tahicardia
Tahicardia apare atunci cand inima bate prea repede. Aflati tot ce trebuie sa stiti despre tahicardie in randurile de mai jos.
CUPRINS:
Tahicardia apare atunci cand inima bate prea repede – frecventa cardiaca de repaus ridicata.
In general, inima unei persoane aflate in repaus bate de 60 – 100 de ori pe minut. Atunci cand un individ are tahicardie, inima bate mult mai repede. In astfel de cazuri, pompeaza sange mai putin eficient, iar fluxul de sange din corp este redus. Deoarece inima bate mai repede, musculatura inimii sau miocardul are nevoie de mai mult oxigen.
Inima este formata din patru camere: doua atrii si doua ventricule. Nodulul sinusal produce impulsuri electrice ce declanseaza bataile inimii. Impulsurile electrice parasesc nodulul sinusal si trec prin atrii, producand contractia musculara, care impinge sangele in ventricule. Impulsurile electrice circula pana la nodulul atrioventricular (AV), care incetineste semnalele electrice si apoi le trimite catre ventriculi. Cand muschii ventriculari primesc semnalele electrice, se contracta, pompand sange fie catre plamani, fie catre restul corpului. Atunci cand exista o problema cu semnalele electrice care au ca rezultat batai cardiace mai rapide decat este normal, apare tahicardia.
In general, pentru adulti, o frecventa cardiaca de peste 100 batai pe minut este considerata prea rapida – tahicardie.
In majoritatea cazurile, tahicardia se dezvolta ca urmare a altor probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea arteriala, cardiomiopatia (inima marita), boala valvei cardiace sau boala coronariana. In cazul unui atac de cord sau dupa o interventie chirurgicala la inima, tesutul cicatrizat de la inima poate contribui la tahicardie. Riscul creste si odata cu inaintarea in varsta si daca in familie exista un istoric de tahicardie. In alte cazuri, factorii de risc pot include unele medicamente, dezechilibre electrolitice, exces de cofeina sau alcool, consum de droguri si multe altele.
Emotiile puternice si stresul mental sunt cunoascute ca avand un rol semnificativ in aparitia aritmiilor severe si chiar fatale. Expresia „a muri de frica” iti suna cunoscuta? Legatura dintre emotiile intense, stresul emotional si riscul de aritmii si moarte subita este una studiata si confirmata de cercetari. Pe scurt, stresul poate avea efecte adverse asupra sanatatii cardiovasculare. Stresul psiho-social afecteaza in mod negativ activitatea intregului organism, crescand riscul de aritmii ce pot avea urmari grave. Se estimeaza ca aproximativ 20 – 40% dintre decesele subite de cauza cardiaca sunt asociate si cu stresul emotional acut.
Stresul cronic si anxietatea duc la cresterea ritmului cardiac, cresterea tensiunii, eliberarea de catecolamine (hormoni de stres, inclusiv epinefrina), creste cererea de oxigen din corp, apare riscul de tahicardie ventriculara, fibrilatie ventriculara si atriala, si apar spasme ale vaselor de sange ce pot duce la afectarea fluxului de sange la inima. Emotiile negative precum furia cresc riscul de fibrilatie atriala.
Multe persoane se confrunta cu palpitatii dupa consumul crescut de cofeina, si se recomanda adesea ca cei cu aritmii sa evite cofeina. Relatia dintre cofeina si aritmii nu este una de tip cauza-efect, insa, dar poate favoriza aparitia batailor cardiace neregulate, cand vorbim de doze crescute, si in functie de nivelul de toleranta la cofeina al fiecarei persoane. Nu exista dovezi stiintifice ca bauturile cu cofeina provoaca aritmii cardiace la cei cu o inima sanatoasa. Desi cafeaua a fost blamata timp de multa vreme si asociata cu afectare cardiovasculara, studiile de actualitate sugereaza ca aceasta este periculoasa doar pentru persoanele cu probleme cardiovasculare existente, si cand vorbim de cantitati mari de cofeina.
In schimb, consumul moderat sau crescut de alcool si fumatul pot creste riscul de fibrilatii, mai ales in cazul persoanelor mai in varsta. Mai mult, atat cofeina, cat si alcoolul, pot creste riscul de deshidratare. Deshidratarea poate favoriza aparitia tahicardiei, afectand functiile corpului.
