Impulsivitatea la copii apare, in diferite grade, la fiecare, in functie de varsta si de nivelul de dezvoltare. Aflati din acest articol cand si de ce apar reactiile impulsive la copii, cand sunt firesti si cum ii putem invata pe cei mici sa le gestioneze mai usor?
Cuprins:
1. Impulsivitatea la copii – informatii generale
2. Ce contribuie la comportamentul impulsiv al copiilor?
3. Impulsivitatea la copii – ce e normal si ce nu?
4. Cum putem ajuta copiii sa gestioneze impulsivitatea?
Impulsivitatea la copii – informatii generale
Impulsivitatea este o trasatura de personalitate care cauzeaza dificultati in inhibarea unei reactii (raspuns) in fata unor stimuli, ducand la actiuni neasteptate, in care persoana nu ia in considerare posibilele consecinte negative.
De multe ori, copiii au momente cand sunt impulsivi, spun sau fac lucruri pe care nu le pot controla. Lovesc, se catara pe mobila, alearga in magazine etc. In cazul copiilor mici, impulsivitatea sau dificultatile legate de autocontrol sunt normale. Aceste forme de impulsivitate fizica tind sa dispara pe masura ce cresc si invata sa se autoregleze si sa isi controleze impulsurile. Autocontrolul se refera la capacitatea de autoreglare a copiilor si se dezvolta in timp, cele mai mari schimbari apar intre 3 si 7 ani.
La varsta pubertatii si adolescentei, ei mai pot fi impulsivi la nivel verbal, in sensul ca pot spune lucruri neplacute atunci cand sunt furiosi sau nu isi dau seama ca cuvintele lor ar putea rani pe ceilalti.
Ce contribuie la comportamentul impulsiv al copiilor?
Gandirea logica si auto-controlul incep sa se dezvolte abia in jurul varstei de 3-4 ani. Pana la aceasta varsta, partea creierului care se ocupa de reactiilor emotionale si impulsive nu este inca dezvoltata. Acesta e motivul pentru care copiii mici actioneaza impulsiv si au dificulati in a-si controla impulsurile.
De asemenea, copiii care nu isi inteleg emotiile si nu le pot exprima verbal, fie ca e vorba de copii mici sau copii mai mari, care nu au inca o inteligenta emotionala dezvoltata, isi pot exprima emotiile negative (furie, frustrare, suparare, frica) prin reactii si comportamente impulsive. De exemplu, in loc sa observe ca “Sunt furios”, un copil poate lovi pe cineva sau se poate tranti pe jos, pentru a descarca aceste emotii.
Pe langa varsta si nivelul de dezvoltare neurocognitiv al copiilor, anumiti factori de moment pot contribui la o mai mare impulsivitate in comportament:
- lipsa de somn;
- suprastimularea;
- frustrarea care apar in diferite situatii;
- anumite evenimente de viata stresante sau dificile pentru copii (mutarea intr-o noua casa sau oras, divortul parintilor, pierderea unui animal de companie, pierderea unei persoane apropiate etc.).
Exista si diferente individuale intre copii – unii reusesc mai usor sa se autoregleze, in timp ce altii pot intampina mai multe dificultati.
In unele cazuri, impulsivitatea poate fi o manifestare a ADHD (tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie). De asemenea, manifestarile impulsive pot aparea in cadrul unor tulburari, precum fobii, anxietatea, depresia.
Impulsivitatea la copii – ce e normal si ce nu?
Pana in jurul varstei de 3-4 ani, copiii nu au inca abilitatile necesare pentru a gestiona emotiile dificile pe care le simt si nici reactiile impulsive.
