Totul despre sistemul imunitar

Sistemul imunitar protejeaza organismul de agenti patogeni ce pot duce la boli si infectii. Iata care sunt componentele sistemului imunitar, semnele imunitatii slabite si cum putem sa ne mentinem imunitatea optima.

CUPRINS:

1. Ce este imunitatea?
2. Ce este sistemul imunitar si ce rol are?
3. Componente ale sistemului imunitar
4. Cum se testeaza imunitatea?
5. Formarea imunitatii la copii
6. Simptome ale unui sistem imunitar slabit
7. Cauzele slabirii sistemului imunitar
8. Imunitate crescuta – riscul de boli autoimune
9. Recomandari si sfaturi pentru un sistem imunitar optim

Ce este imunitatea?

Sistemul imunitar ne protejeaza de microorganismele patogene. Imunitatea defineste starea de protectie impotriva bolilor infectioase si are atat o componenta mai putin specifica sau innascuta, cat si o componenta mai specifica sau adaptiva.

Imunitatea innascuta vs Imunitatea dobandita

Imunitatea innascuta ofera prima linie de aparare impotriva infectiei. Este un raspuns rapid si nu este specific unui anumit agent patogen. Nu are memorie si nu confera imunitate de lunga durata. Sistemul imunitar innascut ofera un tip de protectie nespecifica printr-o serie de mecanisme de aparare, care includ bariere fizice precum pielea, bariere chimice, cum ar fi proteinele antimicrobiene care afecteaza sau distrug invadatorii si celule care ataca celulele straine si celulele corpului care adapostesc agenti infectiosi.

Spre deosebire de imunitatea innascuta, imunitatea specifica permite un raspuns orientat impotriva unui anumit agent patogen. Doar vertebratele au raspunsuri imune specifice. Doua tipuri de globule albe numite limfocite sunt vitale pentru raspunsul imun specific. Limfocitele sunt produse in maduva osoasa si se maturizeaza intr-unul din mai multe subtipuri. Cele mai frecvente doua sunt celulele T si celulele B. Corpul uman are celule B si T specifice pentru milioane de antigeni diferiti.

Ce este sistemul imunitar si ce rol are?

Imunitatea impotriva bolii este de fapt conferita de doua sisteme de aparare cooperativa, numite nespecifice, imunitate innascuta si imunitate specifica dobandita. Mecanismele de protectie nespecifice resping toate microorganismele in mod egal, in timp ce raspunsurile imune specifice sunt adaptate la anumite tipuri de invadatori. Ambele sisteme lucreaza impreuna pentru a impiedica organismele sa intre si sa se dezvolte in corp. Aceste mecanisme imunitare ajuta, de asemenea, la eliminarea celulelor anormale ale organismului care se pot dezvolta in cancer.

Rolul sistemului imunitar este de a proteja impotriva bolilor sau a altor corpuri straine potential daunatoare. Atunci cand functioneaza corect, sistemul imunitar identifica o varietate de amenintari, inclusiv virusuri, bacterii si paraziti si ii distinge de tesutul sanatos al organismului.

Componente ale sistemului imunitar

Celulele care alcatuiesc raspunsul imun specific circula in sange, dar se gasesc si intr-o varietate de organe. In interiorul organului, tesuturile imune permit maturarea celulelor imune, agenti patogeni si ofera un loc in care celulele sistemului imunitar pot interactiona intre ele si pot da un raspuns specific. Organele si tesuturile implicate in sistemul imunitar includ timusul, maduva osoasa, ganglionii limfatici, splina, apendicele, amigdalele si placile Peyer (in intestinul subtire).

Componente majore ale sistemului imunitar includ:

Ganglionii limfatici

Sunt structuri mici, in forma de fasole, care produc si depoziteaza celule care combat infectia si bolile si fac parte din sistemul limfatic – care consta din maduva osoasa, splina, timus si ganglioni limfatici. Ganglionii limfatici contin si limfa, fluidul care transporta acele celule in diferite parti ale corpului. Cand organismul lupta impotriva infectiei, ganglionii limfatici pot deveni mariti si apar dureri.