Dupa consumul de alimente, organismul directioneaza fluxul sangvin catre tractul digestiv pentru a ajuta la digestie. Nivelul de flux sangvin catre abdomen creste in functie de portia si alimentele consumate, flux ce atinge nivelul maxim in aproximativ 25-40 de minute de la masa si poate dura 1 – 2 ore dupa masa. Pentru a compensa aceasta schimbare a fluxului sangvin, inima trebuie sa lucreze mai mult, iar cand mesele sunt copioase sau cu un continut caloric ridicat, acest lucru poate duce la o frecventa cardiaca mai rapida (tahicardie) si la palpitatii cardiace.
Palpitatiile cardiace dupa mese pot fi, de asemenea, cauzate de anumite elemente declansatoare, ca alcoolul, alimente grase, alimente bogate in sodiu si nitrati, alimentele intens procesate, alimentele dulci, „caloriile goale” etc.
De cealalta parte, este normal ca dupa un antrenament fizic, ritmul cardiac sa fie mai intens. Cu toate acestea, implicatiile tahicardiei induse de exercitiu sunt incerte. Activitatea fizica regulata poate reduce riscul de boli cardiovasculare, dar e nevoie de o crestere treptata a nivelului de antrenament. O crestere brusca a duratei sau intensitatii poate suprasolicita inima si poate duce la tahicardie sau alte probleme.
Anumite medicamente pot induce tahicardie, in special acele medicamente utilizate pentru anumite probleme cardiovasculare, fiind vorba de complicatii sau de dozele prea mari. Principalele medicamente care in supradoze duc la taicardie sau vasodilatatoarele, agentii psihotropi (fenotiazina si imipramina), antibiotice (eritromicina, pentamidina), neuroleptice (de exemplu, haloperidol, droperidol, tioridazina, pimozida). Aceste medicamente inhiba canalele cardiovasculare Na +, Ca2 + si K + conducand adesea la aritmie care pune in pericol viata. Alte medicamente ce pot cauza toxicitate sunt antidepresivele si antipsihoticele.
Bolile sistemului cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca, cardiomiopatia, pot fi asociate cu tahicardie.
Poate fi asociata cu atacul de cord, cu tulburari cardiace date de lipsa de oxigen, de probleme ale cailor electrice ale inimii, probleme cu structura inimii, dezechilibre electrolitice. De asemenea, lipsa de oxigen poate favoriza aparitia tahicardiei, si daca nu se intervine la timp, poate fi fatala.
Hipertiroidismul poate duce, printre altele, la cresterea activitatii cardiace, tulburari de ritm cardiac. O tiroida supra-activa poate provoca probleme cardiovasculare si trebuie tratata. Fibrilatia atriala este des asociata cu hipertiroidismul si poate aparea la pacientii cu hipertiroidism vizibil sau subclinic. In general, vorbim de o complicatie a hipertiroidismului care se reduce dupa initerea tratamentului necesar.
In caz de anemie, concentratia de hemoglobina este scazuta si fluxul de sange la anumite organe poate fi afectat, inclusiv fluxul de sange la inima. Un mecanism compensator este cresterea frecventei cardiace, pentru ca mai mult oxigen sa ajunga la tesuturi.
De multe ori, cand vorbim de afectiuni cardiace, vorbim si de o predispozitie genetica. Tahicardia ca si alte probleme ale ritmului cardiac poate fi ereditara, iar diagnosticarea precoce poate reduce semnificativ riscul de moarte cardiaca subita.
Tahicardia este frecvent la varstnici si este asociata cu un risc mai mare de accident vascular cerebral embolic. In special la persoanele trecute de 80 de ani apare o modificare structurala si electrica a tesutului cardiac, ce poate duce la schimbari de ritm.
Simptomele tahicardiei pot include:
Daca tahicardia este cauzata de o boala, vor exista si alte simptome specifice acelei boli. De exemplu, persoanele care au tahicardie cauzata de hipertiroidism pot, de asemenea, sa prezinte nervozitate, insomnie, transpiratie, tremor si alte simptome legate de nivelurile ridicate de hormoni tiroidieni. Tahicardia cauzata de afectiuni cardiace sau pulmonare este adesea insotita de durere toracica sau dificultati de respiratie.
