Epiziotomia – tot ce trebuie sa stii

epiziotomia

Pregateste-te pentru nastere si afla totul despre ce este epiziotomia. Afla ce este aceasta procedura chirurgicala, cand este necesara si cum poate fi evitata. 

CUPRINS:

  1. Ce este?
  2. Cand e necesara?
  3. Timpul de vindecare al unei epiziotomii
  4. Metode de accelereare a vindecarii
  5. Ingrijirea postoperatorie a epiziotomiei
  6. Riscurile epiziotomiei
  7. Cum sa eviti o epiziotomie – sfaturi

Ce este epiziotomia?

O epiziotomie este procedura chirurgicala care largeste deschiderea vaginului prin taierea perineului, a pielii si a muschilor dintre vulva si anus. In trecut se recomandau ca procedura de rutina pentru a evita ruperea vaginala naturala. In ultima perioada, acestea nu mai sunt recomandate decat in anumite cazuri. Cu toate acestea, in multe parti ale lumii, majoritatea femeilor inca sufera epiziotomii de rutina in timpul nasterii.

Epiziotomia este de obicei o operatie foarte simpla. Anestezicul local este folosit pentru zona din jurul vaginului, astfel incat sa nu fie resimtita durere.

Medicul va efectua o incizie mica, diagonala din partea din spate a vaginului, in jos si in afara – epiziotomie mediolaterala. Un alt tip de epiziotomie este epiziotomia laterala sau epiziotomia mediana – o taietura din zona vaginului direct catre anus.

Dupa nasterea bebelusului, taietura este cusuta folosind fire de sutura dizolvabile.

Cand e necesara epiziotomia?

In general, o epiziotomie de rutina nu trebuie efectuata in timpul nasterii spontane vaginale. O epiziotomie va fi recomandata daca:

  • exista un risc pentru sanatatea copilului si este necesara o nastere rapida – daca ritmul cardiac al fatului scade mult sau daca pozitia copilului este una ce poate cauza probleme;
  • e nevoie de asistenta mecanica, cum ar fi forceps (cleste) sau aspiratie, in timpul nasterii din cauza complicatiilor;
  • daca nasterea este una foarte dificila si lunga;
  • daca greutatea copilului este prea mare;
  • daca este in pericol sanatatea mamei si nasterea trebuie accelerata;
  • exista riscul ca perineul mamei sa sufere rupturi severe daca nu este largit vaginul.

In general, epiziotomiile sunt mai frecvente la prima nastere.

O epiziotomie este efectuata astfel:

  • daca nu s-a administrat inca un anestezic, se va injecta local in piele si muschiul perineal;
  • in a doua etapa a travaliului, se va folosi un foarfece chirurgical sau un bisturiu pentru a face incizia;
  • dupa nastere, se va verifica incizia pentru orice rupturi;
  • se va sutura incizia.

Multe femei sunt speriate atat de rupturi, cat si de riscul de a suferi o epiziotomie in timpul nasterii si exista adesea o conceptie gresita ca aceasta este inevitabila. Perineul este conceput sa se deschida si sa se intinda pentru a se adapta la nasterea unui copil. Cu toate acestea, nu este neobisnuit ca perineul unei femei sa se rupa sau sa fie usor lezat la nastere.

Ce este epiziotomia

Timpul de vindecare al unei epiziotomii

Cusaturile facute in timpul unei epiziotomii se vindeca in general in decurs de 1-2 luni. De obicei, se utilizeaza fire dizolvabile.

Se va resimti adesea un disconfort in primele 2-3 saptamani dupa ce este efectuata. Relatiile sexuale pot fi, de asemenea, dureroase in primele cateva luni dupa o epiziotomie. Unele femei simt dureri mici dupa prima saptamana, in timp ce altele au disconfort timp de o luna sau mai mult, mai ales daca au o ruptura de gradul trei sau patru.

Durerea este mai severa de obicei cand pacienta sta in sezut, cand merge pe jos, la urinare sau la eliminarea scaunului in prima saptamana. O epiziotomie sau o ruptura este de obicei vindecata in aproximativ 4 – 8 saptamani.

Metoda de accelerare a vindecarii

Sfaturi pentru a preveni durerile si pentru a accelera vindecarea epiziotomiei sau a rupturii:

  • odihneste-te cand simti oboseala si in acelasi timp incearca sa te plimbi cand ai ocazia;
  • lasa corpul sa se vindece, evita activitatile solicitante, nu ridica greutati, nu ridica nici copilul pana nu te simti mai bine;
  • consuma multe lichide (cu exceptia cazului in care medicul iti spune sa nu faci acest lucru);
  • evita constipatia sau diareea;
  • aplica gheata infasurata in panza pe zona dureroasa timp de 10 – 20 de minute;
  • mentine zona cat mai curata pentru a preveni iritatiile si infectiile;
  • foloseste perne moi pe care sa stai;
  • schimba frecvent tampoanele sau compresele aplicate pe rana;
  • ai grija ca zona sa fie mentinuta uscata si curata.

Ingrijirea postoperatorie a epiziotomiei

Zona epiziotomiei poate fi inconfortabila sau chiar dureroasa timp de cateva zile. Pot aparea sangerari usoare la scurt timp dupa. Se aplica in general comprese reci pe zona perineala pentru a reduce umflarea si disconfortul si se curata periodic leziunea, care trebuie mentinuta uscata. Se pot administra analgezice de catre medic pentru ameliorarea durerii. Se curata foarte bine zona dupa urinare sau defecare. Prima eliminare a scaunului dupa epiziotomie poate fi dureroasa si trebuie evitata constipatia.

Riscurile epiziotomiei

Cele mai frecvent raportate complicatii ale unei epiziotomii sunt:

  • durere severa postoperatorie – in general durerile sunt usoare sau moderate, dar pot fi si severe (este neobisnuit ca durerea sa persiste mai mult de 2-3 saptamani);
  • dureri ulterioare in timpul actului sexual – durerea in timpul actului sexual este foarte frecventa in primele luni dupa o epiziotomie;
  • formarea de tesut cicatriail excesiv, ce produce mancarime, in jurul inciziei;
  • sangerari ale leziunii dupa nastere;
  • infectarea leziunii;
  • desprinderea cusaturilor;
  • rupturi de perineu.

Infectia epiziotomiei

Dupa epiziotomie, incizia trebuie verificata des pentru a depista eventuale semne de infectie, ca piele rosie si umflata, puroi sau scurgeri din incizie, durere severa persistenta sau un miros neplacut.

Adresati-va medicului daca observati oricare dintre aceste semne pentru o interventie rapida si evitarea complicatiilor. Femeile cu epiziotomie pot sa nu necesite utilizarea de rutina a antibioticelor pentru a preveni infectia, in special daca au fost respectate masurile de control general al infectiilor. Folosirea necorespunzatoare a antibioticelor este asociata cu rezultate mai slabe, in timp ce femeile si copiii care alapteaza sunt expusi riscului de efecte secundare asociate cu antibioticele.

Ruptura de perineu la nastere

Rupturile de perineu apar atunci cand vaginul se intinde prea mult in timpul nasterii bebelusului. Epiziotomiile de rutina nu sunt indicate, ci doar atunci cand exista un fundament medical concret. Rupturile perineale se considera ca au un timp mai scurt de vindecare decat inciziile din epiziotomie.

O epiziotomie este o taietura in perineu, care largeste deschiderea vaginului, astfel incat bebelusul sa se nasca mai usor. Epiziotomia se recomanda daca exista riscul de nastere dificila si probabilitatea mare de a se produce o ruptura de perineu la nastere.

Rupturile de perineu pot fi de mai multe tipuri, caracterizate ca grade diferite:

  • Gradul I – implica pielea perineului si zona inferioara a vaginului, fiind leziuni mici care nu au nevoie de cusaturi si se vindeca natural;
  • Gradul II – implica pielea si zona inferioara a vaginului plus muschii perineului si necesita sutura;
  • Gradul III – implica pielea, regiunea vaginului, muschii perineului si se extinde partial sau complet prin sfincterul anal, fiind necesare cusaturi;
  • Gradul IV – este similar gradului III, dar se extinde la rect, fiind necesarea cusaturi, de asemenea.

Ocazional, poate sa apara o ruptura in partea superioara a vaginului. Aceasta este cunoscuta ca o laceratie periuretrala. Aceste rupturi sunt adesea destul de mici si necesita doar cateva cusaturi.

Cum sa eviti epiziotomia - sfaturi

Cum sa eviti epiziotomia – sfaturi

Iata o serie de sfaturi pentru viitoarele mamici, pentru a minimiza riscul de necesitate a unei epiziotomii sau de prevenire a unei rupturi perineale:

  • Buna nutritie si hidratarea sunt foarte importante pentru sanatatea si elasticitatea tesuturilor. Modificarile hormonale in timpul sarcinii fac ca tesuturile cervixului si perineului sa devina extrem de groase si elastice. Foarte important e consumul de alimente bogate in vitamina E (ulei de germeni de grau, germeni de greu, seminte de floarea soarelui, migdale, nuci pecan, ulei de sofranel, arahide, ulei de porumb etc.), vitamina C, bioflavonoide (compusi care dau culoarea specifica fructelor si legumelor);
  • Exercitiile Kegel – Kegel este numele unui tip de exercitiu pentru zona pelvina, numit dupa dr. Kegel care a descoperit procedura. Acesti muschi sunt atasati de osul pelvin si actioneaza ca un hamac, sustinand organele pelvine. Pentru a incerca sa identificati acesti muschi, incercati sa opriti fluxul urinei. Odata ce ati localizat muschii, contractati-i si relaxati-i, de peste 200 de ori pe zi. Acest masaj poate ajuta la intarirea musculaturii din zona perineala si prevenirea riscului de rupturi. Trebuie efectuate pe parcursul sarcinii si inainte de nastere.
  • Masajul perineal – Masajul delical al tesutului perineului in ultimele 6 saptamani inainte de nastere ajuta la cresterea elasticitatii lui, putand reduce riscul de ruptura si necesitatea efectuarii unei epiziotomii.
  • Reglarea respiratiei in timpul nasterii – Controlul respiratiei, impreuna cu impingerea corecta, va pot ajuta sa aveti o nastere vaginala fara necesitatea unei epiziotomii.
  • Utilizarea in timpul nasterii a compreselor si uleiurilor care sa lubrefieze zona perineala, compresele calde incurajand relaxarea musculaturii.

Riscurile de efectuare a unei epiziotomii depinde si de medic, de clinica, de starea mamei si a fatului, de tipul nasterii. Se considera ca anumite pozitii de nastere pot predispune mai mult la rupturi, in timp ce anumite pozitii reduc riscul, cum ar fi cele din cazul nasterilor in apa, in pozitie verticala sau nasterile in pozitie usor intr-o parte. In plus, impingerile inutile pot creste riscul de rupturi.

Exercitiile Kegel

Exercitiile Kegel sunt indicate pe timpul sarcinii si dupa nastere. Ajuta la intarirea rezistentei musculaturii pelvine. Exercitiile Kegel includ contractia si relaxarea musculaturii pelvine. Pot ajuta la intarirea muschilor perineului care sustin organele din pelvis (uter, intestin, vezica).

Initial trebuie identificati acesti muschi – pentru asta, incercati sa opriti fluxulde urina cand urinati deja. Dupa identificarea muschilor implicati in acest proces, faceti exercitiile Kegel – contractia si relaxarea muschilor. Atentie! Aceste exercitii nu se fac in timp ce urinati.

Contractiile trebuie facute usor, si relaxarea la fel, Repetati 5-10 astfel de contractii si relaxari initial,  iar ulterior de 20-30 de ori. Faceti exercitiile de 3 ori pe zi – dimineata, dupa-amiaza si seara. Incercati sa mentineti un program regulat in fiecare zi, cum ar fi dupa mese, in dus sau chiar inainte de culcare. Exercitiile Kegel pot fi facut oricand, pe scaun, in pat, cand stati in picioare etc.

Incercati sa nu va strangeti fesele sau abdomenul in timp ce lucrati musculatura pelvina, deoarece acest lucru pune presiune asupra muschilor pelvisului. Mentineti muschii abdomenului, coapsei si soldurilor relaxati.

Referinte:

Te-ar putea interesa si:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *