bronsiolita
Bronsiolita este o boala frecventa in randul sugarilor si copiilor mici, ce apare mai ales iarna. Afla tot ce trebuie sa stii despre bronsiolita in randurile de mai jos.
CUPRINS:
Bronsiolita este o boala frecventa in randul sugarilor si copiilor mici, ce apare mai ales in timpul iernii si la inceputul primaverii si afecteaza intregul tract respirator, inclusiv bronhiolele.
Incepe, de obicei, ca o raceala, adesea cu simptome de febra, inflamatie nazala sau oboseala si apetit scazut. Dupa 2-4 zile, virusul se raspandeste la bronhiole, provocand iritatii si ingustarea acestor pasaje. Prin urmare, apare un sunet tip suierat (wheezing) la expir. Deoarece bronsiolita este cauzata de un virus, este o boala infectioasa. Este frecventa la sugari si copii de pana la 2 ani, dar nu numai. Virusul sincitial respirator (RSV) este cea mai frecventa cauza, cu toate acestea si alte virusuri pot provoca bronsiolita.
Exista doua tipuri principale de bronsiolita:
Majoritatea cazurilor de bronsiolita sunt cauzate de:
Cauzele mai putin frecvente sunt virusurile gripale A si B, virusurile parainfluenza de tip 1 si 2, metapneumovirusul, adenovirusurile si Mycoplasma pneumoniae.Virusurile sunt organisme microscopice care se pot reproduce rapid si pot afecta sistemul imunitar. Virusul sincitial respirator este cea mai frecventa cauza de bronsiolita. De obicei afecteaza sugarii si copiii mici.
Perioada dintre infectare si aparitia simptomelor variaza de la cateva zile la o saptamana, in functie de infectia care provoaca bronsiolita. Cazurile de bronsiolita dureaza de obicei in jur de 12 zile, dar copiii cu cazuri severe pot tusi si au suieraturi timp de mai multe saptamani. Boala in general atinge varful in ziua a doua sau a treia dupa ce incepe tusea, provocand dificultati de respiratie. Virusul se raspandeste prin contactul cu mucusul sau saliva persoanei infectate (picaturile respiratorii produse in timpul tusei sau respiratiei suieratoare) – de multe ori se transmite in familie sau in colectivitate.
Factorii care cresc riscul de a suferi bronsiolita includ:
Virusul sincitial respirator este responsabil pentru aproximativ 80% dintre cazurile de bronsiolita.
Alte virusuri care pot provoca bronsiolita includ:
Virusurile sunt raspandite prin picaturi mici de lichid din tuse sau stranut de cineva care este infectat. Virusul poate fi luat si prin contactul cu obiecte contaminate. Copiii pot fi contagiosi timp de pana la trei saptamani dupa ce au suferit aceasta afectiune, chiar si dupa ce infectia lor a fost eliminata.
Copilul poate prezenta un risc mai mare de a dezvolta afectiuni respiratorii, inclusiv bronsiolita, daca s-a nascut prematur, inainte de saptamana 37 de sarcina. Copiii prematuri sunt mai expusi riscului deoarece au un sistem imunitar mai putin matur, iar plamanii si caile respiratorii nu sunt pe deplin dezvoltati, facandu-i mai sensibili la infectii ale tractului respirator inferior.
Alaptarea la san, chiar si in asociere cu alaptare cu biberonul, poate reduce riscul de bronsiolita sau alte afectiuni respiratorii, favorizand imunitatea copilului. Se recomanda alaptarea la san a copilului in primul an de viata pentru a reduce riscul de afectiuni respiratorii. Un studiu ale carui rezultate au fost publicate in jurnalul Early Human Development (2013) sugereaza ca alaptarea la san in primul an de viata reduce riscul de dezvoltare a bronsiolitei si in cazul bolii reduce riscul de complicatii si spitalizare (studiul a inclus 1814 nou-nascuti).
Fumatul pasiv sau expunerea la fum de tigara creste riscul de dezvoltare a infectiilor respiratorii. Expunerea la fum de tigara duce la acumularea in organism de cotinina serica asociata cu severitatea simptomelor de bronsiolita si predispozitia spre infectii respiratorii.
Bronsiolita este cauzata de un virus, astfel ca riscul de a contracta infectia este mai mare in medii aglomerate. Infectiile sunt mai frecvente in mediile familiale si in colectivitati, inclusiv in medii aglomerate.
Unele studii prezinta o asociere intre efectele imunomodulatoare ale hormonii la baieti in primele luni de viata si riscul de dezvoltare a infectiilor respiratorii. Impactul hormonilor sexuali asupra echilibrului citokinelor T1 si T2 pare sa sugereze o predispozitie spre dezvoltarea bolii mai ales la persoanele de gen masculin, dar mai sunt necesare cercetari in acest sens.