Tahicardia inseamna in sine un puls cardiac prea rapid. O frecventa cardiaca de peste 100 batai pe minut la adulti se numeste tahicardie. Nivelul pulsului depinde insa de varsta si starea generala a persianei. In general, ritmul normal al inimii in repaus se situeaza intre 60 – 100 batai pe minut.
Tahicardia se manifesta de multe ori prin stari de ameteala, descrise ca o senzatie de iluzie de miscare, instabilitate si pierderea echilibrului.
Palpitaliile apar in caz de tahicardie si nu numai. Reprezinta un ritm cardiac anormal, apar in mai multe tipuri de boli de inima, si pot fi date de dezechilibre electrolitice, ca un nivel scazut de potasiu.
In caz de tahicardie, inima bate mai repede pentru a pompa mai mult sange, dar ineficient. Starea de slabiciune se instaleaza inclusiv din aceasta ineficienta, este de natura fizica, iar cauzele pot fi date inclusiv de faptul ca organismul „lucreaza” intens pentru a permite circulatia sangelui.
Sincopa este o pierdere temporara a constientei, numita in mod obisnuit lesin. Este un eveniment destul de comun – dar poate indica o problema grava, si in plus, poate duce la ranire grava. In 1 din 4 cazuri, problema este de natura cardiaca – probleme ce afecteaza fluxul de sange la inima si aritmiile. Tahicardia poate provoca sincopa, intensificand bataile inimii incat nu mai poate pompa eficient.
Multi dintre noi ne confruntam zilnic cu episoade de crestere a ritmului cardiac, de cele mai multe ori fara cauze patologice. Cresterea ritmului cardiac este principalul mod in care inima este capabila sa creasca fluxul de sange in timpul perioadelor de efort sau stres. Acest tip normal de tahicardie, produs de nodulul sinusal, se numeste tahicardie sinusala. Tahicardia sinusala este o crestere normala a frecventei cardiace. In aceasta stare, pacemaker-ul natural al inimii, nodulul sinoatrial (SA), transmite semnale electrice mai repede decat de obicei. Ritmul cardiac este mai rapid decat e normal, dar inima bate corect.
Tahicardia ventriculara este o frecventa cardiaca rapida care provine din semnale electrice anormale in ventriculi. Ritmul cardiac rapid nu permite ca ventriculii sa se umple si sa se contracte eficient pentru a pompa suficient sange in organism. Episoadele de tahicardie ventriculara pot fi scurte si dureaza doar cateva secunde fara a provoca leziuni, dar episoadele care dureaza mai mult de cateva secunde pot deveni o urgenta medicala care pune viata in pericol. In timp ce la unele persoane tahicardia ventriculara produce doar simptome minime, uneori produce palpitatii grave, pierderea constientei sau moarte subita. De obicei apare din cauza unor afectiuni cardiovasculare existente.
Tahicardia supraventriculara reprezinta o serie de batai cardiace anormal de rapide, care provin de deasupra ventriculilor. Majoritatea tipurilor de tahicardii supraventriculare apar de obicei la tineri, oameni sanatosi. Genereaza in mod obisnuit palpitatii, anxietate, ameteala, slabiciune si, uneori, dificultati de respiratie. Persoanele care au tahicardie supraventriculara nu au simptome deloc intre episoade.
Fibrilatia atriala este unul dintre cele mai frecvente aritmii, mai ales dupa varsta de 65 de ani, si este o problema majora de sanatate. In cazul fibrilatiei atriale, controlul activitatii electrice din camerele superioare ale inimii devine haotic, si ritmul cardiac neregulat duce la fibrilatie atriala. Principalul risc dat de fibrilatie este accidentul vascular cerebral. Multi pacienti pot fi constienti de bataile neregulate a inimii, iar senzatia poate fi neranjanta. Daca bataia inimii este foarte rapida pentru o perioada lunga de timp, poate duce si la insuficienta cardiaca.
