Cosmarurile la copii – de ce apar si cum ii ajutam pe copii

Cosmarurile la copii – cand si de ce apar, care e deosebirea dintre un cosmar si un pavor nocturn si ce pot face parintii pentru a-i ajuta pe cei mici cand viseaza urat?

Cuprins:

1. Cosmarurile la copii – informatii generale
2. Care sunt cauzele si factorii declansatori pentru cosmarurile la copii?
3. Cum pot parintii sa ajute copiii cand au cosmaruri?
4. Pavorul nocturn versus cosmaruri la copii

Cosmarurile la copii – informatii generale

Cosmarurile pot aparea la orice varsta, insa studiile arata ca sunt cel mai frecvente la copiii de varsta mica, in special categoria 3 si 6 ani. Unii copii pot avea cosmaruri ocazional, in timp ce altii mult mai des (poate chiar unul pe saptamana).

Cosmarurile apar in timpul somnului REM, adica ultima etapa a unui ciclu normal de somn. Etapa REM este mult mai frecventa la mijlocul noptii si spre dimineata, de aceea si cosmarurile apar mai des in aceste perioade.

Dupa un cosmar, copilul se trezeste plangand, agitat, speriat, eventual nu vrea sa mai adoarma pentru ca ii este frica.

Continutul unui vis urat difera de la un copil la altul; insa cele mai frecvente imagini si actiuni care apar in cosmaruri si ii sperie pe copii includ monstri, animale mari si agresive, oameni care ii fac sa se simta in pericol; faptul de a fi loviti, urmariti, pedepsiti; evenimente prin care au trecut sau la care au asistat (neplacute, violente, dureroase) etc. Continutul cosmarurilor se modifica si in functie de dezvoltarea copiilor, dar si de experientele prin care trec in viata de zi cu zi. Teama de a fi separati de parintii lor (anxietatea de separare) poate fi o cauza a cosmarurilor pentru copiii de varsta mica.

Pe masura ce cresc si limbajul lor se dezvolta, copiii pot povesti detaliat despre ce au visat si ce anume i-a speriat sau suparat.

Copiii care au frecvent cosmaruri pot dezvolta o anxietate fata de somn, ceea ce inseamna ca pot sa amane cat mai mult ora de culcare, sa refuze sa mai doarma singuri. Pentru copiii mici, cosmarurile pot fi mai dificil de gestionat, pentru ca ei nu fac inca distinctia intre vise (imaginatie) si realitate.

Care sunt cauzele si factorii declansatori pentru cosmarurile la copii?

Cosmarurile ocazionale sunt normale si fac parte din modul de functionare al creierului pe parcursul somnului. Aceste vise pot avea legatura cu ceva ce s-a intamplat in ziua precedenta sau cu o teama pe care copilul o are. Aparitia cosmarurilor la copii poate avea la baza o serie de posibili factori:

• factorii stresori de zi cu zi la care sunt expusi copiii (uneori, pentru parinti acesti factori pot parea nesemnificativi: o vizita la medic; ceva ce au auzit si au interpretat ca fiind infricosator; o schimbare in rutina lor zilnica; o poveste pe care au ascultat-o etc.);
• probleme de sanatate, febra;
• o imaginatie foarte bogata ii poate predispune pe copii la mai multe vise urate;
• evenimente adverse prin care copilul trece, care ii provoaca anxietate, frici si conflicte.

Cosmarurile pot aparea si pe fondul unui eveniment care e prea mult pentru el din punct de vedere emotional (divortul parintilor, aparitia unui nou copil in familie, faptul de a fi victima unui bullying, mutarea intr-o casa/oras/tara noua etc.)

Cum pot parintii sa ajute copiii cand au cosmaruri

Pentru parinti e important sa identifice care sunt factorii declansatori (triggers) pentru cosmarurile copiilor: stresul, anxietatea, anumite evenimente cu potential traumatic.

Cand copilul a avut un cosmar

• Linistiti copilul care a avut un cosmar, incercand sa ramaneti cat mai calmi si mai relaxati.
• Imbratisati copilul, mangaiati-l si linistiti-l, asigurandu-l ca este in siguranta, ca nimic rau nu i se va intampla, ca sunteti alaturi de el. Ramaneti alaturi de copil pana cand se linisteste.
• Daca doreste sa vorbeasca despre ce a visat, ascultati-l si asigurati-l ca a fost doar un vis urat. Evitati sa ii spuneti ca nu are de ce sau nu trebuie sa ii fie frica; e firesc sa se simta speriat, mai ales ca visele par foarte reale pentru cei mici; in schimb, accentuati ideea ca sunteti langa el, ca e in siguranta, ca a fost doar un vis. Si eventual, dupa ce a povestit visul, rugati-l sa isi imagineze noi finaluri (pozitive) pentru visul sau.
• Nu ignorati copilul si nu va infuriati pe el, considerand ca vrea sa atraga atentia. Ignorarea sau dimpotriva, exprimarea furiei catre el nu face decat sa ii amplifice teama si supararea provocate de visul pe care l-a avut.
• Aprindeti o lumina de veghe in camera, daca ii este teama sa mai adoarma pe intuneric. De asemenea, o jucarie de plus alaturi sau paturica lui de somn il poate face sa se simta mai in siguranta pe durata noptii.