O persoana prezinta un risc mai mare de a dezvolta bronsiolita ori de cate ori este expusa la o infectie respiratorie, iritant inhalator si afectiune medicala in care pot aparea leziuni ale cailor aeriene mici. Infectii respiratorii trecute cresc riscul de a dezvolta alte afectiuni respiratorii, inclusiv bronsiolita. Bolile pulmonare cronice (de exemplu, fibroza chistica, displazie bronhopulmonara), infectiile cardiace, bolile neurologice cu hipotonie, epilepsia, diabetul insulino-dependent, bolile ce afecteaza grav imunitatea, defectele congneitale ale cailor respiratorii si altele cresc riscul de a dezvolta bronsiolita.
Bronsiolita incepe de obicei cu simptome asemanatoare unei raceli, cu secretii nazale sau nas infundat, iar dupa 1-2 zile apar tusea si problemele respiratorii, cu afectarea respiratiei, respiratie cu suier pulmonar, iritabilitate, febra. Simptomele sunt, de obicei, mai intense in a doua sau a treia zi, si se reduc in general in a 10-a zi. Tusea poate persista, insa, mai mult.
Primele semne de bronsiolita includ de obicei rinoree sau secretii nazale, ceea ce duce de multe ori la confundarea cu o banala raceala. Aceste simptome dureaza 1-2 zile pana la primele semne de agravare.
Tusea apare la scurt timp, fiind vorba de tuse uscata si persistenta, fiind si primul semn de agravare. Tusea poate dura chiar mai mult timp dupa eliminarea virusului din organism.
Odata cu primele semne apare si febra usoara. Febra se reduce, in general, in scurt timp, fiind prezenta mai ales la primele semne de boala.
In bronsiolita, virusul continua sa provoace inflamatii in peretii bronhioilor, ceea ce duce la ingustarea cailor respiratorii si, ca urmare, respiratia devine mai adansa si mai afectata, ceea ce duce la un suierat. Aceste dificultati de respiratie pot dura o saptamana sau mai mult.
Deseori apar stari de voma, care afecteaza consumul de alimente si lichide. Varsaturile persistente necesita interventie medicala, pentru ca refuzul de a consuma alimente sau a de bea apa poate duce la afectarea starii generale de sanatate.
Prezenta infectiei in organism poate duce la cresterea frecventei respiratorii si a pulsului, care poate atrage dupa sine o afectare a sistemului cardiovascular.
Apneea este o complicatie frecventa a bronsiolitei, data de afectarea respiratiei si de ingustarea cailor respiratorii. Apneea sau pauzele in respiratie apare mai des la sugarii prematuri si la sugarii de maximum 2 luni.
Cianoza este frecventa, caracterizata de invinetirea pielii, mai ales a buzelor si a unghiilor. Cianoza este data de lipsa de oxigen in organism.
Copilul poate deveni deshidratat daca nu poate bea lichide din cauza starilor de voma, mai ales. Deshidratarea este o problema grava ce poate pune viata in pericol. Semnele de deshidratare includ consumul redus de apa, gura uscata, plansul fara lacrimi, scaderea cantitatii de urina eliminate si udarea a prea putine scutece.
Afectarea oxigenarii si virusul in sine duc la umflarea pasajelor respiratorii, inclusiv a narilor.
Respiratia este ingreunata, si apare chiar ceea ce se numeste respiratie foarte rapida (tahipnee) si respiratie artificiala – coastele se retrag spre interior atunci cand copilul inspira.
Din cauza starii generale de rau, a afectarii respiratiei si a starilor de voma, cei mici prezinta stari de iritabilitate.
Copilul este obosit, fara energie si letargic, simptome date de afectarea generala a sanatatii organismului.
Nivelul scazut de oxigen duce la insuficienta respiratorie, caz in care este nevoie, in general, de spitalizare.
Un diagnostic de bronsiolita se bazeaza, de obicei, pe prezenta unor simptome si in asociere cu examinarea respiratiei copilului.
Examneul clinic presupune analiza simptomelor si a debutului lor, precum si analiza functiei respiratiei, de obicei cu ajutorul unui stetoscop prin auscultatie.
Nu sunt de obicei necesare teste suplimentare pentru bronsiolita. Cu toate acestea, unele afectiuni cauzeaza simptome similare bronsitei, cum ar fi fibroza chistica (o afectiune care face ca secretiile interne ale corpului sa fie groase si lipicioase) si astmul (o alta afectiune care afecteaza plamanii).
Uneori se pot recomanda teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul. Astfel de teste includ radiografii toracice, analiza sputei, teste de urina, teste de sange.
In general, copiii se trateaza acasa, rareori fiind necesara spitalizarea, in caz de dificultati respiratorii grave. Acest lucru este mai frecvent la copiii prematuri (nascuti inainte de saptamana 37 de sarcina) si cei nascuti cu afectiuni cardiace sau pulmonare.
Tratamentul presupune in general ameliorarea simptomelor cu care se confrunta copilul. Nu exista niciun medicament care sa distruga virusul care cauzeaza bronsiolita. Cu toate acestea, daca simptomele copilului sunt usoare, exista unele tratamente pe care le puteti oferi acasa. Acestea va pot ajuta sa usurati simptomele copilului dumneavoastra si sa le faceti mai suportabile.
Recuperarea presupune in general odihna si un aport crescut de lichide. Daca copilul este alaptat sau hranit cu biberonul, incercati sa ii oferiti mese mai mici si mai frecvente.
Daca copilul are o temperatura ridicata (febra), se poate administra paracetamol sau ibuprofen, disponibile fara prescriptie medicala. Nu oferiti copiilor aspirina. Nu incercati sa reduceti temperatura ridicata a copilului prin indepartarea hainelor sau prin stropirea acestora cu apa rece. Agentii antipiretici sunt necesari numai daca o temperatura ridicata cauzeaza disconfort major copilului.
Inhalatiile si aerosolii pot fi un tratament benefic pentru cei mici. Datele arata ca acestea pot reduce severitatea simptomelor respiratorii si chiar pot reduce riscul de spitalizare.
Daca nasul copilului este infundat, acest lucru va ingreuna consumul de alimente si lichide. Puteti folosi solutii saline pentru a reduce mucusul din nari si e indicata aspiratia mucusului pentru ca cel mic sa respire mai usor. Picaturi nazale saline sau spray-uri nazale pot ajuta la curatarea pasajele nazale.
Nu permiteti nimanui sa fumeze in casa sau in jurul copilului. Acest lucru este important in special in cazul copiilor cu orice boala respiratorie. Puteti apela la umidifcatoare pentru a mentine aerul cu o umiditate optima.
Evitati supraincalzirea copilului, mai ales daca are febra. Imbracati copilul corespunzator si verificati periodic temperatura corpului.
La fel de importanta este si temperatura ambientala, care trebuie sa fie de 18-20 grade Celsius.
Limitati contactul cu persoane care au febra sau raceala. Daca copilul este nou-nascut, in special un nou-nascut prematur, evitati contactul cu persoanele cu raceala in primele doua luni de viata.
Una dintre cele mai bune modalitati de a preveni raspandirea virusurlui este spalarea frecventa a mainilor – in special inainte de a va atinge copilul atunci cand aveti o boala respiratorie sau o alta afectiune respiratorie. Purtarea unei masti de fata in astfel de momente este potrivita. Curatati si dezinfectati suprafetele si obiectele pe care oamenii le ating frecvent, cum ar fi jucariile si cheile. Copilul trebuie spalat pe manute cat mai des, si la fel toate persoanele care intra in contact cu acesta.
Hainutele celor mici trebuie spalate la temperaturi ridicate pentru o dezinfectare optima.
Schimbati cat mai des scutecele si spalati-va bine pe maine inainte si dupa, pentru a preveni raspandirea germenilor.
Daca copilul are bronsiolita, trebuie sa ramana la domiciliu pana cand boala a trecut pentru a evita raspandirea la altii. Daca exista un copil bolnav in casa, separati-l de ceilalti copii, daca este posibil.
Evitati spatiile aglomerate unde copilul poate transmite virusul mai departe altor persoane, pe cat posibil si de asemenea, in care copilul poate contracta un virus.
Nu fumati si nu permiteti altor persoane sa fumeze in casa sau in preajma copilului. Fumul de tigara afecteaza menbranele mucoase, sinusurile si plamanii copilului si creste riscul de infectii respiratorii si complicatii.
Curatati cu atentie covoarele, saltelele, pernele, canapelele si orice alte obiecte care pot fi surse de acarieni.
Nu exista vaccinuri pentru cele mai frecvente cauze de bronsiolita. Cu toate acestea, se recomanda o imunizare anuala impotriva gripei.
Uneori se pot recomanda bronhodilatatoare, oxigenoterapie, ribavirina in aerosoli in caz de infectie moderata cu virusul sincitial respirator, si uneori antibiotice pentru a preveni infectiile secundare.
Referinte:
Ai născut recent, ești în al nouălea cer, dar parcă ceva s-a schimbat. Cu toate…
Mâine, 3 octombrie 2024, se dă startul celei mai mari expoziții din România dedicate copiilor…
Descoperă gama noastră de produse pentru prânz, concepute special pentru a oferi confort, siguranță și…
Gastroenterita pediatrică poate avea cauze variate; de identificarea lor corectă depinde instituirea tratamentului adecvat. Din…
Un frigider cu Wi-Fi poate fi controlat de la distanță cu ajutorul unui app dedicat,…
Săptămâna a doua de sarcină reprezintă un moment esențial în dezvoltarea viitorului bebeluș. Din punct…
View Comments
Am um bebelus de 3 luni si a facut bronsiolita,este normal ca dupa tratament sa mai tuseasca ?