Fibrilatia atriala poate fi o anomalie electrica primara a inimii, poate fi asociata cu probleme cardiace preexistente, inclusiv probleme cu supapele cardiace, arterele coronare, muschiul inimii, insuficienta cardiaca congestiva sau poate fi legata de probleme cu glanda tiroida sau alte tulburari metabolice.
Flutter-ul atrial este un ritm cardiac anormal comun. Este un tip de de tahicardie supraventriculara. In flutter atrial, atriile inimii au o activitate prea intensa, dar la o rata obisnuita. Flutter-ul apare ca un model distinct tip „fierastrau” pe o electrocardiograma (ECG). Factori de risc pentru flutter-ul atrial includ afectiuni medicale ca insuficienta cardiaca, infarctul, anomalii ale valvelor, hipertensiune, dar si afectare tiroidiana, alcoolism, boli pulmonare, diabet etc.
Fibrilatia ventriculara apare atunci cand impulsurile electrice rapide, haotice duc la miscari inegale ale ventriculilor, lucru ce poate fi fatal daca inima nu este readusa la un ritm normal in cateva minute, cu un soc electric la nivelul inimii (defibrilare). Majoritatea persoanelor care sufera de fibrilatie ventriculara prezinta o afectiune cardiaca subiacenta sau au suferit traumatisme grave. Uneori, un atac de cord poate duce la fibrilatie ventriculara. Fibrilatia ventriculara apare brusc, inima nu mai functioneaza, apare lipsa de oxigen in organism, mai ales in creier, astfel ca daca nu se intervine la timp, survine decesul.
Diagnosticul incepe cu un examen fizic si un istoric medical, isclusiv istoricul familial de boli cardiovasculare si aritmii cardiace.
In timpul examenului fizic se va masura ritmul cardiac, se vor depista semne de inima marita sau un eventual murmur cardiac, semne fizice de afectiuni tiroidiene (glanda marita, tremur al mainii, proeminenta ochilor etc.).
Sunt necesare si alte investigatii, cum ar fi:
O electrocardiograma (ECG sau EKG) este un test pentru inregistrarea ritmului si a activitatii electrice a inimii pentru a vedea daca functioneaza la capacitate optima. Este o procedura complet nedureroasa si neinvaziva. Dispozitivul EKG inregistreaza impulsurile electrice pe care le produce in mod natural inima, fara a introduce electricitate in corp. Se folosesc senzori speciali ce se ataseaza pe piept, brate si picioare, senzori ce capteaza semnalele electrice si le trimit inapoi spre dispozitivul EKG. Ulterior, rezultatele ce sunt afisate pe hartia speciala sunt analizate de catre medic (lungimea undelor, aspectul etc.). Tahicardia are un model specific de afisaj pe o electrocardiograma.
Monitorul Holter este un sistem portabil ce inregistreaza activitatea inimii pentru o perioada de 24 de ore sau mai mult, ceea ce ii ofera medicului o privire de ansamblu asupra ritmului cardiac. Este vorba de un mic dispozitiv portabil si o serie de senzori. Sistemul inregistreaza activitatea inimii in timpul diferitelor activitatilor cu impact fizic sau la nivel de stres emotional.
Un astfel de test ajuta la stabilirea diagnosticului sau pentru a identifica localizarea problemelor din circuitul inimii. Se introduc o serie de catetere prin intermediul venelor catre diverse regiuni ale inimii. Dupa ce sunt localizati, electrozii masoara impulsurile electrice in timpul fiecarie batai pentru a identifica anomaliile. Testarea electrofiziologica este utilizata pentru a evalua anomaliile grave ale ritmului cardiac sau ale conductiei electrice. Daca este necesar, medicul poate restabili rapid un ritm normal, cu un scurt soc electric la nivelul inimii (cardioversie). Desi testul electrofiziologic este o procedura invaziva si este necesar un anestezic, procedura este foarte sigura si dureaza de obicei 1 – 2 ore.