Iata cateva exemple de comportamente impulsive normale in cazul copiilor mici, adica pana la 3-4 ani cand incep sa aiba mai mult autocontrol. Este normal cand copilul:
- smulge jucaria din mana altui copil, desi parintele i-a explicat de cateva ori ca politicos este sa isi astepte randul ca sa se joace cu ea;
- loveste, impinge sau musca alti copii atunci cand nu e multumit de ceea ce se intampla;
- nu are rabdare sa isi astepte randul ca sa vorbeasca, ci intrerupe conversatia;
- alearga spre apa, desi parintele i-a spus de cateva ori ca poate intra in apa doar insotit;
Cu rabdare si calm, parintii ii pot ajuta in aceasta perioada sa inteleaga care sunt regulile si normele de conduita, repetandu-le de fiecare data cand copiii reactioneaza impulsiv. Cei mici sunt mai usor de distras, de aceea e important sa le fie amintit ce se asteapta de la ei.
Posibile probleme legate de impulsivitate
La prescolari si scolaritatea mica, comportamente impulsive care pot semnala unele probleme de impulsivitate/reactivitate pot include:
- in timpul jocurilor, se lovesc des de alte persoane sau de piesele de mobilier din casa;
- nu au rabdare sa asculte o conversatie;
- la gradinita sau la scoala nu vor sa stea sa asculte povesti sau sa joace jocuri mai statice;
- alearga frecvent in casa, sar si se catara pe mobilier, nu pot sta linistiti la masa;
- lovesc atunci cand lucrurile nu ies asa cum isi doresc ei.
La scolari si pana la pubertate, comportamente impulsive care pot semnala unele probleme de impulsivitate/reactivitate pot include:
- intrerup jocurile sau conversatiile celorlalti;
- nu pot sta linistiti in timpul meselor;
- fac zgomote care ii intrerup/deranjeaza pe ceilalti in mod frecvent.
In timp, controlul impulsurilor poate fi imbunatatit, mai ales daca cei mici au sprijinul parintilor in acest sens. Totusi, daca parintii observa dificultati semnificative ale copiilor la nivelul autocontrolului si gestionarea reactiilor impulsive, se pot informa mai mult despre ce inseamna ADHD (tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie) si eventual, consulta un specialist.
Cum putem ajuta copiii sa gestioneze impulsivitatea?
Dezvoltarea inteligentei emotionale a copiilor
Acest lucru inseamna recunoasterea si numirea emotiilor, validarea emotiilor copiilor si incurajarea in a gestiona acele emotii dificil de suportat si care ii poate face pe cei mici sa aiba reactii impulsive. Asa cum sugereaza si Daniel Siegel, principalul lucru pe care copiii trebuie sa il invete despre emotii este ca e normal si in regula sa le simtim pe toate; insa nu toate reactiile sunt bune.
De aceea, e important sa le explicam diferenta dintre emotii si comportamente si ca este in regula sa fii furios, insa nu este in regula sa lovesti pe cineva sau sa distrugi lucrurile.
Informatii pe larg despre inteligenta emotionala cititi in acest articol.
Ar trebui sa evitam sa ii facem sa simta vina, rusine pentru ceea ce simt. Mesaje precum: “Nu mai plange!”, “Nu ai niciun motiv sa fii suparat.” nu doar ca nu ii ajuta pe copii sa gestioneze emotiile cu care se confrunta; dar nici ii invata ca aceste emotii sunt firesti si ca e normal sa le simtim.
Jocuri care presupun controlul impulsurilor
Un joc pe care il puteti juca si cu copiii de varste mai mici este acesta: ascultati muzica si de fiecare data cand o opriti, cei mici trebuie sa ramana nemiscati pana aud din nou muzica.
Un alt joc de autoreglare este “Simon spune”. Parintele enumera mai multe actiuni pe care sa le faca copilul, iar frazele incep sau nu cu “Simon spune”. Copiii trebuie sa asculte cu atentie si sa faca doar acele actiuni (de exemplu, sa stea intr-un picior) unde propozitia a inceput cu “Simon spune”. In celelalte cazuri, ei trebuie sa-si controleze impulsul de a actiona.
