Parenting in stil nordic (scandinav)

parenting in stil nordic sau scandinav

Parenting in stil nordic – iata cateva principii ale stilului scandinav de crestere a copiilor, precum si ce beneficii poate avea pentru cei mici.

De la design-ul minimalist pana la conceptul hygge, oamenii de pretutindeni sunt tot mai atrasi de cultura scandinava. Cand vine vorba despre cea mai buna tara din lume pentru a creste un copil, tarile scandinave sunt in top – Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda si Islanda. Raportul „The World’s Best Countries For Raising Kids” a evaluat 159 de tari, chestionand peste 260.000 de oameni din lume. Chestionarele s-au bazat pe informatii legate de sistemul public de educatie, siguranta, egalitate de gen, nivel de fericire, costuri, acces la servicii de sanatate, mediu natural, igiena si salubritate, legi in favoarea familiei, concediu de maternitate si concediu paternal, lipsa saraciei, libertatea reproducerii si drepturile omului. Studiul se bazeaza pe un sondaj realizat in 2021 de catre revista CEOWORLD in parteneriat cu Global Business Policy Institute (GBPI).

Parintii scandinavi abordeaza cresterea copiilor dintr-un unghi cu totul diferit fata de parintii din alte tari. Jocul independent, asumarea de riscuri, disciplina cu blandete si petrecerea timpului in aer liber sunt doar cateva semne distinctive ale modelului de parenting in stil nordic sau scandinav.

copiii si timpul petrecut in natura

O recomandare de carte este „Metoda daneza de crestere a copilului” de Jessica Joelle Alexander, Iben Dissing Sandahl. Cartea prezinta o serie de recomandari pentru a creste copii fericiti, plini de incredere si are la baza sase principii ale stilului danez de parenting:

  1. joc liber;
  2. incurajarea autenticitatii si a increderii;
  3. dezvoltarea empatiei;
  4. accentul pe munca in echipa;
  5. cresterea copiilor cu respect;
  6. timp de calitate cu cei dragi.

Iata cateva principii generale ale modelului de parenting in stil nordic:

Mai multa joaca in aer liber 🌳

Copiii au nevoie de joc liber si de timp petrecut afara cu alti copii. Din pacate, in multe cazuri jocul liber a fost inlocuit cu mai mult timp in fata ecranelor. De asemenea, parintii sunt in prezent mai precauti si ingrijorati cu privire la siguranta copiilor. Insa, parintii din tarile nordice considera ca cei mici au nevoie sa exploreze, cu mai putine restrictii. Cei mici au voie sa se murdareasca si sa se joace cat mai mult, sa se catere in copaci, sa sara in balti, sa puna mana pe frunze, pamant, pietre etc.

De fapt, parintii chiar incurajeaza jocul dezordonat, deoarece este considerat o parte esentiala a unei copilarii. Considera ca acel contact cu pamantul, pietrele etc. ii expune pe cei mici la bacterii sanatoase. Acestea, la randul lor pot ajuta la construirea unui sistem imunitar puternic, la imbunatatirea sanatatii intestinale si la reducerea riscului de astm si alergii. Putin noroi pe maini si o julitura pe genunchi sunt semne ca joaca a fost distractiva si copilul a explorat.

In norvegiana exista termenul „friluftsliv” care inseamna „viata in aer liber”. Totul este despre aprecierea naturii in viata de zi cu zi. Pe langa faptul ca ii ajuta pe parinti sa echilibreze timpul in fata ecranelor cu timpul in natura, friluftsliv este o modalitate ca cei mici sa invete despre rolul lor in lumea naturala si despre cum sa devina protectori ai naturii. Libertatea incurajeaza responsabilitatea, astfel ca se considera ca acest joc liber si explorarea ii ajuta pe cei mici sa invete sa calculeze riscuri, sa ia decizii corecte, sa devina treptat responsabili.