Pentru a preveni sau a reduce frecventa cosmarurilor

Nu putem sa oprim aparitia viselor urate la copii, insa unele modificari pe care le facem in rutina lor si anumite discutii cu ei pot reduce frecventa si/sau intensitatea acestor cosmaruri.

• Vorbiti cu cei mici despre fricile lor, intr-o atmosfera cat mai relaxata.
• Inainte de culcare, antrenati-i in activitati linistitoare si relaxante pentru ei. Sunt de evitat desenele sau filmele, mai ales daca au un continut nepotrivit pentru varsta lor. De asemenea, daca cititi inainte de somn, cautati carti cu un continut placut, nu unul agresiv sau infricosator.
• Vorbiti cu ei despre vise, despre faptul ca sunt doar niste ganduri si imagini, ca sunt inofensive si ca nu li se va intampla nimic rau.
• Asigurati-va ca cei mici au parte de suficient somn pentru varsta lor si ca au o rutina de somn, dupa care va ghidati. Somnul insuficient si oboseala pot contribui la aparitia cosmarurilor.
• Evitati sa le dati copiilor seara produse care contin cofeina sau zahar, intrucat acestea pot afecta somnul.
• Daca cei mici au episoade de pavor nocturn si/sau somnambulism, asigurati-va ca mediul in care se odihnesc este unul sigur; ca nu sunt obiecte de care s-ar putea lovi, care ar putea fi trase peste ei etc.
• Asigurati-va ca rutina de somn de seara cuprinde activitati linistitoare (fara ecrane, o baie, citirea unei carti cu continut placut, o activitate linistita – puzzle, colorat – in locul unora foarte agitante; vorbitul despre lucrurile placute care s-au intamplat peste zi etc.).

Cand cosmarul se tot repeta

Daca micutul are un cosmar recurent (acelasi vis urat continua sa reapara), ajutati-l sa il exploreze mai mult; rugati-l sa deseneze visul sau sa scrie despre el (daca are deja o varsta potrivita pentru asta). Vorbiti despre persoanele care apar, despre ce ar putea sa sugereze visul, cum ar putea sa se imprieteneasca cu ele. Toate aceste ajuta in a scadea din intensitatea si puterea pe care cosmarul respectiv il are asupra copilului.

De asemenea, incercati sa aflati ce se intampla peste zi care ar putea sa declanseze acel cosmar – anumite desene sau filme pe care le vizioneaza, jocuri pe care le joaca, copii cu care interactioneaza. Vorbiti despre acestea si limitati, acolo unde considerati ca e nevoie, expunerea la acei factori.

Daca cei mici, pe langa cosmarurile recurente, sunt si foarte anxiosi in timpul zilei, luati in calcul si consultarea unui specialist pentru copii. Cu atat mai important este sa il consultati, daca micutul a trecut printr-un eveniment traumatic, in urma caruia au aparut cosmarurile recurente si o schimbare in comportamentul sau de zi cu zi.

Pavorul nocturn versus cosmaruri la copii

Pavorurile nocturne (numite si terori nocturne) sunt episoade panica ce apar in timpul somnului, in timp ce copilul este intr-o stare partiala de somn. Spre deosebire de cosmar, pavorul nocturn este insotit de vocalizari, manifestari fiziologice (batai rapide ale inimii, transpiratie) si alte semne care arata ca micutul reactioneaza impotriva visului.

O alta diferenta fata de cosmar, care apare in timpul somnului REM, este ca pavorul nocturn apare in timpul somnului non-REM.

Pavorul nocturn este intalnit in grupa de varsta 3 si 7 ani, se estimeaza ca aproximativ 30% dintre acesti copii ar experimenta pavorurile nocturne. Dupa varsta de 10 ani acestea incep sa scada in frecventa.

In timpul unui pavor nocturn, care dureaza aproximativ 5-10 minute si pana la 30-45 de minute; copilul pare sa fie treaz, insa nu este pe deplin (desi poate sa aiba ochii deschisi). In schimb se vede ca este speriat, poate sa tipe, sa se zbata, sa se dea jos din pat, sa mearga. Tocmai pentru ca nu este in starea de veghe, nu este constient de prezenta parintilor care incearca sa il linisteasca. In timpul pavorului nocturn, pentru ca merg prin somn sau fac tot felul de miscari, copiii se pot si rani.

Nu incercati sa treziti copilul in timpul unui pavor nocturn, ci incercati sa il ajutati sa revina la somn. Vorbiti-i pe un ton calm, linistitor, tineti-l in brate daca pare sa se simta mai bine. Daca a coborat din pat, readuceti-l cu blandete inapoi, asigurandu-va ca nu se loveste de ceva in drumul sau.

Referinte:

(1) Nightmares in Children – https://www.sleepfoundation.org/nightmares/nightmares-in-children
(2) Nightmares and night terrors in children: How to identify the problem, and help kids sleep more peacefully – https://parentingscience.com/night-terrors-in-children/?__cf_chl_jschl_tk__=Q6vdx55eBfb.fJel8ijtLhWZVxaKFr0aNx5kTT_HG7w-1638875063-0-gaNycGzNCNE
(3) Sleep – children and nightmares – https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/sleep-children-and-nightmares
(4) Nightmares and Night Terrors – https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=nightmares-and-night-terrors-90-P02257