Cititi carti in care personajele trec prin situatii dificile emotional si in care au tendinta de a se comporta impulsiv (sa loveasca, sa intrerupa conversatii, sa smulga jucarii etc.). Sau improvizati dialoguri si discutii, folosindu-va de situatii din experienta copilului. Acelasi lucru il puteti face cu jucarii, punand in scena jocuri de rol.
Evitarea situatiilor sau stimulilor care predispun copiii la reactii impulsive
Daca parintii stiu ca anumite contexte sau situatii ii fac pe copii mai impulsivi, pot interveni asupra acestora. De exemplu, in cazul copiilor mici, poate fi evitarea intrarii in supermarket cu cei mici sau evitarea raioanelor cu dulciuri. Sau punerea deoparte a acelor jucarii care de obicei starnesc conflicte cand vin alti copii in vizite. In cazul copiilor mai mari, parintii ii pot incuraja sa identifice acei factori care ii predispun la reactii mai impulsive (cum ar fi dispozitivele electronice, de exemplu).
Incurajarea activitatii fizice
Timpul zilnic petrecut afara le ofera copiilor ocazia sa alerge, sa sara, sa se catere, folosindu-si astfel intr-un mod benefic resursele de energie. Este, de asemenea, o pauza binevenita de la dispozitivele electronice si temele si activitatile pentru acasa.
Mai multe despre beneficiile timpului petrecut afara pentru copii cititi in acest articol.
Ajustarea asteptarilor fata de copii
De multe ori, parintii au asteptari prea mari de la copii in ceea ce priveste comportamentul lor impulsiv. Aceste asteptari nu tin seama de ritmul de dezvoltare neuropsihologica al celor mici; ci tind sa supraevalueze abilitatile si capacitatilor lor la varste mici. De aceea, e important sa cunoastem modul in care ei se dezvolta si sa ajustam aceste asteptari. In acest mod putem intelege ca, mai ales la copiii mici, nu fac intentionat lucrurile care ii supara pe parinti.
Sa ne punem in pielea copiilor
Deseori vedem lucrurile din perspectiva noastra de adult. Insa daca ne-am pune in locul celor mici si am privi lucrurile prin prisma lor si a nivelului lor de intelegere si dezvoltare, ne-ar fi mult mai usor sa le intelegem acele comportamente impulsive.
Modelul oferit copiilor
Parintii sunt principalul model al copiilor atucni cand vine vorba de gestionarea emotiilor si nu numai. De aceea, modul in care parintii raspund atunci cand sunt frustrati, furiosi, suparati etc. se va reflecta si in modul in care copiii gestioneaza aceste emotii ce le provoaca disconfort. Daca parintii au tendinta sa tipe, sa reactioneze vulcanic, sa loveasca obiecte din casa etc., acest model poate contribui la mai multe comportamente impulsive din partea copiilor. Cand parintii reactioneaza cu calm, vorbesc despre emotiile lor, copiii vor prelua acest model de a gestiona dificultatile.
Referinte:
(1) Toddlers and Self-Control: A Survival Guide for Parents – https://www.zerotothree.org/resources/1603-toddlers-and-self-control-a-survival-guide-for-parents
(2) Impulse Control in Children – https://www.psychologytoday.com/us/blog/creative-development/201910/impulse-control-in-children
(3) Common Symptoms of Hyperactivity/Impulsivity – https://www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/adhd/Pages/Common-Symptoms-of-Hyperactivity-Impulsivity.aspx
(4) Understanding Your Child’s Impulsivity – https://www.understood.org/en/learning-thinking-differences/child-learning-disabilities/hyperactivity-impulsivity/understanding-your-childs-trouble-with-impulsivity
(5) Teaching self-control: Evidence-based tips – https://www.parentingscience.com/teaching-self-control.html
(6) Children’s impulsive behaviour is related to brain connectivity – https://www.sciencedaily.com/releases/2014/07/140722091324.htm
Despre autor
