Totul despre ftalati – pericol pentru gravide, copii si barbati

 Afla totul despre ftalati – compusi chimici care sunt un pericol pentru gravide, copii si barbati si care se gasesc in produse cosmetice, detergenti, materiale de plastic, si altele. 

CUPRINS:

1. Ce sunt ftalatii?
2. Unde se gasesc ftalatii?
3. Ce boli pot provoca ftalatii?
4. Cum se pot evita ftalatii?
5. Ftalatii si sarcina
6. Infertilitatea masculina si ftalatii

Ce sunt ftalatii?

Ftalatii sunt, de obicei, utilizati in industria materialelor plastice (PVC) si ca solventi pentru alte materiale. Sunt aproape omniprezenti in produsele folosite de zi cu zi: ambalaje alimentare, parfumuri, jucarii, sapunuri si alte produse de ingrijire sau cosmetice, materiale din plastic, adezivi, detergenti etc. Ftalatii sunt compusi chimici adaugati in mod obisnuit in materiale plastice pentru a le creste flexibilitatea, transparenta, durabilitatea si durata de viata.

Nenumarate articole de uz zilnic si materiale de uz casnic sunt realizate din PVC moale, de exemplu tapet, cabluri, perdele de dus, fete de masa, talpi de incaltaminte, manusi de protectie, jucarii etc. PVC-ul moale este, de asemenea, gasit in multe produse medicale, cum ar fi pungi pentru sange, pungi de perfuzie, pungi de dializa, pungi de urina, catetere, manusi si lentile de contact.

Ftalatii se gasesc si in produse de ingrijire si cosmetice, si inclusiv in unele alimente. Ambalajele alimentelor contin in general o cantitate crescuta de ftalati.

Ftalatii patrund in corp prin:

• ingestie (inghitire) – din alimente sau lichide ambalate in plastic sau obiecte din plastic introduse in gura (cum e cazul copiilor care introduc in gura obiecte sau jucarii din plastic);
• inhalare (respiratie) – inspirul aerului ce contine ftalati;
• contact cu pielea – atingerea produselor cu ftalati.

Unde se gasesc ftalatii?

Asa cum am vazut anterior, ftalatii se gasesc in abundenta in mediul exterior si in diferite produse.

Ftalatii se gasesc in produse de ingirjire, produse cosmetice, ambalate in plastic, adezivi, solventi, medicamente, pardoseli din vinil, polimeri, materiale plastice moi, jucarii, ambalaje alimentare, produse din cauciuc, cerneluri tipografice etc. Ftalatii din ambalaje pot migra cu usurinta in alimentele sau produsul din interior.

Ftalatii pot fi absorbiti prin piele sau inhalati dupa utilizarea de parfumuri, cosmetice si altele

Ftalati in mancare

Ftalatii se gasesc in multe ambalaje alimentare dar si in unele alimente. Sunt solubili in grasimi si, prin urmare, se gasesc frecvent in alimentele care contin grasimi. Ftalatii pot migra cu usurinta din ambalaje in alimente, de obicei e folosita insa o cantita minima, pentru a minimiza ingestia de ftalati. Ftalatii pot patrunde in produsele alimentare si in timpul procesarii, adesea din cauza utilizarii de PVC in timpul productiei si prelucrarii. De asemenea, ftalatii ajung in alimente si in urma depozitarii in recipiente care contin ftalati. Alimentele care prezinta un risc crescut de a fi contaminate cu ftalati sunt carnea, lactatele si grasimile.

In general, se considera ca ftalatii care ajung in produsele alimentare sunt in cantitati foarte mici si nu prezinta riscul de a cauza efecte negative asupra sanatatii in cazul consumului obisnuit.

Ftalati in cosmetice

Ftalatii se gasesc atat in recipientele si ambalajele cosmeticelor, dar si in compozitia lor. Principalii ftalati utilizati in produsele cosmetice sunt dibutilftalatul (DBP), folosit ca plastifiant in produse cum ar fi lacurile de unghii (pentru a reduce craparea, facandu-le mai putin fragile), ftalat de dimetil (DMP), folosit in spray-uri de par (pentru a evita rigiditatea) si dietilftalat (DEP), utilizat ca solvent si fixativ in parfumuri.

Ftalatii se gasesc in numeroase produse de ingrijire, de igiena si in cosmetice. Se considera, insa, ca valorile sunt in anumite limite, pentru a nu permite expunerea la doze crescute de ftalat ce ar putea cauza probleme si tulburari.

Abrevieri comune ale ftalatilor

Ftalatii reprezinta un grup de substante chimice care au fost utilizate in scop comercial inca din anii 1920.

