striga (fara a fi constient ca o face), respira si apoi isi tine respiratia. La scurt timp dupa aceea, pielea incepe sa devina albastra, iar copilul devine inconstient. Este posibil sa apara o criza scurta. Dupa cateva secunde, respiratia revine la normal si pielea isi revine la culoare, iar cel mic isi recapata constienta.

Episoadele sunt involuntare, nu sunt periculoase si nu cauzeaza leziuni ale creierului. Nu sunt un semn al unui copil dificil sau ale greselilor de educatie sau parenting. Episoadele se vor reduce odata cu varsta.

Spasmul hohotului de plans de tip palid

Spasmul de tip palid este mai putin frecvent si imprevizibil, deoarece apare dupa ce copilul se sperie brusc. Copilul devine palid, aproape alb la fata. De asemenea, poate sa apara dupa o lovitura. Creierul trimite un semnal (prin intermediul nervului vag) care incetineste mult ritmul cardiac, cauzand pierderea constientei. Astfel, in aceasta forma, pierderea constientei si oprirea respiratiei (care sunt temporare) rezulta dintr-un raspuns nervos la surprindere, ceea ce duce la incetinirea ritmului cardiac. Deoarece aceasta forma cauzeaza simptome similare cu cele ale anumitor tulburari ale inimii si ale creierului, medicii trebuie sa faca o evaluare daca aceste crize apar des.

Cum poti opri spasmul hohotului de plans la copil?

Tendinta naturala este aceea de a ridica imediat copilul atunci cand incepe sa experimenteze o astfel de criza, dar daca il tineti in pozitie verticala, acest lucru poate de fapt prelungi episodul. La fel ca in cazul lesinului, mentinerea capului in jos restabileste circulatia sangelui la creier. In timpul unui atac, nu tineti copilul in pozitie verticala. In schimb, el ar trebui sa stea intins. Aceasta pozitie va creste fluxul de sange catre creier. Puneti o compresa umeda usor rece pe fruntea copilului pana cand incepe sa respire din nou.

In cazul in care copilul are un spasm albastru sau palid, urmati urmatoarele sfaturi:

• pastrati-va calmul – spasmul va trece intr-un minut;
• monitorizati copilul pana trece spasmul;
• nu puneti nimic in gura copilului, nici macar degetele din incercarea de a-i elibera caile respiratorii;
• asigurati-va ca nu poate sa se loveasca la cap sau in alta parte – daca are miscari necontrolate severe, puteti sa ii tineti capul, picioarele sau mainile pentru a preveni ranirea;
• evitati zguduirea sau lovirea copilului!
• evitati stropirea cu apa.

Cei mici vor incepe sa respire pe cont propriu, iar inima lor se va intoarce la ritmul normal dupa ce episodul s-a terminat – de obicei, in mai putin de un minut. Dupa aceea, ei pot continua sa mai planga putin sau sa tipe. Actionati ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic si evitati sa il pedepsiti sau rasplatiti. O atitudine relaxata este cea mai buna. Daca sunteti speriat, nu lasati copilul sa isi dea seama.

Cand sa consultati medicul

Ar trebui sa solicitati ajutorul unui medic daca cel mic:

• are mai putin de 6 luni;
• are mai mult de un astfel de spasm pe saptamana – ar putea fi cauzat de anemie;
• este confuz si somnolent dupa criza;
• problema de respiratie apare brusc, fara plans;
• este foarte palid si isi pierde constienta mai mult timp;
• miscarile necontrolate sau rigiditatea dureaza mai mult de 1 minut si se recupereaza mai greu.

Daca acesta este primul spasm de plans al copilului, cereti ingrijiri medicale. Desi aceste episoade nu sunt daunatoare, ele pot fi uneori un semn al unei afectiuni medicale si ar trebui verificate. Cele mai multe spasme sunt un raspuns involuntar la emotii puternice (cum ar fi furie, spaima sau frustrare), dar unele sunt cauzate de afectiuni medicale, cum ar fi o tulburare convulsiva, aritmie cardiaca sau anemie cu deficit de fier. Tratarea acestor afectiuni poate ajuta la reducerea frecventei spasmelor care afecteaza respiratia.

Prevenire si sfaturi pentru parinti

Nu puteti impiedica spasmul, dar este posibil sa preveniti evenimentele care duc la el. Medicul copilului va poate invata cum sa identificati factorii declansatori care provoaca aceste spasme, astfel incat sa le puteti preveni. Daca atacurile de temperament declanseaza crize de acest tip, medicul va poate ajuta sa gasiti un nou mod de a stabili limite pentru copil.

Odata ce copiii se maturizeaza si dezvolta abilitati mai bune de gestionare a situatiilor cu care se confrunta, de obicei depasesc spasmele de acest tip.

Sfaturi

• Copilul este esential sa se odihneasca atat cat trebuie si sa doarma suficient. Stabiliti un program consecvent de somn si asigurati-va ca se respecta programul de somn.
• Foamea si scaderea nivelelor de zahar din sange pot, de asemenea, creste riscul de crize de temperament si suparari emotionale. Planificati un program consistent de mese si gustari care sa pastreze copilul bine alimentat pe tot parcursul zilei si mai putin vulnerabil la astfel de crize.
• Pastrati jucariile sau activitatile preferate la indemana pentru utilizare in timpul unei astfel de situatii. Daca nu este disponibil nimic altceva, amintiti-va ca o imbratisare linistitoare poate fi tot ce este necesar.
• Daca cel mic are atacuri in fiecare zi, este probabil sa fi invatat sa declanseze el insusi anumite atacuri. Acest lucru se poate intampla atunci cand parintii alearga la el de fiecare data cand incepe sa planga si ii dau drumul imediat ce atacul s-a terminat. Evitati aceste raspunsuri.
• Incercati sa-i distrageti atentia copilul in situatii in care ar putea avea un spasm.
• Ajutati copiii mai mari sa invete sa recunoasca emotiile cum ar fi frustrarea. Daca cel mic poate recunoaste si gestiona aceste emotii, poate invata sa le faca fata.

Referinte:
(1) Breath-Holding Spells in Children: What to Know, link: https://www.webmd.com/children/children-breath-holding
(2) Breath-Holding Spells, link: https://www.msdmanuals.com/home/children-s-health-issues/behavioral-problems-in-children/breath-holding-spells
(3) Breath-Holding Spells (Child), link: https://www.fairview.org/patient-education/115804EN
(4) Breath holding, link: https://www.rch.org.au/kidsinfo/fact_sheets/Breath_holding/
(5) Breath-Holding Spells, link: https://www.rchsd.org/health-articles/breath-holding-spells/
(6) Breath-Holding Spells, link: https://www.healthlinkbc.ca/health-topics/hw31827
(7) Breath-holding spells in children, link: https://www.nhs.uk/conditions/breath-holding-spells-in-children/