Enterocolita este o inflamatie la nivelul tractului digestiv, ce provoaca o serie de simptome in organism. Aflati mai multe despre enterocolita in articolul urmator.
CUPRINS:
Enterocolita este o inflamatie la nivelul tractului digestiv, ce vizeaza mai ales captuseala interioara a intestinului subtire si a colonului, provocand o serie de simptome in organism. Enterita este inflamatia intestinului subtire, iar colita este inflamatia colonului. In combinatie, cele doua stari se numesc enterocolita sau coloenterita. Este cea mai raspandita boala a tractului digestiv, si apare des la cei mici.
Exista cateva tipuri diferite de enterocolita, fiecare cu simptome si cauze distincte. In functie de caracterul bolii, boala poate fi acuta sau cronica. De asemenea, in functie de localizare, poate fi vorba de enterita, colita sau coloenterita.
In functie de cauza infectiei, poate fi vorba de:
Alta clasificare a enterocolitelor include:
Enterocolita necrozanta – apare atunci cand inflamatia este insotita de moartea tesuturilor din mucoasa intestinului. Problema este mai frecventa la copiii nascuti prematur sau la sugari. Cauza enterocolitei necrozante nu este cunoscuta in acest moment, dar una ar putea fi faptul ca bebelusii prematuri au un sistem imunitar nedezvoltat si sunt mai predispusi la infectii bacteriene. Alte teorii sugereaza ca o afectare a fluxului sangvin sau a oxigenului la nivelul intestinelor provoaca inflamatia initiala, sau ca suprasolicitarea sistemului digestiv duce la cresterea nivelului de bacterii.
Enterocolita asociata cu antibioticele – uneori, simptomele de enterocolita pot sa apara dupa tratamentul cu antibiotice. In intestinele unei persoane sanatoase, bacteriile se ataseaza de peretele intestinal, unde ajuta la digerarea alimentelor. Cand o persoana ia antibiotice, cele mai multe dintre aceste bacterii sunt distruse, ceea ce creeaza un mediu perfect pentru bacterii cum ar fi Clostridia difficile. Pe masura ce Clostridia difficile se raspandeste, elibereaza toxine in organism. Aceste toxine afecteaza si inflameaza peretele interior al intestinelor si provoaca diferite simptome.
Enterocolita pseudomembranoasa – implica inflamatia mucoasei intestinului in plus fata de intestine. Este in mod obisnuit cauzat de o infectie bacteriana cauzata de antibiotice, ceea ce inseamna ca persoanele cu enterocolita pseudomembranoasa au probabil, de asemenea, enterocolita asociata cu antibioticele. Simptomele specifice ale enterocolitei pseudomembranoase includ diareea persistenta apoasa cu un miros foarte murdar, febra si crampe dureroase.
Enterocolita hemoragica – este un alt tip de inflamatie cauzata de o infectie bacteriana. Anumite tulpini ale bacteriei Escheria coli infecteaza intestinele, producand o toxina care provoaca probleme in organism. Enterocolita hemoragica cauzeaza, de obicei, crampe severe si diaree apoasa si sangeroasa. Unii oameni au, de asemenea, febra. In cazurile severe, oamenii pot dezvolta o boala numita sindrom hemolitic-uremic. Aceasta boala le pune in pericol pentru alte boli, cum ar fi insuficienta renala, afectarea nervilor si accidentul vascular cerebral.
In cazul enterocolitei virale, cand infectia este cauzata de o serie de virusuri, perioada de incubatie este mai lunga de 14 ore si afectiunea se reduce in mai putin de 3 zile, de obicei.
Simptomele enterocolitei pot varia in functie de persoana si tipul de enterocolita. Enterocolita afecteaza capatul inferior al sistemului digestiv si toate tipurile de boala prezinta unele simptome comune. Unele dintre cele mai frecvente simptome sunt:
Simptomele coloenteritelor intr-o forma acuta includ diaree, durere abdominala, greata, uneori varsaturi. La o coloenterita infectioasa simptomele includ cresterea temperaturii (38 ° C si mai sus), febra, slabiciune, cefalee. La fel ca la o forma acuta de boala, colenterita cronica este caracterizata in primul rand prin afectarea scaunului. Simptomele unei colocenterite cronice sunt intotdeauna urmate de simptomele ca greata, eructatie, meteorism, din cauza perturbarii profunde a functiei digestive.
In caz de enterocolita necrozanta, abdomentul este umflat si este prezent sange in scaun, iar pe masura ce afectiunea se agraveaza, adomenul devine decolorat din cauza leziunilor intestinale. Acestea sunt cazuri rare si grave, ce necesita interventie medicala de urgenta. Enterocolita enzimatica, pe de alta parte, se manifesta prin scaune diareice urat mirositoare, febra intensa si dureri abdominale severe. Aceste boli pot duce la megacolon toxic, o boala care este fatala daca este lasata netratata.
Diagnosticul se face pe baza studierii simptomelor coloenteritei, a analizelor de sange de laborator si a unei coprograme sau probe de digestie, precum si a colonoscopiei sau investigatiilor cu raze X.
Enterocolita este o problema medicala neplacuta si care produce disconfort, poate duce la complicatii daca este lasata netratata, dar de cele mai multe ori se reduce in termen de o saptamana.
Exista mai multe forme de enterocolita, in functie de cauza. Poate fi cauza de anumite bacterii, de virusuri, paraziti, substante toxice, leziuni, antibiotice. Iritarea si inflamatia rezultate sunt responsabile pentru simptomele diareice. In cazul enterocolitei hemoragice, boala se caracterizeaza prin distrugerea membranelor mucoase ale intestinului, ceea ce duce la hemoragie.
Unele dintre cauzele comune ale enterocolitei includ infectii diareice cauzate de diferiti agenti patogeni. Acestea sunt in principal agenti bacterieni cum ar fi Salmonella, E.coli, Shigella etc., agenti virali cum ar fi rotavirusurile, enterovirusurile, adenovirusurile etc. , agenti parazitari care cauzeaza giardioza, dizenterie etc. si agenti fungici care cauzeaza candidoza si alte infectii fungice.
Persoanele cu un sistem imun suprimat, cei care au un tratament regulat cu anumite medicamente sau cei care au luat un tratament prelungit de antibiotice pot prezenta un risc crescut de astfel de tulburari gastrice. Alti factori de risc includ tulburari autoimune, deplasari pe distante lungi, calatorii in zone cu raspandirea enterocolitei, igiena deficitara, manipularea neigienica a alimentelor, expunerea la apa contaminata si mediul sau persoanele care sufera de enterocolita.
Uneori, reactiile alergice la anumite produse alimentare sau la alte substante pot provoca tulburari gastrice si inflamatia colonului. Alte modalitati de tratament, cum ar fi radioterapia, anumite suplimente pe baza de plante etc., pot provoca, de asemenea, enterita.
Fiecare tip de enterocolita necesita metode diferite de tratament. Optiunile de tratament pot varia de la o persoana la alta si depind in mare masura de tipul de enterocolita si de progresul bolii.
Tratamentele nu includ medicamente anti-diareice, deoarece acestea pot agrava boala. Antibioticele sunt rareori prescrise deoarece ele pot favoriza infectia si pot duce la complicatii ulterioare. Acest lucru este valabil mai ales in cazurile in care enterocolita hemoragica si enterocolita au fost cauzate de antibiotice. Medicii pot prescrie antibiotice, cu toate acestea, pentru a preveni septicemia care pune viata in pericol. Tratamentul unei colocenterite cronice consta in eliminarea cauzei bolii. Agentul infectios este eliminat daca se constata acest lucru, si se ajusteaza dieta. Tratamentul coloenteritelor necesita de multe ori spitalizare pentru copii.
Unele cazuri severe de enterocolita necesita operatie. Chirurgia implica in mod obisnuit evacuarea zonelor infectate si indepartarea partilor infectate ale intestinului. Tratamentul unei coloenterite acute consta in primul rand in odihna intestinelor si prevenirea/tratarea pierderilor de lichide.
In primul rand, este necesara hidratarea eficienta pentru a preveni deshidratarea. Infectiile de acest tip in perioada sarcinii sunt asociate cu efecte adverse ca avortul, ruptura prematura a membranelor, nastere prematura, restrictionarea cresterii fatului etc. Femeile gravide sunt mai vulnerabile la complicatii. E necesara spitalizarea pentru monitorizarea fatului si pentru mentinerea nivelului de hidratare. In general, antibioticele nu sunt indicate de cele mai multe ori pentru aceasta problema, doar in cazuri grave. Se pot recomanda medicamente anti-greata (antacizi pe baza de carbonat de calciu sau calciu), analgezice ca acetaminogen in doze mici, saruri pentru rehidratare. Trebuie evitate analgezicele nesteroidiene, decongestionantele si unele antibiotice.
Cazurile usoare de enterocolita la nou-nascuti se trateaza fara medicamente, prin hidratare optima si alaptare. Se recomanda de multe ori evitarea formulelor cu lactoza. In cazul in care cel mic se confrunta cu greata si varsaturi, spitalizarea este necesara.
In cazurile usoare, se administreaza probiotice atat mamei, cat si bebelusului, continuandu-se alaptarea la san sau cu formula de lapte praf. Formula de lapte se recomanda sa fie fara lactoza, pentru a ajuta la reglarea tranzitului intestinal. In cazuri cu diaree si febra, e necesara prezentarea la medic si de multe ori spitalizarea, pentru o monitorizare atenta si prevenirea complicatiilor. Varsaturile sunt un alt semn de urgenta medicala.
In principal, enterocolita se trateaza prin hidratare optima (40-60 ml/ora), se va continua alaptarea, se va evita administrare de produse cu lactoza, evitandu-se medicamentele pentru stare de voma si diaree. In unele cazuri se pot indica si solutii pentru rehidratare orala, ca Humana Electrolyt, dar doar la indicatiile medicului. Se pot indica si suplimente de zinc, mai putin de 10 mg/zi timp de 10 zile sau probiotice.
Hidratarea optima este necesara, se pot recomanda si solutii de rehidratare, se va continua alaptarea, iar in cazul utilizarii laptelui praf, se poate recomanda evitarea produselor cu lactoza. Sunt indicate si probioticele, suplimente de zinc (10-20 mg/zi) si se vor oferi alimente usoare ca supe din dovlecel, morcov, cereale ca orez, banana sau branzica de vaci.
Se va continua alaptarea, in caz de hranire cu biberonul se evita formulele cu lactoza, se administreaza solutii de rehidratare, se pot oferi probiotice sau suplimente de zinc (20 mg/zi) si alimente usoare. Se poate oferi si ceai de menta in caz de diaree si medicamente usoare pentru febra.
Hidratarea este principalul mod prin care se intervine, in asociere cu solutii de rehidratare, alimente usoare, probiotice, suplimente de zinc. Se pot administra si medicamente usoare pentru febra, ca ibuprofen sau paracetamol si se poate oferi ceai de menta cu glucoza 5%.
Pentru simptomele enterocolitei se pot indica si anumite solutii naturiste, ca ceaiul de musetel, menta, sunatoare, probiotice si enzime digestive, dar doar la indicatiile medicului. Utile sunt si afinele, inclusiv ceaiul de afine.
Principalul aspect in tratamentul enterocolitei ramane hidratarea impreuna cu regimul alimentar. Consumul de apa suplimentara pe parcursul zilei poate reduce sansele de deshidratare. Alimentele bogate in lichide pot fi o completare excelenta a dietei, deoarece furnizeaza deseori diferite substante nutritive si electroliti in organism, in plus fata de apa.
In caz de enterocolita, se recomanda continuarea alaptarii la san, administrarea de formula de lapte in cazul in care alaptarea la san nu este posibila sau suficiente, fiind indicate uneori formulele fara lactoza. In cazul copiilor hraniti si cu solide se recomanda bananele, afine, cereale de orez sau orez, biscuiti mai duri neindulciti, paine prajita, supe de morcov sau dovlecel usoare. Dupa ce simptomele de mai redus se poate oferi si branzica de vaci si iaurt simplu.
Alimentele interzise in enterocolita include alimentele cu un continut mare de grasimi, alimentele condimentate si picante, anumite fructe crude ca cirese, prune sau perele, laptele integral in etapa in care simptomele sunt intense, alimentele procesate sau dulci.
Copiii prematuri, copiii bolnavi si copiii mici au un risc crescut de enterocolita si complicatiile ale acesteia. In cazul unei infectii severe la enterocolita, diareea si varsaturile frecvente pot provoca pierderi excesive de apa si pot creste riscul de dezechilibru electrolitic si deshidratare. In cazul in care simptomele raman indelungate si persista, aceasta poate provoca mai multe leziuni ale sistemului digestiv si poate constitui o problema serioasa de sanatate. Infectia severa creste riscul de perforare intestinala, sepsis, inflamatie a intestinului si stricturi intestinale, care pot crea urgente medicale. Alte complicatii sunt dezvoltarea intolerantei la lactoza, raspandirea infecitei si in alte regiuni din corp si malnutritia.
Semnele de complicatii sunt initial cele de deshidratare (udarea a prea putine scutece, buze uscate, plans fara lacrimi, adancirea fontanelei la bebelusi, piele uscata), dar si varsaturi, diaree persistenta si probleme de hranire si alimentatie.
Exista mai multe moduri utile prin care se reduce riscul de enterocolita la copii, in special igiena adecvata. Iata care sunt principalele recomandari:
Referinte:
Navigarea prin provocările și incertitudinile pubertății nu este ușoară, nici pentru copii, nici pentru părinți.…
Crăciunul devine magic atunci când nu trebuie să fie perfect. În goana după cadouri impecabile,…
Părinții care locuiesc la curte și dispun de un spațiu mai generos, optează pentru amenajarea…
Ai născut recent, ești în al nouălea cer, dar parcă ceva s-a schimbat. Cu toate…
Mâine, 3 octombrie 2024, se dă startul celei mai mari expoziții din România dedicate copiilor…
Descoperă gama noastră de produse pentru prânz, concepute special pentru a oferi confort, siguranță și…