Anxietatea de separare la copiii mici este o etapa normala in cursul dezvoltarii, fiind o reactie la plecarea parintilor de langa ei. Cand anxietatea de separare de parinti continua si la varsta scolara, este excesiva si interfereaza cu activitatile copiilor, poate fi vorba despre tulburarea de anxietate de separare.
Cuprins:
(1) Ce este anxietatea de separare?
(2) Anxietatea de separare vs tulburarea de anxietate de separare
(3) Tulburarea de anxietate de separare
(4) Cum pot ajuta parintii copiii cu anxietate de separare?
(5) Tratamentul tulburarii de anxietate de separare
Ce este anxietatea de separare?
Anxietatea de separare se refera la reactia de frica pe care copiii o manifesta atunci cand sunt despartiti de parintii sau de adultii semnificativi in grija carora se afla.
Frica privind separarea incepe sa apara in preajma varstei de 1 an (9-12 luni), atunci cand copiii incep sa realizeze ca parintii nu pot fi intotdeauna langa ei. Anxietatea de separare apare dupa ce bebelusii au o achizitie mentala importanta – permanenta obiectului. Aceasta achizitie inseamna ca ei inteleg ca lucrurile si persoanele continua sa existe chiar si atunci cand ei nu le pot percepe (vedea/auzi/simti).
Anxietatea de separare devine mult mai evidenta si manifesta intre 18-24 de luni, cand ajunge la nivelurile cele mai ridicate. Apoi incepe sa scada treptat, pana la 4-6 ani.
Anxietatea de separare variaza mult in intensitate, durata si perioada de aparitie de la un copil la altul. Este considerata normala, pentru ca la varste mici copiii nu percep lumea ca pe un loc sigur. De asemenea, nu au invatat inca cum sa gestioneze despartirea de cei care au grija de ei. Abia pe masura ce cresc, invata si isi dezvolta abilitati si gestioneaza mai usor separarea de parinti.
Anxietatea de separare vs tulburarea de anxietate de separare
Daca anxietatea de separare este normala la copiii mici, in cazul copiilor mai mari (prescolari si scolari), suferinta foarte mare la despartirea de parinti sau in absenta acestora este o problema emotionala serioasa. Este vorba de tulburarea de anxietate de separare.
Tulburarea de anxietate de separare nu este o etapa din dezvoltarea normala a unui copil. Tulburarea de anxietate de separare este frica extrema la separarea de parinte sau de un adult semnificativ de care este atasat. Frica este disproportionata fata de pericolul real, excesiva pentru varsta sa si ii afecteaza functionarea si activitatile zilnice.
Cum pot fi diferentiate anxietatea de separare si tulburarea de anxietate de separare:
- varsta – anxietatea de separare e specifica micii copilarii (de la bebelusi pana la varsta prescoalara), in timp ce tulburarea apare si in primii ani de scoala sau mai tarziu;
- intensitatea fricii – in cazul tulburarii, frica este extrema, afectand activitatile zilnice ale copiilor.
Tulburarea de anxietate de separare
De ce apare tulburarea de anxietate de separare?
Studii realizate pe copii adoptati si pe gemeni au aratat ca exista o predispozitia genetica in tulburarea de anxietate de separare. Unele trasaturi de temperament innascute cresc probabilitatea ca persoanele sa adopte un tipar anxios de functionare in anumite situatii. E un aspect valabil pentru toate tulburarile anxioase, de altfel. S-a observat, de exemplu, ca la bebelusi de 4 luni, atunci cand au fost expusi la persoane straine, bataile inimii s-au accelerat si aveau tendinta de a se retrage. La varste mai mari, acesti copii prezinta un risc mai mare sa dezvolte tulburarea de anxietate de separare.
Comportamentul anxios al copilului este de cele mai multe ori invatat de la unul dintre parinti. De altfel, in cazul depresiei si anxietatii, daca un membru apropiat din familie are una dintre aceste tulburari, reprezinta un factor de risc pentru copil. De asemenea, un parinte hiperprotectiv si anxios ii va transmite copilului anxietatile sale.
Daca legatura emotionala care se formeaza intre copil si parinte nu este securizanta (atasament nesigur) poate contribui la anxietatea de separare.
Anumite circumstante de viata stresante sau evenimente ce implica schimbari majore pot contribui de asemenea la aparitia tulburarii de anxietate de separare. Poate fi: aparitia unui fratior, mutarea, moartea neasteptata a unui membru al familiei, divortul parintilor.
Cum se manifesta tulburarea de anxietate de separare?
In general, copilul evita situatiile in care trebuie sa se desparta de parinti, iar separarea este traita cu frica si ingrijorare foarte mari.
- frica si grija extreme ca ceva rau li s-ar putea intampla parintilor sau lui atunci cand se vor desparti;
- ingrijorarea ca s-ar putea intampla ceva care ar putea face separarea permanenta (de exemplu, ca ar putea fi rapit sau se va pierde);
- crize de furie la separare, plans;
- nevoia imperioasa de a sti tot timpul unde sunt parintii si de a fi in contact cu ei;
- cosmaruri pe tema separarii (de exemplu, in care ceva rau se intampla unui membru al familiei);
- frica de a dormi singur in pat;
- simptome fizice la anticiparea momentului separarii de parinti: dureri de burta, dureri de cap, ameteala;
- refuzul sau evitarea activitatilor care presupun plecarea de acasa (activitati cu ceilalti copii, petreceri, scoala), decat daca este insotit de un parinte;
- ingrijorare excesiva si panica atunci cand parintii intarzie, nu raspund la telefon;
- in cazuri mai severe poate aparea un supraatasament de parinte; de exemplu, si acasa, cand parintii sunt cu el, copilul are nevoie sa fie permanent langa unul dintre ei.
De obicei, anxietatea anticipatorie este foarte mare. Gandul ca urmeaza separarea le provoaca copiilor o anxietate extrem de ridicata.
Daca pentru adulti fricile copiilor legate de separare pot parea melodramatice, pentru copii aceste frici sunt reale, iar suferinta lor este pe masura.
Cum pot ajuta parintii copiii cu anxietate de separare?
Copiii mici – anxietate de separare
Separarea nu e usoara nici pentru copii, nici pentru parinti, insa incercati sa nu va descurajati.
Cum puteti face separarea mai usoara pentru cei mici?
- Inainte ca micutii sa inceapa cresa sau gradinita, obisnuiti-i, daca aveti posibilitatea, cu a ramane pentru perioade scurte, in grija altor persoane (de incredere, pe care le cunosc: bunici, alti membri ai familiei, prieteni).
- Daca micutul va ramane in grija unui bunic sau a unei bone cand reveniti la serviciu, obisnuiti-l inainte cu perioade scurte in care ramane cu persoana respectiva. Pe masura ce se obisnuieste, mariti gradual perioada cat lipsiti. Planificati aceste exersari atunci cand copilul e odihnit si hranit. Intr-o maniera similara puteti proceda si in cazul in care copilul va merge la cresa sau la gradinita, daca sistemul va permite acomodarea treptata.
- Creati un ritual de ramas-bun (un pupic pe frunte, pa-pa cu mana), care sa fie scurt si care sa va permita sa nu lungiti foarte mult despartirea. Fiti afectuosi cu ei, oferiti-le atentie completa. Apoi, cu calm si rabdare, spuneti-le ca trebuie sa plecati si ca veti reveni. La fiecare despartire, procedati in aceeasi maniera. Consecventa si rutinele in general ii linistesc pe cei mici si le ofera sentimentul de control.
- E important sa fiti onesti cu copiii si sa reveniti atunci cand le-ati promis ca o veti face. Astfel ei isi dezvolta increderea si pot gestiona mai usor separarea. Cei mici nu inteleg timpul asa cum o fac adultii, de aceea oferiti-le specificatii care au sens pentru ei (de exemplu, ca va veti intoarce dupa somnul lor).
Copiii peste 6-7 ani cu tulburarea de anxietate de separare
- Evitati sa incurajati copiii sa isi evite fricile. Evitarea nu face decat sa sporeasca aceste frici. In schimb, sustineti-i sa participe la activitati, sa mearga la scoala, sa se implice in activitati sportive. Oferiti-le un feedback pozitiv de fiecare data cand isi inving teama de separare.
- Incurajati copiii sa vobeasca despre fricile lor si ascultati-i cu atentie si empatie.
- Pastrati-va calmul in momentul separarii de copilul anxios si incercati sa fiti un model pentru ei. Totodata, daca in general sunteti la randul vostru anxiosi si stresati, incercati sa va reduceti anxietatea si sa deveniti mai calmi.
- Cand sunteti separati, oferiti copilului un obiect pe care sa-l pastreze cu el si care sa ii aminteasca faptul ca sunteti alaturi de el chiar si atunci cand nu sunteti impreuna fizic.
Tratamentul tulburarii de anxietate de separare
Daca parintii observa ca anxietatea de separare persista, este foarte intensa si afecteaza semnificativ activitatile copiilor, in ciuda eforturilor parintilor, se recomanda adresarea catre un specialist.
In cadrul terapiei pentru anxietatea de separare copiii invata sa isi inteleaga si sa gestioneze frica, cum sa se separe de parinti si sa se implice in activitati potrivite si indicate varstei lor. O tehnica eficienta este expunerea. In cadrul acesteia copiii sunt expusi gradual si in doze mici la separarea de parinti, pentru ca in timp sa se obisnuiasca si sa se reduca anxietatea. Tehnicile de relaxare si de coping (cum sa faca fata) sunt iarasi utile pentru copiii anxiosi.
Foarte important pentru succesul terapiei este ca si parintii sa inteleaga mecanismul tulburarii anxioase si modul cum, fara intentie, pot contribui la mentinerea problemei. De exemplu, un parinte care este el insusi refractar la ideea de separare, pentru ca ii provoaca suferinta copilului, ar putea incuraja fricile copilului in loc sa il incurajeze sa le confrunte.
Pe termen lung, daca anxietatea de separare nu este tratata, tendinta copiilor va fi de a continua sa evite activitati si situatii noi din teama separarii dureroase de parinti. Insa aceste situatii au un potential de invatare de noi abilitati, de a cunoaste oameni si de a stabili relatii. In lipsa acestora, comportamentul va fi unul inhibat, iar evitarea acestora pe termen lung poate creste riscul aparitiei altor tulburari psihice (anxietatea generalizata, fobii specifice, tulburarea de panica, depresia, anxietatea sociala).
Referinte:
(1) How to Ease Your Child’s Separation Anxiety – https://www.healthychildren.org/English/ages-stages/toddler/Pages/Soothing-Your-Childs-Separation-Anxiety.aspx
(2) Separation anxiety – https://www.health.harvard.edu/newsletter_article/Separation_anxiety
(3) Separation Anxiety Disorder Basics – https://childmind.org/guide/separation-anxiety-disorder/
(4) What Is Separation Anxiety? – https://childmind.org/article/what-is-separation-anxiety/
(5) Separation Anxiety and Separation Anxiety Disorder – https://www.helpguide.org/articles/anxiety/separation-anxiety-and-separation-anxiety-disorder.htm
Despre autor