Medicii folosesc acest test pentru a declansa simptomele in timp ce le analizeaza atent. Pacientul este intins pe o masa si se plaseaza o serie de curele in jurul lui pentru fixare. Se aplica o serie de electrozi conectati la un dispozitiv EKG pentru masurarea activitatii cardiace si un monitori de tensiune arteriale pentru a monitoriza tensiunea arteriala. Se aplica si un cateter la brat pentru a administra medicamente, daca este necesar. Se masoara tensiunea arteriala si ritmul cardiac in timpul testului, modificand pozitia mesei, pentru a afla ce anume duce la aparitia simptomelor. Testul este normal daca tensiunea arteriala medie ramane stabila pe masura ce masa se inclina si ritmul cardiac creste cu o rata normala.
Optiunile de tratament variaza in functie de cauza afectiunii, varsta si starea generala de sanatate a persoanei cu tahicardie. Scopul tratamentului este de a aborda cauza tahicardiei.
Un ritm rapid al inimii se poate corecta si este posibil sa poata fi incetinit prin miscari fizice simple sau prin medicatie si alte tehnici.
Nervul vag ajuta la reglarea batailor inimii, iar miscarile care actioneaza asupra lui sunt contractia abdominala, masarea sinusului carotidian – intr-o zona specifica agatului, compresia usoara a ochilor, manevrele Valsalva si Muller (expiratie fortata avand glota inchisa si invers), comprese reci pe fata, tuse, stranut etc. Manevra vagala in timpul unui episod de ritm cardiac rapid poate ajuta la reducerea unui episod de tahicardie supraventriculara. Aceasta tehnica determina o stimulare reflexa a nervului vag, care are ca rezultat eliberarea acetilcolinei, care, la randul sau, poate incetini impulsul electric prin nodul atrioventricular si incetineste ritmul cardiac.
Medicamentele antiaritmice pot fi administrate pe cale orala sau prin injectare si restabilesc bataile normale ale inimii. Cele mai frecvente medicamente din aceasta clasa sunt:
In timp ce aceste medicamente pot ajuta la corectarea unei aritmii, exista, de asemenea, riscul ca ele sa provoace aparitia aritmiei din nou sau mai des. Aceasta se numeste proaritmie.
Alte medicamente pentru tahicardie includ:
Acestea suny medicamente ce vor dilata vasele de sange pentru a permite ca mai mult sange sa curga spre inima. Exemple de blocante obisnuite ale canalelor de calciu includ:
Acestea sunt numite si antagonisti ai adreno-receptorilor beta, blocheaza actiunea adrenalinei, reducand tahicardia. Exemple de beta-blocante includ:
Reactiile adverse ale beta-blocantelor includ oboseala, maini reci si cefalee. Uneori aceste medicamente afecteaza si sistemul digestiv. Unii oameni prezinta probleme la stomac, constipatie sau diaree.
Acetea sunt medicamente care dilueaza sangele. Se recomanda in general daca aritmia creste riscul de cheaguri sau AVC. De exemplu, fibrilatia atriala poate provoca acumularea de sange in inima, ceea ce poate duce la cheaguri de sange. Anticoagulantele nu trateaza problema, dar reduc riscul de complicatii. Warfarina este una dintre cele mai frecvente anticoagulante.
Cardioversia presupune folosirea unui soc electric, transmis de un defibrilator, pentru a restabili ritmul cardiac la normal. Este utila pentru fibrilatia atriala, flutter-ul atrial si tahicardia ventriculara. Cardioversia este diferita de defibrilare in sine – defibrilarea presupune transformarea unei fibrilatii in ritm cardiac normal si se face in situatii de urgenta, iar cardioversia presupune restabilirea ritmului cardiac normal ca metoda electiva.
Ablatia prin cateter este o procedura care utilizeaza energia radiofrecventei pentru a distruge o mica suprafata de tesut cardiac care provoaca batai rapide si neregulate ale inimii. Distrugerea acestui tesut ajuta la restabilirea ritmului regulat al inimii. Procedura se numeste de asemenea ablatia prin radiofrecventa. Este utilizata pentru a trata ritmurile cardiace anormale (aritmii) atunci cand medicamentele nu sunt tolerate sau eficiente. Ablatia prin cateter este, de asemenea, utilizata pentru a ajuta la controlul altor probleme ale ritmului inimii, cum ar fi flutter-ul atrial si fibrilatia atriala.
