Proaspetii tatici – adaptarea la viata cu bebe

Proaspetii tatici.

Proaspetii tatici trec si ei, la fel ca partenerele lor, printr-o etapa de tranzitie la viata cu bebe. Si ei intampina dificultati si provocari in aceasta perioada. Cum este aceasta perioada pentru tati si cum se pot adapta mai usor?

Cuprins:

1. Debutul vietii cu un bebelus
2. Legatura dintre proaspetii tatici si nou-nascuti
3. Sustinerea mamelor in recuperarea postpartum
4. Depresia postpartum la tati

Debutul vietii cu un bebelus

A deveni parinte este o experienta de viata care ne schimba, deopotriva pe mame si pe tati. Desi marea majoritate a studiilor care au vizat viata de parinte s-au referit la mame, si pentru tati este o perioada de adaptare, in care se pot confrunta cu o serie de provocari.

In primele zile acasa cu nou-nascutul, proaspetii tatici pot simti in acelasi timp bucurie si teama. Mai ales daca nu au mai avut contact cu un nou-nascut, bebelusii li se par extrem de vulnerabili si de fragili. Din fericire, ei sunt mai puternici decat credem noi, iar daca taticii isi fac curaj sa ii „manevreze”, vor incepe astfel sa se cunoasca si sa se ataseze unul cu celalalt.

Proaspetii-tatici-depresie

Daca la inceput activitatile ce tin de bebelus par complicate (schimbatul scutecului, baita etc.), pe masura ce sunt exersate ele devin rutine.

Chiar daca uneori au sentimentul ca sunt parintii „secundari”, pentru ca observa ca mama pare sa stie mult mai bine ce are de facut cu bebelusul, tatii au un rol foarte important, atat in relatia cu mama, cat si cu copilul.

Legatura dintre proaspetii tatici si nou-nascuti

Relatia dintre tata si copil are un impact extrem de important asupra dezvoltarii fizice, psihice si emotionale a copiilor. Relatia dintre tata si copil incepe, ideal, inca din perioada prenatala. Bebelusii ai caror tatici sunt afectuosi si raspund respede la plansul lor sau la alte nevoi ale lor, dezvolta un atasament securizant fata de acestia, cu efecte benefice inclusiv la varsta adulta.

Pentru mame e de obicei mai usor sa creeze o conexiune cu nou-nascutul. Faptul ca i-au purtat in pantece, nasterea si alaptarea le ajuta pe mame in acest sens. Cum pot taticii sa creeze o legatura emotionala cu bebelusii din primele lor zile dupa nastere?

cursuri puericultura

Contactul piele pe piele

Desi se vorbeste mult despre cat de benefic este contactul „skin-to-skin” (piele pe piele) pentru nou-nascut, de cele mai multe ori se face referire la contactul cu mama. Dar si tatii pot face acest lucru dupa ce bebelusul este adus acasa.

Printre beneficiile contactului piele pe piele se numara reglarea temperaturii, respiratiei si ritmului cardiac ale nou-nascutilor, care se simt bine in aceasta pozitie, de aceea si plang mai putin si dorm mai bine. Dar acest contact contribuie foarte mult si la crearea legaturii dintre parinte si copil, datorita eliberarii oxitocinei in organismul amandurora, facandu-l pe parinte sa se „indragosteasca” de copilul lui. S-a observat si ca acest contact direct contribuie la reducerea nivelului de cortizol (hormonul stresului).

miababy magazin

Implicarea in toate activitatile ce tin de bebelus

Cu exceptia alaptatului, tatii se pot implica in orice activitate are legatura cu bebelusul. De asemenea, atingerea fizica (tinutul nou-nascutului in brate, schimbarea scutecelor, baita) contribuie la dezvoltarea legaturii dintre copil si parinte. In plus, implicarea in toate aceste activitati inca de la inceput ii ajuta pe tati sa isi cunoasca mai bine bebelusii. Chiar si cand mama alapteaza, tatii se pot ocupa de etapa de dupa, adica a-i ajuta pe bebelusi sa eructeze, batandu-i usor pe spate. Pe masura ce bebelusul creste, joaca si activitatile cu tatal contribuie la dezvoltarea limbajului si abilitatilor cognitive.

Sustinerea mamelor in recuperarea postpartum

Tatii sunt, in cele mai multe cazuri, cel mai mare sprijin pentru proaspetele mame. Dupa nastere, indiferent de modul in care a avut loc, mamele au nevoie de timp sa se refaca fizic si emotional. Cum pot taticii sa le ajute in acest sens?