Splina

Este cel mai mare organ limfatic din corp, care se afla pe partea stanga, sub coaste si deasupra stomacului. Contine globule albe care combat infectia sau boala. Splina ajuta, de asemenea, la controlul cantitatii de sange din corp si la eliminarea celulelor sangvine vechi sau deteriorate.

Maduva osoasa

Este tesutul galben din centrul oaselor si produce globule albe. Acest tesut spongios din interiorul unor oase, cum ar fi oasele soldului si coapsei, contine celule imature, numite celule stem.

Timus

Acest organ mic este locul in care celulele T se maturizeaza. Aceasta parte a sistemului imunitar, adesea trecuta cu vederea, care este situata in zona pieptului (si are forma unei frunze de cimbru), poate declansa sau mentine productia de anticorpi care poate duce la slabiciune musculara.

Bariere externe pentru infectie

Captuseala si membranele mucoase ale tractului respirator, gastrointestinal si genitourinar asigura prima linie de aparare impotriva invaziei de catre microbi sau paraziti.

Includ:

• pielea – bariera mecanica impotriva infectiei, secreta substante uleioase care includ acizi grasi, cum ar fi acidul oleic, care pot ucide unele bacterii; glandele pielii secreta, de asemenea, lizozima, o enzima (prezenta si in lacrimi si saliva) care poate descompune peretele exterior al anumitor bacterii;
• membrane mucoase – ca si stratul exterior al pielii, dar mult mai moale, captuseala membranelor mucoase ale tractului respirator, gastrointestinal si genitourinar ofera o bariera mecanica in continua reinnoire.

Bariere chimice impotriva infectiei

Unii microbi penetreaza barierele de protectie ale corpului si intra in tesuturile interne. Acolo se intalnesc cu o varietate de substante chimice. Aceste substante includ substante chimice ale caror efecte de protectie sunt functia lor principala in organism, substantele chimice a caror functie principala este de a distruge invadatorii si substantele chimice produse de bacteriile care apar in mod natural.

Limfocitele

Aceste mici globule albe au un rol important in apararea organismului impotriva bolilor. Cele doua tipuri de limfocite sunt celulele B, care formeaza anticorpi care ataca bacteriile si toxinele si celulele T. Celulele T natural killer sunt un subgrup de celule T care ucid celulele care sunt infectate cu virusuri si alti agenti patogeni sau sunt altfel deteriorate. Celulele T ajutatoare ajuta la determinarea raspunsurilor imune ale organismului la un anumit agent patogen.

Cum se testeaza imunitatea?

Testele de laborator sunt necesare pentru a determina prezenta unei boli imunodeficiente primare. Aceasta este de obicei determinata la o persoana care se confrunta cu unele probleme clinice, in special infectii recurente si / sau cronice. Exista teste imunologice pentru multe conditii si scopuri medicale diferite – de exemplu, pentru a testa o alergie, pentru a depista cancerul de intestin sau pentru a afla daca o femeie este insarcinata.

Anumite substante sau agenti patogeni (germeni) din corp pot fi detectate cu ajutorul tehnicilor imunologice. Elementele care pot fi detectate includ virusuri, hormoni si hemoglobina. Cum functioneaza aceste teste? Pentru a lupta impotriva germenilor sau a substantelor straine, sistemul imunitar produce anticorpi. Anticorpii sunt proteine ​​care se pot lega la un germen sau o substanta specifica. Acestia capteaza germenii sau substantele, le neutralizeaza si atrag alte celule imune.

Un test de imunoglobulina masoara nivelul anumitor imunoglobuline sau anticorpi in sange. Anticorpii sunt proteine ​​create de sistemul imunitar pentru a lupta cu antigenele, cum ar fi bacteriile, virusurile si toxinele.