Un pacemaker, numit si stimulator cardiac sau stimulator artificial, este un dispozitiv mic implantat chirurgical sub piele. Cand aparatul simte o bataie anormala a inimii, emite un puls electric care ajuta inima sa reia o bataie normala, la viteza maxima pre-programata a stimulatorului cardiac.
Aceast dispozitiv este util pentru a preveni decesul la pacientii cu tahicardie ventriculara sustinuta sau fibrilatie cunoscuta. Au un rol in prevenirea stopului cardiac la pacientii cu risc crescut, care nu au avut, dar prezinta riscuri de aritmii ventriculare posibil fatale. Daca este detectat un ritm cardiac anormal, dispozitivul va produce un soc electric pentru a restabili o bataie cardiaca normala. Difera de un stimulator cardiac – un alt dispozitiv implantabil prezentat anterior folosit pentru a ajuta la controlul ritmului inimii anormale.
In unele cazuri poate fi necesara o interventie chirurgicala pe cord deschis pentru a distruge o cale electrica suplimentara care provoaca tahicardie. Un alt tip de interventie chirurgicala, numita procedura labirint, presupune ca chirurgul sa faca mici incizii in tesutul cardiac pentru a crea un model sau un labirint de tesut cicatricial. Deoarece acest tip de tesut cicatrician nu conduce energia electrica, acesta interactioneaza cu impulsurile electrice care cauzeaza unele tipuri de tahicardie. Chirurgia este folosita, de obicei, numai atunci cand alte optiuni de tratament nu dau randament sau cand este necesara interventia chirurgicala pentru a trata o alta afectiune cardiaca.
Unele date sugereaza ca acupunctura poate fi eficienta in reducerea tahicardiei. Cu toate acestea, sunt necesare studii mai ample si mai bune cercetarile pentru ca dovezile sa poata fi concludente. Majoritatea cercetarilor sugereaza ca acupunctura administrata impreuna cu tratamentul conventional poate fi eficienta, creste beneficiile medicatiei si a celorlalte tratamente, si poate imbunatati toleranta la exercitii fizice la pacientii cu insuficienta cardiaca cronica, posibil prin imbunatatirea functiei musculaturii scheletice. In general, se considera ca acupunctura stimuleaza sistemul nervos si duce la eliberarea moleculelor de mesageri neurochimici. Modificarile biochimice care rezulta influenteaza mecanismele homeostatice ale organismului, favorizand astfel starea fizica si emotionala.
Anumite tratamente homeopate ar putea fi eficiente in reducerea aritmiilor, tratamente precum Adonis vernalis (pentru activitatea neregulata a inimii, puls neregulat), Convallaria majus (puls marit), Iberis amara. Homeopatia trebuie folosita doar la indicatiile medicului si fara a intrerupe tratamentele prescrise de medic sau tehnicile conventionale de tratament. Homeopatia in astfel de situatii poate fi folosita, desi nu in situatii grave si extreme, care pun in pericol viata, cum ar fi atac de cord sau accident vascular cerebral.
In caz de tahicardie, se recomanda evitarea consumului de alcool, evitarea fumatului si limitarea consumului de cofeina si alte stimulente. De asemenea, se recomanda limitarea consumului de alimente bogate in grasimi, cresterea consumului de legume si fructe, consumul de lactate cu un continut redus de grasimi, consumul de proteine si cereale integrale, limitarea consumului de sare si zahar. Reduceti consumul de alimente procesate, cum ar fi fast-foosd, mezeluri, dulciuri etc.
Alimentatia echilibrata si sanatoasa este esentiala pentru mentinerea sanatatii inimii. Poti avea grija de inima ta consumand o dieta sanatoasa, cu continut scazut de grasimi, bogata in fructe, legume si cereale integrale. Nivelul de potasiu din sange trebuie mentinut la valori optime, deoarece scaderea concentratiei de potasiu poate duce la tahicardie. Alimentele bogate in potasiu, care este un electrolit, includ bananele, cartofii, portocalele si avocado. La fel de important este si magneziul, care ajuta la echilibrarea efectelor calciului si previne afectarea inimii. Magneziul se gaseste in soia, nuci, fasole, tarate etc. Este importanta si evitarea excesului de cofeina, din orice fel de surse, limitarea alcoolului, limitarea alimentelor bogate in graismi, evitarea excesului de sare si zahar adaugat.