cursuri puericultura

beneficii parenting nordic

Nu exista vreme rea

Copiii sunt incurajati nu doar sa se joace cat mai mult afara in fiecare zi si sa petreaca timp in natura, dar si sa iasa afara indiferent de vreme. Astfel, se considera ca se imbunatateste imunitatea si rezistenta la boli. Exista o zicala populara norvegiana care suna cam asa: „Nu exista vreme rea, ci doar imbracaminte nepotrivita”. Parintii se asigura ca cei mici se joaca afara in fiecare zi. Conexiunea cu mediul natural este o valoare culturala importanta, iar murdaria dupa joaca este considerata semn de explorare, asumare de riscuri si multa distractie. Hygge este un termen danez care nu are o traducere directa, dar descrie in mare parte „confortul.” Copiii sunt invatati sa se bucure de linistea iernii. In loc sa se planga de zapada si frig, fac plimbari in natura indiferent de vreme, petrec timp cu cei dragi, invata sa se bucure de micile placeri.

Somn de pranz in aer liber

Majoritatea parintilor scandinavi scot bebelusii si copiii mici la aer proaspat in fiecare zi, si ii lasa sa doarma la pranz afara, in carucior, imbracati bine – cu exceptia situatiilor extreme.

miababy magazin

Fara stereotipuri de gen

De multe ori, parintii din tari precum Suedia nu vor sa stie sexul unui copil, chiar daca se poate vedea in timpul unei ecografii, asa ca nu stiu daca au baietel sau fetita pana in ziua in care copilul se naste. De asemenea, parintii trateaza baietii si fetele la fel, fara a face diferente de gen. De exemplu, nu sunt incurajate jucariile sau imbracamintea in functie de gen.

cresterea copiilor in stil scandinav

Fara pedepse corporale

Suedia a fost prima tara din lume care a interzis toate formele de pedepse corporale din 1979, iar Finlanda si Norvegia au urmat curand exemplul. Desi pedeapsa corporala a fost candva o modalitate obisnuita de a disciplina copilul, din ce in ce mai multi parinti s-au indepartat in mod voluntar de aceasta practica. Astazi, folosirea oricarei forme de disciplinare fizica este un concept strain parintilor scandinavi. Citeste mai multe despre efectele pedepselor asupra copiilor.

Mai relaxati in privinta nuditatii

Parintii scandinavi incurajeaza copiii mici sa alerge dezbracati prin curte, ori de cate ori temperatura permite. In loc sa se gandeasca la nuditate ca la ceva rusinos, parintii cred ca este important ca cei mici sa isi cunoasca si sa se simta confortabili cu propriul lor corp. Aceasta credinta se reflecta in cartile pentru copii, care prezinta uneori ilustratii corecte din punct de vedere anatomic ale corpului la copii. Citeste si despre educatia sexuala la copii.

La cresa cat mai devreme, dar la scoala mai tarziu

Parintii din Suedia dau copiii la cresa de obicei de la varsta de 1 an. Insa, la scoala sunt dati de obicei de la 7 ani. Asta pentru ca se pune mai mult accentul pe creativitate, dezvoltarea abilitatilor sociale si emotionale, joaca. Astfel, le acorda celor mici mai mult timp pentru a se bucura de copilarie.

Cei mici nu intra in educatia formala decat mai tarziu in tarile scandinave. Insa, asta nu inseamna ca acei primi ani de joaca si creativitate nu sunt oportunitati de invatare. Parintii scandinavi invata copiii despre valori precum drepturile omului si promovarea respectului fata de ceilalti. In tarile scandinave, copiii merg la gradinite subventionate de stat. Aici jocul nestructurat este folosit pentru a dezvolta abilitatile sociale, creativitatea si imaginatia. Au chiar si gradinite neutre din punct de vedere al genului. Aici educatorii se refera la cei mici cu termeni precum „copii”, „oameni” si „prieteni” mai degraba decat „baieti” si „fete”.

In cresa si gradinita, jocul nestructurat este considerat esential pentru dezvoltarea abilitatilor sociale, a imaginatiei si creativitatii. Exista doar mai putina presiune privind performantele academice in tarile scandinave. Se pune mai mult accent pe bucuria copilariei si a vietii. Nu exista presiune asupra copiilor atunci cand vine vorba despre performanta scolara. Sa ai o copilarie si sa te bucuri de viata este mai important pentru ei. De asemenea, copilul nu este presat sa fie competitiv. Este incurajat sa exploreze, sa se bucure de orice reusita si sa fie empatic.

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *