Mastita este o inflamatie a tesutului mamar. Inflamatia se poate transforma usor in infectie, daca se dezvolta bacterii in tesutul inflamat.
Produce dureri de sani, umflare, caldura locala si roseata. De asemenea, poate sa apara febra si frisoane. Mastita afecteaza cel mai frecvent femeile care alapteaza (mastita de alaptare), desi uneori aceasta afectiune poate sa apara la femeile care nu alapteaza.
In cele mai multe cazuri, mastita de alaptare apare in primele 6-12 saptamani de la nastere (postpartum), dar poate sa apara si mai tarziu in timpul alaptarii. Poate fi problematica, deoarece poate duce in cazuri grave la intreruperea alaptarii, restrictionand alimentatia optima a copilului. Se estimeaza ca 2-10% dintre femeile care alapteaza se confrunta cu mastita.
Desi mastita poate sa apara oricand in timpul alaptarii, 75-95% dintre cazuri apar in primele 3 luni.
Mastita apare cel mai adesea atunci cand laptele se acumuleaza in san, deoarece este produs mai rapid decat este eliminat (staza laptelui). Staza laptelui poate sa apara atunci cand bebelusul nu consuma suficient lapte.
Poate avea drept cauza si patrunderea unei bacterii la nivelul sanului. Bacteriile de pe suprafata pielii sau chiar de la copil pot patrunde prin intermediul unei mici leziuni de la nivelul mamelonului sau prin canalele galactofore. Laptele acumulat in san care nu este eliminat la timp poate reprezenta mediul propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Proprietatile antibacteriene ale laptelui matern protejeaza insa copilul de infectii.
Urmatoarele situatii pot provoca, de asemenea, staza laptelui si pot duce la mastita:
Uneori, staza laptelui se poate agrava si se poate dezvolta in mastita infectioasa. Apare de obicei la prima sarcina, dar poate sa apara si la sarcinile urmatoare. Mastita poate sa apara oricand pe durata alaptarii. Cu toate acestea, este mai frecventa in primele trei luni, in special in a doua saptamana sau a treia saptamana.
Fisurile mamelonului pot cauza dureri si pot servi ca loc de trecere a bacteriilor ce duc la mastita. De asemenea, anomalii si probleme bucale ale copilului (ex: buza de iepure, despicatura valului palatin sau frenulumul lingual) pot duce la traumatismele mamelonului si cresterea riscului de mastita.
Factorii de risc pentru mastita includ:
Daca bebelusul nu se ataseaza bine la un san, acest lucru poate creste riscul de inflamatii. Daca bebelusul prefera un san, acest lucru poate duce, de asemenea, la aparitia mastitei la nivelul sanului folosit mai rar.
Semne ca bebelusul este atasat corect la san:
Starea generala variaza in functie de severitate, variind de la simptome usoare, cu o anumita inflamatie locala, roseata, caldura si sensibilitate la nivelul sanului afectat pana la simptome mai grave, inclusiv febra, abces si septicemie, care pot necesita spitalizare. Recuperarea poate dura ceva timp si poate exista un disconfort substantial pentru mama afectata. De asemenea, se poate forma un mic nodul cauzat de acumularea de lapte, dat de un canal infundat.
Semnele si simptomele mastitei pot include:
Mastita de alaptare tinde sa afecteze de obicei numai un singur san. Nu depinde de dimensiunea sanilor; nu sunt date care sa arate ca femeile cu sani mai voluminosi sau mai mici sunt mai predispuse la aparitia mastitei.
Mastita este diagnosticata prin examen fizic si identificarea semnelor si simptomelor ca febra, dureri de san, roseata etc. Un alt semn este roseata de obicei din jurul mamelonului si sensibilitatea sanului.
Medicul va analiza sanul pentru a depista un eventual abces sau alte complicatii ce pot aparea. Se poate preleva si analiza o proba de lapte pentru a determina necesitatea administrarii de antibiotice, daca infectia este severa.
Daca este diagnosticata la timp, mastita este usor de tratat si nu va dura mult pana sa va simtiti mai bine. Daca mastita nu este depistata si tratata la timp, daca este asociata cu blocajul canalului, abcese etc. se poate agrava si poate forma o masa ferma dura data de canalele infundate. Un abces necesita de obicei drenaj chirurgical. Pentru a evita complicatiile, discuta cu medicul inca de la primele semne ale mastitei.