Imunoglobuline – clase

Cele cinci subclase de anticorpi sunt:

• Imunoglobulina A (IgA), care se gaseste in concentratii mari in membranele mucoase, in special in cele care captusesc caile respiratorii si tractul gastro-intestinal, precum si in saliva si lacrimi.
• Imunoglobulina G (IgG), cel mai abundent tip de anticorp, se gaseste in toate fluidele corpului si protejeaza impotriva infectiilor bacteriene si virale.
• Imunoglobulina M (IgM), care se gaseste in principal in sange si lichidul limfatic, este primul anticorp produs de organism pentru a lupta impotriva unei noi infectii.
• Imunoglobulina E (IgE), care este asociata in principal cu reactii alergice (atunci cand sistemul imunitar reactioneaza excesiv la antigene de mediu, cum ar fi polenul sau parul de animale de companie). Se gaseste in plamani, piele si mucoase.
• Imunoglobulina D (IgD), care exista in cantitati mici in sange, este anticorpul cel mai putin studiat.

IgA, IgG si IgM sunt adesea masurate impreuna. In acest fel, acestia pot oferi medicilor informatii importante despre functionarea sistemului imunitar, in special in legatura cu infectia sau boala autoimuna.

Odata produs un anticorp impotriva unui antigen specific, data urmatoare cand antigenul intra in organism, sistemul imunitar „isi aminteste” raspunsul sau si produce mai multi dintre aceiasi anticorpi. In acest fel, verificarea prezentei imunoglobulinelor specifice in sange poate fi utila in diagnosticarea sau eliminarea infectiilor sau a altor boli. Nivelurile de imunoglobulina sunt de asemenea utilizate ca parte a evaluarii afectiunilor autoimune, cum ar fi artrita idiopatica juvenila, lupusul si boala celiaca.

Formarea imunitatii la copii

Imunitatea la copii – cum se formeaza? Capacitatea organismului de a reactiona la antigene depinde de varsta unei persoane, tipul de antigen, factorii materni si zona afectata a corpului. Nou-nascutii nu au raspunsurile imunologice bine dezvoltate, dar raspund la antigene proteice. Celulele care prezinta antigen la nou-nascuti au o capacitate redusa de a activa celulele T si produc cantitati foarte mici de citokine. Acest lucru limiteaza capacitatea acestor celule de a activa raspunsul umoral.

Factorii materni joaca de asemenea un rol in raspunsul imunitar al organismului. Deoarece IgM, IgD, IgE si IgA nu traverseaza placenta, acestea sunt aproape nedetectabile la nastere, desi unele IgA sunt furnizate in laptele matern. Acesti anticorpi dobanditi pasiv pot proteja nou-nascutul pana la 18 luni, dar raspunsul lor este de obicei de scurta durata. La 6 – 9 luni de la nastere, sistemul imunitar al unui copil incepe sa raspunda mai puternic la glicoproteine. Pana la varsta de 12 – 24 de luni exista o imbunatatire semnificativa a raspunsului organismului la polizaharide.

Simptome ale unui sistem imunitar slabit

Exista anumiti factori ce pot suprima sistemul imunitar si exista o serie de simptome asociate. Astfel de semne ca aveti o imunitate slabita pot include:

• probleme digestive – afectarea florei intestinale (balonare, gaze, constipatie etc.);
• raceli frecvente – dezvoltarea frecventa a racelilor si a altor boli infectioase virale poate fi un semn ca organismul nu poate face fata eficient acestor germeni la care suntem expusi;
• oboseala persistenta – desi este un simptom nespecific, poate fi legat de imunitatea scazuta;
• infectii sinusale de mai mult de 2 ori pe an;
• vindecarea si recuperare mai grea dupa o boala ca raceala, gripa etc. (de obicei durata medie a racelii e de 7-10 zile, timp in care sistemul imunitar dezvolta anticorpi);
• infectii fungice frecvente – la nivelul mucoaselor sau pielii;
• infectii ale urechii de mai mult de 4 ori pe an;
• ganglioni limfatici umflati;
• dureri articulare etc.

Cauzele slabirii sistemului imunitar

Sistemul imunitar cuprind un grup de mecanisme care lucreaza impreuna, dar uneori acestea pot fi slabite de boala sau de unele obiceiuri proaste. Cand sistemul imunitar este slabit, inseamna ca aveti mai multe riscuri sa va imbolnaviti sau sa va recuperati mai greu. Iata cateva modalitati prin care sistemul imunitar ar putea fi slabit:

• Lipsa de somn – Somnul suficient este esential pentru sanatate, iar insomniile pot afecta drastic sistemul imunitar. Cand nu dormi suficient, sistemul imunitar nu are timp sa repare daunele aduse muschilor si tesuturilor.
• Alimentatie deficitara – Fiecare parte a corpului se bazeaza pe o alimentatie buna, iar sistemul imunitar nu face exceptie. Daca mananci alimente procesate pline de grasimi, zahar si sare, sistemul imunitar nu primeste nutrientii de care are nevoie.
• Consum excesiv de alcool – Alcoolul reduce capacitatea sistemului imunitar de a distruge virusurile invadatoare, reducand numarul de leucocite.
• Utilizarea excesiva a gelurilor antibacteriene si a sapunului antibacterian pentru maini – Avem tendinta de a cumpara produse de spalare si curatare cu elemente antibacteriene. In timp ce acest lucru poate parea o modalitate buna de a reduce bolile, de fapt slabeste sistemul imunitar. Sistemul imunitar invata intotdeauna, dar cand distrugem bacteriile de mediu, sistemele noastre imunitare isi iese din practica si devine mai slab.
• Fumatul – Nivelul ridicat de gudron si substante chimice, precum si consumul redus de oxigen cresc riscul de cancer, boli de inima, astm si slabesc sistemul imunitar.
• Anumite medicamente – Unele medicamente pot reduce temporar activitatea sistemului imunitar. Chimioterapia si alte medicamente pentru cancer sunt exemple principale.
• HIV – Virusul imunodeficientei umane (HIV) este un virus care afecteaza sistemul imunitar prin distrugerea celulelor albe din sange numite celule limfocite auxiliare CD4 (celule CD4). Acestea sunt unul dintre elementele din prima linie de aparare.

Imunitate crescuta – riscul de boli autoimune

Exista numeroase boli autoimune care afecteaza tot felul de tesuturi. Care este cauza acestor conditii? Un raspuns potential este ca vulnerabilitatea la boala mediata de imunitate este pur si simplu pretul pe care trebuie sa-l platim pentru apararea puternica si rapida impotriva infectiei. Studiile realizate pana in prezent sugereaza ca cei cu un nivel mai mare de anticorpi „auto-reactivi” au un risc mai mic de deces si infectii virale cronice. Dezavantajul este ca acesti anticorpi sunt tocmai cei implicati in bolile autoimune.

De ce sistemul imunitar ataca organismul? Unele boli autoimune pot fi legate de genetica, de gen, etnie etc. Deoarece incidenta bolilor autoimune este in crestere, cercetatorii suspecteaza ca factori de mediu precum infectiile si expunerea la substante chimice sau solventi pot fi implicati. O „dieta occidentala” este un alt factor de risc suspectat pentru dezvoltarea unei boli autoimune. Consumul alimentelor cu continut ridicat de grasimi, cu continut ridicat de zahar si procesate este considerat a fi legat de inflamatie, ceea ce ar putea genera un raspuns imun, dar nu sunt suficiente studii in acest sens.

Un studiu din 2015 s-a concentrat pe o alta teorie numita ipoteza igienei. Din cauza vaccinurilor si antisepticelor, copiii de astazi nu sunt expusi la atatia germeni ca in trecut. Lipsa de expunere ar putea face ca sistemul imunitar sa fie predispus la reactie excesiva la substante inofensive, dar si aici mai sunt necesare cercetari aprofundate.

Recomandari si sfaturi pentru un sistem imunitar optim

Sistemul imunitar ne apara de virusurile care provoaca raceli si gripa, dar nu numai. Iata cativa pasi ce ne pot ajuta sa sustinem sistemul imunitar, astfel incat sa fie gata sa lupte impotriva acestor virusuri:

Alimentatia sanatoasa, bogata in nutrienti

Consumati suficiente fructe si legume, dar si proteine sanatoase si cereale. Alimentele trebuie sa fie sanatoase, proaspete, naturale si variate, bogate in vitamine si minerale. Mananca mese mici, frecvente pe tot parcursul zilei, pentru a avea energie si pentru ca organismul sa primeasca numarul corect de calorii, proteine si nutrienti. Nu uitati nici de o hidratare optima pentru a preveni deshidratarea. Reduceti si riscul de malnutritie. Poate fi mai greu pentru un corp subnutrit sa lupte impotriva unei boli sau infectii. Malnutritia rezulta atunci cand organismul nu primeste suficiente calorii si / sau nutrienti pentru a favoriza o sanatate buna si pentru a mentine functionarea sanatoasa a sistemelor corpului.

Sanatatea intestinala

Tractul gastrointestinal (GI) alcatuieste o mare parte a sistemului imunitar – pana la 70 % dintre celulele imune traiesc aici. Captuseala intestinelor, de exemplu, secreta anticorpi si contine celule care recunosc si distrug bacteriile daunatoare. Intestinul are, de asemenea, bacterii bune si rele care pot functiona pro – prin sintetizarea vitaminelor – sau contra, prin declansarea unui raspuns autoimun sau chiar a unei boli.

Pentru o sanatate optima a intestinului:

• evita alimentele procesate;
• consume probiotice naturale;
• discuta cu medicul despre potentialele sensibilitati alimentare si ia in considerare eliminarea din dieta a unor factori precum gluten, lactate si soia daca aveti dificultati in a le tolera;
• asigura-te ca beneficiezi de suficienta vitamina D etc.

Miscare fizica

Sportul are multiple beneficii, inclusiv asupra sistemului imunitar. Nu uita sa faci miscare zilnic, cel putin 30 minute pe zi. Exercitiile cardio favorizeaza circulatia sangelui si ajuta la imbunatatirea fluxului de lichid limfatic. Lichidul limfatic circula prin celulele si tesuturile organismului si elimina bacteriile, toxinele, produsele reziduale si chiar celulele canceroase.

Somn adecvat

Incercati sa dormiti cel putin 7-8 ore in fiecare noapte. Somnul insuficient creste inflamatia si scade capacitatea de a lupta impotriva infectiei. Daca aveti probleme sa adormiti – sau sa ramaneti adormit, discutati cu medicul despre posibile dezechilibre hormonale. De asemenea, puteti incerca sa luati melatonina sau radacina de valeriana inainte de culcare pentru a va imbunatati calitatea somnului.

Gestionati stresul

Toti suntem stresati mai mult sau mai putin. Scurtele explozii de stres va pot ajuta sistemul imunitar. Insa, stresul de durata este o problema. Acesta poate impiedica sistemul imunitar sa functioneze asa cum ar trebui. Puteti reduce sau gestiona sanatos nivelul de stres prin:

• somn suficient;
• tehnici de relaxare;
• activitate fizica;
• activitati relaxante si placute;
• socializare;
• consiliere psihologica.

Suplimente pentru imunitate

Cel mai bine este sa sustinem sistemul imunitar prin stil de viata sanatos – alimentatie sanatoasa, miscare, somn etc. Unele suplimente pentru imunitate pot fi utile, si anume vitamina C, echinacea, ginseng, produse apicole, probiotice etc. Acestea trebuie luate doar la indicatiile medicului si nu trebuie sa inlocuiasca o alimentatie sanatoasa si echilibrata.

 

Referinte:
(1) How the immune system works, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/320101.php
(2) Immune System: Diseases, Disorders & Function, link: https://www.livescience.com/26579-immune-system.html
(3) Immune System, link: https://kidshealth.org/en/parents/immune.html
(4) Immune response, link: https://medlineplus.gov/ency/article/000821.htm
(5) The Human Immune System and Infectious Disease, link: https://www.historyofvaccines.org/content/articles/human-immune-system-and-infectious-disease
(6) Immunity In Depth, link: https://lpi.oregonstate.edu/mic/health-disease/immunity
(7) The Immune System, link: https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=all-about-the-immune-system-90-P01665