Activitatea fizica este indicata pentru un stil de viata sanatos si pentru mentinerea sanatatii inimii. Sportul imbunatateste circulatia si elibereaza endorfine, iar exercitiul regulat este definit ca 30 de minute de antrenamente, de 4-5 ori pe saptamana. Trebuie subliniat ca activitatea fizica trebuie inceputa la intensitate si durata reduse, crascand treptat, pentru a preveni suprasolicitarea.
Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, este un factor de risc major pentru afectiuni cardiovasculare, inclusiv pentru tahicardie. Nicotina si alte substante chimice din tigari pot cauza leziuni la nivelul inimii.
Cofeina poate creste ritmul cardiac, in special cand vorbim de probleme cardiace pre-existente. Alcoolul poate creste, de asemenea, ritmul cardiac. Pentru adultii sanatosi, un consum moderat de alcool inseamna pana la o bautura pe zi pentru femei si varstnici, si maximum 2 bauturi pe zi (vorbim de consum moderat, nu redus sau indicat) – o bautura inseamna 1 pahar cu vin, o bere sau 30 ml tarie. Cofeina este, de asemenea, un stimulent care poate duce la o crestere a ritmului cardiac. Un consum moderat de cofeina nu este asociat, de obicei cu efecte adverse (1-2 cesti/zi), dar in cazul unor riscuri cardiovasculare, consumul trebuie limitat.
In caz de afectiuni cardiovasculare, este absolut necesar sa urmati tratamentul prescris de medic, inclusiv atunci cand nu sunt simptome sau starea s-a imbunatatit. Monitorizati si tratati boala cardiaca existenta si luati masuri pentru a reduce cat mai mult riscul de tahicardie.
Este indicat sa mergeti periodic la medic si sa va monitorizati pulsul, tensiunea arteriala si ceilalti parametri caridovasculari. Orice modificare de tensiune sau puls poate fi un semn si trebuie intervenit la timp pentru a preveni sau preintampina complicatiile.
Referinte:
Navigarea prin provocările și incertitudinile pubertății nu este ușoară, nici pentru copii, nici pentru părinți.…
Crăciunul devine magic atunci când nu trebuie să fie perfect. În goana după cadouri impecabile,…
Părinții care locuiesc la curte și dispun de un spațiu mai generos, optează pentru amenajarea…
Ai născut recent, ești în al nouălea cer, dar parcă ceva s-a schimbat. Cu toate…
Mâine, 3 octombrie 2024, se dă startul celei mai mari expoziții din România dedicate copiilor…
Descoperă gama noastră de produse pentru prânz, concepute special pentru a oferi confort, siguranță și…
View Comments
Buna ziua.
M-ar interesa care dintre betablocante pot fi luate in sarcina, in ultimul trimestru, astfel incat sa nu fie afectat fatul, sa nu treaca de placenta pentru situatia unei tahicardii sinusale a mamei.
Multumesc
Buna ziua!Am un baietel cu varsta de 9 ani jum.si mai acum vreo doua saptamani,vreo doua zile la rand mi s-a plans ca ii bate foarte tare inima...ceea ce stiu,este ca in acea perioada era foarte speriat de stirile care se tot dau la tv despre gripa.M-am gandit ca ceea ce l-a facut sa aibe acele batai ale inimioarei sa ii fie cauzate de acea teama,eu sunt la fel...in momentul in care il vad racit sau ca are diferite alte probleme simt acelasi lucru insotit de bufeuri si chiar stari de voma,de aceea am facut aceasta legatura.Credeti ca ar trebuii sa ma ingrijorez?mentionez ca dupa ce am stat de vorba cu el si l-am linistit acele episoade nu s-au mai repetat pana acum.
Ce înseamnă hta 146 cu 137 puls 130
Buna as avea o intebare daca se poate inima mea a fost foarte afectata de antidepresive triclicice am dezvoltat o tahicardie siusala ;nu mai iau antidepresive de 2 luni dar inca am tahicardie .as dori sa va intreb isi mai revine inima la normal sau ramane cu boala asta toata viata multumesc
Tahicardia poate produce infarct ?