  • Incurajati-le sa se odihneasca oricand au ocazia. Contribuiti la crearea acestor ocazii, stand cu bebelusul si ocupandu-va de el, astfel incat mama sa poata dormi.
  • Dupa o nastere prin cezariana, recuperarea fizica poate fi mai anevoioasa pentru unele mame. De aceea, puteti stabili impreuna activitatile fizice pe care sa le faceti voi, astfel incat mama sa fie menajata.
  • Mamele sunt vulnerabile in aceasta perioada, de aceea le ajuta foarte mult sa le incurajati, sa fiti alaturi de ele si sa stie ca se pot baza pe voi. De asemenea, incurajati-le sa vorbeasca despre ceea ce simt si dificultatile pe care le intampina.
  • Debutul alaptarii poate fi anevoios, dar conteaza mult daca au sustinerea partenerilor.
  • In primele zile dupa venirea acasa din maternitate, familia si prietenii sunt de obicei nerabdatori sa cunoasca noul membru al familiei. Daca prea multe persoane isi doresc sa va viziteze intr-un timp scurt, incercati sa limitati aceste vizite si sa le amanati, pentru ca ambii parinti au nevoie de o perioada ca sa se adapteze la viata in trei.
  • Solicitati ajutorul celor apropiati (parinti, prieteni) atunci cand sunteti amandoi coplesiti, fie ca este vorba de a va ajuta cu mancarea, cumparaturile sau a sta putin cu bebelusul. Uneori cei dragi isi doresc sa ajute, dar nu stiu cum.

Proaspetii-tatici-provocari

Depresia postnatala la tati

Depresia postnatala nu apare doar la mame, ci si tatii pot fi afectati de aceasta tulburare in primul an dupa nasterea copilului. Cel mai frecvent se intampla intre lunile a treia si a sasea dupa nasterea copilului si afecteaza aproximativ 1 tata din 10. Chiar daca nu se confrunta cu exact aceleasi provocari postpartum ca mamele, adaptarea la rolul de parinte poate fi foarte dificila si pentru tatici. A deveni tata coreleaza cu ideea ca ei trebuie sa asigure siguranta financiara a familiei, motiv pentru care resimt mai acut responsabilitatea de a lucra mai mult sau de a gasi un loc de munca mai bine platit, ingrijorandu-se mai mult decat de obicei in legatura cu aceste aspecte.

Factori care pot contribui la aparitia depresiei postpartum la tati includ:

  • lipsa sprijinului social si emotional;
  • privarea de somn;
  • o experienta dificila sau traumatizanta legata de nastere;
  • un istoric personal de depresie;
  • inadaptarea la rolul de parinte sau sentimente de incompetenta legat de acesta;
  • prezenta depresiei si la partenera;
  • probleme in relatia de cuplu;
  • un bebelus care plange foarte mult.

Spre deosebire de femei, barbatii nu vorbesc la fel de mult despre ceea ce simt. De asemenea, asteptarile de la ei ca barbati si ca tati ii pot impiedica sa ceara ajutor specializat atunci cand ar avea nevoie.

proaspetii-tatici-ingrijorari

Ce pot face tatii pentru a avea grija de santatea lor emotionala si mentala?

  • Vorbiti cu prietenii sau colegii de serviciu, care au la randul lor copii, despre experienta de a fi tata si provocarile rolului de parinte.
  • Lipsa de somn poate contribui la aparitia starilor de deprimare, de aceea este important ca ambii parinti sa faca o prioritate din a se odihni. Uneori poate inseamna ca tatal sa isi ia cateva zile libere de la serviciu sau sa solicite ajutor cuiva din familie.
  • Vorbiti cu partenera despre ceea ce simtiti amandoi, despre cum va schimba experienta de a fi devenit parinti si ascultati-va unul pe celalalt.
  • Desi a avea un copil reduce semnificativ timpul liber, nu eliminati din viata voastra activitatile placute si relaxante.

Referinte:

(1) Becoming a Dad: Advice for Expectant Fathers – https://www.zerotothree.org/resources/1838-becoming-a-dad-advice-for-expectant-fathers
(2) The Daddy Factor: The Crucial Impact of Fathers on Young Children’s Development – https://www.zerotothree.org/resources/341-the-daddy-factor-the-crucial-impact-of-fathers-on-young-children-s-development
(3) Tips to help dads deal with PPD/A – http://postpartum.org/services/dads/tips-help-dads-deal-ppda/
(4) Fathers and depression – https://www.pregnancybirthbaby.org.au/fathers-and-depression

Despre autor

Oana Costin

Oana Costin a absolvit Facultatea de Psihologie din Iasi si a urmat apoi un master in domeniul Psihologiei organizationale. In prezent este psihoterapeut in supervizare in Psihoterapie cognitiv-comportamentala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *