monocitele
Monocitele sunt un tip de celule albe din sange care ajuta la eliminarea tesuturilor deteriorate, a celulelor canceroase si la reglarea imunitatii organismului. Afla tot ce trebuie sa stii despre monocite in randurile care urmeaza.
CUPRINS:
Monocitele sunt un tip de celule albe din sange care lupta impotriva anumitor infectii si ajuta alte celule albe sa elimine tesuturile moarte sau deteriorate, sa distruga celulele canceroase si sa regleze imunitatea organismului.
Exista 3 tipuri de celule albe din sange: granulocite, monocite si limfocite. Fiecare tip are functii specifice.
Celulele albe din sange ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor. Un nivel prea redus de celule albe (neutropenie) afecteaza sistemul imunitar si creste riscul de infectie. Limfocitele sunt principalele celule care alcatuiesc tesutul limfoid, o parte majora a sistemului imunitar. Cele doua tipuri principale de limfocite sunt limfocitele B și limfocitele T. Granulocitele sunt celule mature, de combatere a infectiilor, care se dezvolta din mieloblaste, un tip de celule care formeaza sange in maduva osoasa. Cele trei tipuri de granulocite – neutrofile, bazofile si eozinofile – se disting sub microscop dupa dimensiunea si culoarea granulelor lor. Monocitele se dezvolta din monoblastele care formeaza sange in maduva osoasa si sunt legate de granulocite. Dupa ce circula in sange timp de aproximativ o zi, monocitele intra in tesuturile organismului pentru a deveni macrofage, care pot distruge anumiti germeni.
Diametrul monocitelor este de aproximativ 15-20 μm. Sunt cel mai mare tip de celule albe din sange, au un nucleu mare, plasat excentric, care este in forma de bob de fasole. Citoplasma monocitelor este gri-albastruie si contine granule, care sunt, in general, uniform distribuite.
La adulti, celulele sanguine sunt produse in principal in maduva osoasa. Toate celulele sangvine provin din celule comune numite celule stem hematopoietice, iar procesul de producere a monocitelor se numeste mielopoieza. Acest proces este reglat de factorul de transcriptie si de citokine. In sange, ele reprezinta aproximativ 1 – 10% din totalul celulelor albe circulante din sange (200 – 600 monocite pe µl de sange).
Monocitele traiesc in medie 3 zile inainte de a incepe procesul de moartea celulara programata (monocitele traiesc mai mult atunci cand exista inflamatie – odata ce inflamatia se reduce, se produce moartea celulara). Monocitele sunt echipate cu receptori de recunoastere a patogenului, produc citokine inflamatorii si capteaza celulele si moleculele toxice.
Dupa formarea lor si dupa ce raman cateva ore in sange, monocitele migreaza in tesuturi (cum ar fi splina, ficatul, plamanii si tesutul maduvei osoase), unde se matureaza in macrofage.
Procentul, monocitele trebuie sa reprezinte aproximativ 0-15% din totalul leucocitelor, sau 0-1000/µL. Cresterea monocitelor poate indica boli cronice inflamatorii, parazitoze, ciroza, tuberculoza sau chiar neoplasm.
Monocitele sunt un tip de celule albe din sange care lupta impotriva bacteriilor, a virusilor si a ciupercilor. Monocitele sunt cel mai mare tip de globule albe din sistemul imunitar. In primul rand, ele se formeaza in maduva osoasa, care este eliberata in sangele si tesuturile noastre. Cand anumiti germeni intra in organism, acestea ataca patogenul.
Monocitele sunt importante in raspunsul inflamator. Un numar bun de monocite umane migreaza in tesuturile din intregul corp in care acestea pot locui sau pot da nastere unor macrofage care indeplinesc functii esentiale pentru combaterea infectiilor si pentru indepartarea celulelor moarte. Splina contine multe astfel de celule, motiv pentru care poate fi un situs activ pentru sistemul imunitar innascut.
Macrofagele sunt disponibile mai rapid decat alte celule sangvine albe pentru a recunoaste si a ataca o noua sursa de elemente patogene. Pot migra rapid catre o inflamatie pentru a lupta impotriva infectiei. Alte monocite se transforma in celule dendritice in tesuturi, unde actioneaza impreuna cu limfocitele T. Acumuleaza reziduuri de la distrugerea bacteriilor, a virusilor si a altor materiale straine, astfel incat sa poata sa formeze un raspuns imun la invadatori.
Monocitele se pot de asemenea diviza in celulele dendritice din tesuturi. Celulele dendritice sunt celule care proceseaza materialul antigenic si sistemul imunitar (sistemul de aparare).
Monocitele raspund semnalelor de inflamatie din organism si pot ajunge repede (aproximativ 8 pana la 12 ore) in zone de infectie sau leziuni tisulare si se impart in macrofage si celule dendritice, ceea ce ofera un raspuns suplimentar la sistemul imunitar.
Sunt descrise acum tipuri diferite de monocite umane: monocitele clasice reprezinta aproximativ 80% din populatia totala de monocite, iar restul de 20% pot fi clasificate dupa etichetele lor de proteine.
Monocitele se pot dezvolta in doua tipuri de celule:
Acestea sunt celulele fagocitare care sunt mai mari si traiesc mai mult decat neutrofilele. Sunt celule specializate implicate in detectarea, fagocitoza si distrugerea bacteriilor si a altor organisme daunatoare. In plus, ele pot prezenta, de asemenea, sa initieze inflamatia prin eliberarea moleculelor (cunoscute sub numele de citokine) care activeaza alte celule. Macrofagele provin din monocite din sange care parasesc circulatia pentru a se diferentia in diferite tesuturi. Macrofagele pot avea nume diferite in functie de locul in care functioneaza in organism. De exemplu, macrofagele prezente in creier sunt numite microglii si cele din sinusoidele hepatice se numesc celule Kupffer.
Acestea sunt celule prezentatoare de antigen care sunt capabile sa marcheze celulele care sunt antigene (corpuri straine) ce trebuie distruse de limfocite. Celulele dendritice sunt un tip de celule care are un rol important in sistemul imunitar adaptiv. Numai celulele dendritice au capacitatea de a induce un raspuns imun primar in limfocitele T inactive sau in repaus. Celulele dendritice contribuie, de asemenea, la functia celulelor B si ajuta la mentinerea memoriei imune.
Numarul scazut sau mare de monocite nu cauzeaza de obicei simptome. Cu toate acestea, oamenii pot avea simptome ale tulburarii care a provocat schimbarea numarului de monocite. Diagnosticul este efectuat prin testarea sangelui atunci cand o persoana are semne sau simptome de infectie sau tulburare autoimuna.
In general, nivelul monocitelor este identificat in urma unei hemoleucograme complete cu formula leucocitara.
Pentru masurarea nivelului de monocite e nevoie de o proba de sange recoltata a jeun sau pe nemancate, in general. Proba de sange este trimisa la un laborator pentru analiza.
Valoarea absoluta reprezinta numarul de monocite la un litru de sange (0-1000/µL sau 0-1×109/L), in timp ce valoarea relativa este procentul monocitelor din totalul leucocitelor (0-15% din totalul leucocitelor).
Un numar crescut de monocite din sange (monocitoza) are loc ca raspuns la infectii cronice, tulburari autoimune, afectiuni ale sangelui si anumite tipuri de cancer. O crestere a numarului de macrofage in alte parti ale corpului decat in sange (cum ar fi plamanii, pielea si alte organe) poate aparea ca raspuns la infectii, sarcoidoza si histiocitoza cu celule Langerhans. Monocitoza este o problema rara la copii. Infectia cu microorganisme intracelulare sau paraziti este cea mai frecventa cauza de monocitoza.
Efectele exacte ale unui numar mare de celule albe din sange depind de starea sau factorul care le provoaca. Fluctuatiile numarului de celule sangvine de cele mai multe ori nu produc simptome.
Monocitoza este asociata cu raspuns inflamator in caz de orice infectie, tulburare patologica sau boala autoimuna. Unele simptome raportate frecvent sunt umflaturi in diferite regiuni ale corpului in special in extremitati, dureri de articulatii ca urmare a raspunsului inflamator, febra.
In caz de monocitoza, numarul de monocite care circula in sange este crescut la mai mult de 0,8 x 109 / L la adulti. Bolile asociate cu monocitoza includ:
Un numar mic de monocite din sange (monocitopenie) poate fi cauzat de orice tulburare sau stare care scade numarul total de celule albe din sange, cum ar fi infectia sangelui, chimioterapia sau bolie ale maduvei osoase.
Monocitele sunt produse in maduva osoasa si prin urmare, orice tulburare sau substanta chimica care afecteaza functia maduvei osoase poate provoca un numar scazut de monocite. Exemple de tulburari care afecteaza maduva osoasa includ HIV, anemie aplastica, tuberculoza, malaria, virusul Epstein-Barr, artrita reumatoida si lupus. Medicamentele care pot suprima functia maduvei osoase includ interferonii administrati oral, chimioterapia, radioterapia sau corticosteroizii. Deficientele in vitamina B12 si folatul pot provoca, de asemenea, un numar scazut de monocite.
Valorile scazute ale monocitelor nu produc, in general, simptome specifice. In general, semnele sunt date de o posibila infectie, si includ simptome asemanatoare gripei, tuse, durere in gat, frisoane, febra si urinari frecvente. Numarul mic de monocite poate duce la slabiciune. Sistemul imunitar este suprasolicitat in lupta impotriva infectiilor, ceea ce poate duce la oboseala si slabiciune.
In monocitopenie, numarul de monocite care circula in sange este scazut la mai putin de 0,2 x 109 /L la adulti. Monocitopenia poate aparea in caz de deficit de vitamina B12 (vitamina B12 este un ingredient esential in producerea de monocite si alte celule albe din sange), probleme ale maduvei osoase, leucemie, artrita reumatoida, lupus, anemie aplastica, infectii HIV/SIDA, tuberculoza.
Alimentele si nutrientii care regleaza nivelul de monocite:
Stresul cronic tinde sa aiba un efect negativ asupra sanatatii, in parte prin modularea raspunsului imun al unui individ. Se pare ca exista un singur tip de celule imune, monocitele, care produc maduva osoasa in momente de stres. Monocitele provoaca inflamatie ca parte a raspunsului la stres.
Monocitele se acumuleaza in regiunile creierului care transmit semnale de stres: amigdala si hipocampul, care sunt implicate in procesarea sentimentelor de frica si cortexul prefrontal, care ar trebui sa regleze regiunile de frica. Odata ajunse acolo, monocitele modifica modul in care se comporta genele celulelor creierului. Cand regiunile de frica ale creierului devin hiperactive, rezultatul este anxietatea. Astfel, reducerea nivelului de stres este parte importanta in reglarea numarului monocitelor.
Exercitiul fizic este important pentru functia cardiovasculara si prevenirea bolilor, dar poate influenta si sistemul imunitar. Cercetarile arata ca activitatea fizica regulata poate ajuta la reglarea nivelului monocitelor. E nevoie de antrenament constant, pentru ca efectele nu se mentin de la sine pe termen lung.
Pentru reglarea nivelului de monocite se pot indica si suplimente alimentare, cum ar fi suplimente de acizi grasi Omega-3, suplimente de vitamina B12, vitamina C.
Alcoolul duce la dezechilibre in nivelul normal al monocitelor, astfel ca limitarea la un consum redus poate facilita reglarea monocitelor. Studiile sugereaza ca si consumul acut si moderat de alcool are o capacitate modulativa asupra functiilor imune care pot contribui la scaderea imunitatii si apararea gazdei.
Monocitoza si monocitopenia in sine nu necesita niciun tratament deoarece este intotdeauna o manifestare a bolii. Deci, este important sa se determine cauza principala a problemei inainte de tratament.
Tratamentul unui nivel crescut sau scazut de monocite depinde de cauza care a dus la dezechilibru. In cazul unui numar prea mare de monocite se poate apela la antibiotice sau alte medicamente pentru reducerea infectiei, daca este cazul. In caz de numar redus de monocite se poate apela la factorul de crestere a productiei de globule alte sau la medicamente antibiotice si antifungice pentru a trata cauza. In alte cazuri, imunoglobulina si corticosteroizii pot fi folositi ca tratament.
Referinte:
Navigarea prin provocările și incertitudinile pubertății nu este ușoară, nici pentru copii, nici pentru părinți.…
Crăciunul devine magic atunci când nu trebuie să fie perfect. În goana după cadouri impecabile,…
Părinții care locuiesc la curte și dispun de un spațiu mai generos, optează pentru amenajarea…
Ai născut recent, ești în al nouălea cer, dar parcă ceva s-a schimbat. Cu toate…
Mâine, 3 octombrie 2024, se dă startul celei mai mari expoziții din România dedicate copiilor…
Descoperă gama noastră de produse pentru prânz, concepute special pentru a oferi confort, siguranță și…
View Comments
In urma unor analize, hematocritul a ieșit 46,4%(35,5_45,5 ref)și monocitele 10,91%/780mm(ref. 2_9.5), mărite dpdv al referințelor.
Hematii-4970000mm, hemoglobina-. 15,1g/dL,
MCV- 93,2fL,
MCH- 30,4pg,
RDW- 12,9%,
trombocite- 253000mm, leucocite- 7150mm,
neutrofile- 57,20%,
limfocite- 30,21%,
eozinofile- 1,26%,
bazolfile- 0,42%.
Întrebarea mea este daca cele două valori mărite impun analize suplimentare sau determina anumite afecțiuni . Precizez că am 44ani ,1,75m și 95kg. Mulțumesc anticipat.
Baiatul meu are 17 ani si avea tensiune am facut niste ivestigatii si monocitelle a iesit -11 2o si valoarea normala este 0 4 am facut la un altlaborator 9.5 ce este de facut
Am monocitele mcrescute(11,3%) Ce medicament sa iau sau ce conduita alimentara trebuiue sa urmez? Am DZ insulinodependent.
Buna ziua,
nepotelul meu are varsta de 7 luni si cam de doua zile face febra 38.3 i-am facut analiza la sange si proteina C cu recomandarea medicului, ele au iesit bune doar monocitele sunt crescute 15 imi puteti spune daca este cazul sa ma ingrijorez
multumesc
la analize mi-au iesit monocite 0.29mii/ul si8.3%euzinofil . Care ar fi cauzele?
Am monocitele10. 40 și întreb e pericol.
Buna seara, am monocitele de 9,3% este un pericol pt sanatate
Mariana,
Buna ziua!Un rezultat la monocite de 10,6 ce înseamnă,când limitele normale sunt 4 - 8 ?
Buna ziua! Am monocitele 0,08. Mentionez ca fac chimioterapie...
Fica mea are vârsta de 19 ania făcut analizele și iau edit monocitele14,30 valoarea de referință fiind de 3-7.Puteti să-mi spuneți dacă este o problemă.Va mulțumesc.