Complicatia comuna a mastitei este data ce oprirea alaptarii. Trebuie reamintite beneficiile alaptarii la san, beneficii atat pentru copil, dar si pentru mama.
Desi s-ar putea sa va simtiti rau si inconfortabil, mastita nu va va afecta copilul. Copilul poate fi hranit la sanul afectat, dar laptele poate avea un gust usor mai sarat. Chiar daca aveti mastita infectioasa si bebelusul dumneavoastra inghite bacteriile din lapte, copilul nu va fi afectat.
Tratamentul pentru mastita implica de obicei:
Mastita poate fi infectioasa sau neinfectioasa. Mastita infectioasa este una dintre cele mai frecvente infectii cu care se confrunta femeile care alapteaza.
Afectarea starii generale a mamei, impreuna cu costul ingrijirii, impactul potential negativ asupra continuarii alaptarii si pericolul unor complicatii grave, cum ar fi septicemia, fac ca mastita sa poata fi o afectiune grava care sa necesite diagnosticarea precoce si terapia eficienta.
Desi tratamentul cu antibiotice este deseori recomandat, conform unor studii publicate in jurnalul Cochrane, nu exista suficiente dovezi pentru confirmarea sau respingerea eficacitatii terapiei cu antibiotice pentru tratamentul mastitei de alaptare in general. E necesara realizarea de teste pentru a vedea daca mastita necesita sau nu antibiotice.
Daca aveti mastita, este sigur sa continuati alaptarea si va ajuta chiar sa reduceti infectia.
Pentru a va usura disconfortul:
Ar trebui sa continuati alaptarea, chiar daca aveti mastita. Mastita este, de obicei, cauzata de blocarea canalelor de lapte; infectia bacteriana nu este frecventa in stadiul incipient. Continuarea alaptarii pentru a mentine curgerea laptelui este o parte importanta a tratarii mastitei. Dimpotriva, daca opriti alaptarea, canalele vor fi blocate si mai mult. Infectia bacteriana poate apoi sa se dezvolte si chiar sa duca la formarea abcesului mamar. De aceea, daca aveti semne de mastita cum ar fi dureri locale, roseata si umflaturi, febra si oboseala extrema, trebuie sa va adresati unui medic.
Anticorpii din laptele matern protejeaza copilul de infectii. Cand apare mastita, sanul afectat poate produce mai putin lapte pentru cateva zile sau laptele matern de la acel san poate avea gust usor sarat.
Bebelusul nu se va imbolnavi in urma alaptarii la sanul afectat daca luati medicamentele asa cum este prescris. Copilul dumneavoastra va fi chiar protejat de anticorpii din laptele matern.
Prezentati-va urgent la medic daca:
Referinte:
(1) Mastitis, link: https://www.breastfeeding.asn.au/bf-info/common-concerns%E2%80%93mum/mastitis
(2) Can I continue breastfeeding if I have mastitis?, link: http://www.fhs.gov.hk/english/health_info/faq/breastfeeding/BFQA036.html
(3) Mastitis, link: https://www.babycentre.co.uk/a251/mastitis
(4) Mastitis, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mastitis/symptoms-causes/syc-20374829
(5) Mastitis and breastfeeding, link: https://www.breastfeedingnetwork.org.uk/wp-content/dibm/BFN%20Mastitis%20feb%2016.pdf
(6) Antibiotics for mastitis in breastfeeding women, link: http://www.cochrane.org/CD005458/PREG_antibiotics-for-mastitis-in-breastfeeding-women
(7) Management of Mastitis in Breastfeeding Women, link: https://www.aafp.org/afp/2008/0915/p727.html
(8) https://www.laleche.org.uk/mastitis/
Ai născut recent, ești în al nouălea cer, dar parcă ceva s-a schimbat. Cu toate…
Mâine, 3 octombrie 2024, se dă startul celei mai mari expoziții din România dedicate copiilor…
Descoperă gama noastră de produse pentru prânz, concepute special pentru a oferi confort, siguranță și…
Gastroenterita pediatrică poate avea cauze variate; de identificarea lor corectă depinde instituirea tratamentului adecvat. Din…
Un frigider cu Wi-Fi poate fi controlat de la distanță cu ajutorul unui app dedicat,…
Săptămâna a doua de sarcină reprezintă un moment esențial în dezvoltarea viitorului bebeluș. Din punct…