Exista multe tipuri de ftalati care sunt utilizati in mod obisnuit, pe ambalaje fiind deseori mentionate abrevierile, inclusiv:

• BBP: butil benzil ftalat – PVC spumant, agenti de etansare, produse cosmetice, ambalaje, imitatii de piele etc.;
• DBP: di-n-butil ftalat – materiale plastice celulozice, cerneluri de imprimare, vopseluri de dispersie, lacuri, banda adeziva, agenti anti-purificatori, cosmetice, parfumuri, deodorante, ambalaje etc.;
• DEHP: di- (2-etilhexil) ftalat – PVC, cauciuc, alte materiale plastice;
• DEP: dietil ftalat – in cerneluri tipografice, pesticide, produse cosmetice, parfumuri, deodorante, solventi, produse farmaceutice etc.;
• DCHP (diciclohexil ftalat): PVC;
• DIBP (ftalat de diizobutil): PVC;
• DiDP: di-izodecil ftalat – PVC, vopseluri dispersabile, lacuri, emulgatori, ambalaje;
• DiNP: di-izononil ftalat – PVC, cauciuc, cerneluri, vopseluri dispersante, agenti de etansare, lacuri, ambalaje (produse alimentare), componente auto etc.;
• DMP (dimetil ftalat) – cosmetice, parfumuri, deodorante, produse farmaceutice;
• DnOP: di-n-octil ftalat – PVC, lichid condensator, agenti de umectare in pesticide, produse cosmetice.

Grupe de risc

Persoanele care au cel mai mare factor de risc atunci cand vorbim de expunerea la ftalati sunt copiii. Cu toate acestea, oricine poate fi afectat de ftatali.

• Copiii – Expunerea copiilor la ftalati, inclusiv a fatului in timpul sarcinii, poate fi asociata cu anumite probleme de rezvoltare si ale sistemului reproducator, inclusiv dezvoltarea anormala a tersticulelor. Din acest motiv, este important ca femeile insarcinate si familiile cu copii mici sa evite produsele cu un continut mare de ftalati cat mai mult posibil. Trebuie subliniat faptul ca inclusiv produsele de ingirjire pentru bebelusi pot contine cantitati mari de ftalati. Singura modalitate de a sti cu adevarat daca un produs contine aceste substante chimice sau nu este citirea etichetelor.
• Barbatii – Sanatatea barbatilor poate fi afectata din cauza expunerii la cantitati mari de ftalati. Acesti pot avea ulterior tulburari de reproducere sau de fertilitate. Cauzele pot fi date de expunerea prenatala la ftalati sau in cursul vietii.
• Femeile, mai ale in sarcina – Femeile in special par sa acumuleze niveluri mai ridicate de ftalati, din cauza utilizarii generale a mai multor produse cosmetice si a produselor care se bazeaza pe ftalati. Aceasta expunere mai mare se traduce printr-o incidenta mai mare a unor forme de cancer si a altor efecte secundare date de utilizarea ftalatilor.

Ce boli pot provoca ftalatii?

Ftalatii sunt numiti „disruptori endocrini” deoarece afecteaza hormonii organismului prin imitarea sau blocarea lor. Ei interfera cu nivelurile naturale ale organismului de estrogen, testosteron si alti hormoni, motiv pentru care se numesc „disruptori”. Disruptorii endocrini sunt greu de studiat din mai multe motive, mai ales pentru ca suntem expusi la cantitati foarte mici din multe surse diferite si, spre deosebire de alte substante chimice, acestea par sa aiba efecte mai grave la valori mai scazute decat la valori mai ridicate.

Riscul de a dezvolta anumite boli depinde de modul in care ftalatii patrund in organism. Expunerea prin inhalare poate avea efecte adverse respiratorii, in general la copii. Studiile arata o asociere intre expunerea la ftalat si riscul de astm, alergii si obstructie bronsica. De asemenea, poate cauza afectiuni hepatice daca vorbim de o expunere crescuta, afectarea dezvoltarii si anumite tulburari de reproducere.

In cazul expunerii orale apar deseori efecte la nivel gastrointestinal, un disconfort, efecte hepatice la doze mari, efecte la nivelul sistemului reproducator (in general, afectarea dezvoltarii si functiei testiculelor). De asemenea, se considera ca expunerea la cantitati crescute de ftalati poate fi asociata cu un risc mai mare de cancer.

Cum se pot evita ftalatii?

Iata cateva modalitati simple de reducere a expunerii la ftalati:

• Consumati mai multe fructe si legume proaspete si alimente mai putin grase. Rezultatele a numeroase studii au aratat ca alimentele grase cum ar fi laptele, carnea, pestele si uleiurile au concentratii mai mari de ftalati. De asemenea, alimentele proaspete, intregi, au mai putine riscuri de a fi contaminate, deoarece nu au fost procesate sau ambalate in plastic.
• Alegeti materiale din plastic si recipiente cu mentiunea pe ambalaj „fara ftalati”, sau din plastic inscriptionat cu 1, 2, 4 sau 5.
• Evitati plasticul din PVC, deoarece ftalatii din aceste materiale pot migra in alimentul sau produsul din interior sau in aer, mai ales cand plasticul se descompune din diverse cauze, inclusiv odata cu imbatranirea materialului. Optati pentru recipiente din sticla, portelan, ceramica sau din otel inoxidabil, in special pentru alimente calde, alimente grase si lichide.
• Limitati cantitatea de produse pentru ingrijirea copilului pe care le utilizati, mai ales daca bebelusul are 8 luni sau mai putin. Cand utilizati produse pentru ingrijirea copiilor, alegeti produse care nu contin ftalati.
• Limitati produsele de ingrijire parfumate, care au un risc mai mare de a avea concentratii mari de ftalati.
• Evitati jucariile din plastic sau geluri pentru copii.
• Ftalatii sunt prezenti adesea in aer, in praf, astfel ca este indicat sa stergeti frecvent praful din locuinte pentru a evita inhalarea lui.
• Nu incalziti alimente in recipiente de plastic la microunde si nu depozitati alimente calde in vase de plastic.
• Reduceti obiectele din vinil din locuinte, ca podele, mini-jaluzele etc.
• Nu folositi deodorante de camera care pot contine concentratii mai mari de ftalati.

Reducerea expunerii la ftalati inainte de conceperea unui copil

Expunerea copiilor la ftalat se face inca din burtica mamei. Multe studii sugereaza ca nivelurile mari de expunere la ftalat la femeile in trimestrul al treilea al sarcinii pot cauza efecte asupra sanatatii copilului.

Unele cercetari sugereaza arata ca baietii expusi la ftalati in timp ce se aflta in burtica mamei, pot avea o probabilitate mai mare de a dezvolta organe genitale mai mici si coborarea incompleta a testiculelor.

Ftalatii din corpul mamei pot afecta embrionul inca de la primele stadii, de aceea este importanta evitarea expunerii in exces pe tot parcurusl vietii, inclusiv inainte de a avea un copil. Unele studii sugereaza ca expunerea parintilor la substante chimice poate afecta dezvoltarea unui copil, chiar si atunci cand expunerea se produce inainte de conceptie. Totul tine mai ales de afectarea genelor si de factori ereditari.

De asemenea, expunerea la ftalati poate scadea sansele de a concepe, din cauza afectarii hormonilor reproducatori. Nivelurile mai ridicate de ftalat au fost asociate cu intreruperea menstruatiei, disfunctia ovulatiei si chiar risc crescut de endometrioza, precum si afectarea calitatii spermei la barbati.

Ftalatii si sarcina

Ftalatii pot modifica in mod negativ hormonii tiroidieni la femeile gravide. Anumiti ftalati, inclusiv DEHP si di-n-butil ftalat (DnBP), au activitate antitiroidiana care are loc prin mai multe mecanisme posibile. Hormonii tiroidieni la inceputul sarcinii joaca un rol critic in dezvoltarea fetala timpurie.

De asemenea, acesti disruptori endocrini afecteaza si alte concentratii ale diferitilor hormoni, inclusiv hormonii esentiali in timpul sarcinii. Unele studii sugereaza ca expunerea mamei pe timpul sarcinii la concentratii mari de ftalati poate fi asociata cu un risc mai mare de avort spontan.

Ftalatii in timpul sarcinii pot afecta dezvoltarea normala a fatului, mai ales dezvoltarea sistemului reproducator.

Infertilitatea masculina si ftalatii

Ftalatii sunt disruptori ai sistemului endocrin ce pot cauza infertilitate, niveluri reduse de testosteron si pot determina dezvoltarea anormala a sistemului reproducator masculin. Expunerea la ftalati din diverse surse poate afecta sanatatea sistemului reproducator masculin. Efectele pot fi cauzate inclusiv in timpul vietii din uter. Ftalatii pot scadea rata de fertilitate masculina si calitatea spermei, fiind cunoscuti drept un tip de disruptori endocrini.

Referinte:

• (1) Phthalates and their alternatives: health and environmental  concerns, link: http://ec.europa.eu/environment/aarhus/pdf/35/Annex_11_report_from_Lowell_Center.pdf
• (2) Phthalates, link: https://www.fda.gov/cosmetics/productsingredients/ingredients/ucm128250.htm
• (3) Phthalates, link: https://www.cdc.gov/biomonitoring/Phthalates_FactSheet.html
• (4) Phthalates: What you need to know, link: https://www.babycenter.com/0_phthalates-what-you-need-to-know_3647067.bc
• (5) What Are Phthalates?, link: https://www.webmd.com/a-to-z-guides/features/what-are-phthalates#1
• (6) Phthalates, link: http://enhs.umn.edu/current/5103/phth/harmful.html
• (7) Phthalates Action Plan, EPA, link: https://www.epa.gov/sites/production/files/2015-09/documents/phthalates_actionplan_revised_2012-03-14.pdf
• (8) Phthalate Exposure Assessment in Humans, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK215044/
• (9) Phthalates in cosmetic and personal care products: concentrations and possible dermal exposure, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21315328
• (10) Phthalate exposure and male infertility, link: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0300483X06004513
• (11) Early Phthalates Exposure in Pregnant Women Is Associated with Alteration of Thyroid Hormones, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4959782/
• (12) Phthalates and Children’s Products, link: http://www.center4research.org/phthalates-childrens-products/