Sindromul dopului de meconiu la nou-nascuti – ce este si ce riscuri are

sindromul dopului de meconiu

Sindromul dopului de meconiu apare atunci cand meconiul blocheaza intestinul gros la nou-nascut. Iata care sunt cauzele, factorii de risc, semne asociate si metode de tratament.

CUPRINS:

  1. Ce este meconiul?
  2. Ce este sindromului dopului de meconiu?
  3. Semne si simptome
  4. Factori de risc
  5. Diagnostic si tratament
  6. Alte probleme asociate cu eliminarea meconiului

Ce este meconiul?

Meconiul este o substanta groasa, verde-inchis, care acopera intestinele bebelusului in timpul sarcinii. De obicei, meconiul este eliberat dupa nastere. Cu toate acestea, uneori un copil va elimina scaunul inainte de nastere, excretand meconiul in lichidul amniotic.

Meconiul este eliminat de obicei in primele 2-3 zile dupa nastere. Reprezinta acele scaune inchise la culoare, verzui-negricioase, lipicioase, alcatuite din celule si substante care au fost eliberate in tractul digestiv in timpul sarcinii. Dupa eliminarea meconiului, urmeaza scaunele de tranzitie pana la varsta de 3-5 zile. Aceste scaune sunt mai libere, de culoare maroniu-verzui si sunt „tranzitia” la scaunele obisnuite care apar din aproximativ ziua 6. Daca bebelusul are inca scaune cu meconiu dupa 3 zile sau scaune de tranzitie dupa ce a implinit 5 zile, este important sa discutati cu medicul pediatru.

Probleme asociate cu meconiul

De obicei, bebelusii nascuti la termen elimina primul scaun in 24-48 ore de la nastere. Daca bebelusul nu elimina meconiul in acest tip, ar putea fi un semn ca ceva nu este in regula. Problemele care pot afecta eliminarea meconiului includ o obstructie intestinala, ileus meconial (care poate fi asociat cu fibroza chistica), boala Hirschsprung, sindromul dopului de meconiu sau o malformatie anorectala, care poate include stenoza anala.

Ce este sindromului dopului de meconiu?

Meconiul este primul scaun al nou-nascutului. Nou-nascutii elimina meconiul la nastere sau imediat dupa nastere. Daca meconiul este anormal de gros, acesta poate bloca intestinul gros (colonul). In sindromul dopului de meconiu, colonul este blocat cu meconiu gros. Este considerata o imaturitate functionala a colonului, rezultand incapacitatea de a elimina primul scaun.

Sindromul dopului de meconiu apare mai frecvent la prematuri si daca mama are diabet gestational. De asemenea, afecteaza predominant nou-nascutii prematuri cu greutate mica la nastere. Poate fi un semn al altor tulburari, cum ar fi boala Hirschsprung sau fibroza chistica.

Semne si simptome

Dupa nastere, nou-nascutii elimina de obicei meconiul in primele 12- 24 de ore. Cu toate acestea, unii nou-nascuti care nu elimina meconiul in primele zile pot prezenta simptome de blocaj intestinal, inclusiv varsaturi si umflaturi abdominale. Deasupra blocajului, intestinul subtire este marit (dilatat) rezultand umflaturi abdominale (distensie).

Parintii necesita educatie cu privire la eliminarea normala a meconiului si importanta acestuia. Mai mult, este util ca parintii sa aiba grija la potentialele semne de avertizare, cum ar fi distensia abdominala si refuzul laptelui.

Factori de risc

Cea mai frecvent acceptata ipoteza este ca sindromul dopului de meconiu este o imaturitate functionala tranzitorie a colonului. In consecinta, peristaltismul este ineficient si, prin urmare, meconiul ramane in colon pentru o perioada mai extinsa. Asta duce la o absorbtie mai mare a apei si la dezvoltarea dopului de meconiu care poate cauza obstructie. Problema aceasta apare adesea la nou-nascutii fara alte probleme de sanatate. Insa, uneori, exista o asociere cu urmatoarele probleme:

  • prematuritate;
  • mama are diabet zaharat (diabet zaharat gestational si diabet zaharat cronic);
  • mama a primit sulfat de magneziu ca tratament pentru eclampsie sau travaliu prematur.

Mai mult, s-a observat o asociere cu boala Hirschsprung. La mamele diabetice, hipoglicemia neonatala face ca pancreasul sa secrete glucagon. La randul sau, glucagonul scade peristaltismul in colonul stang. De asemenea, hipoglicemia neonatala stimuleaza sistemul nervos autonom. Stimularea crescuta a sistemului nervos simpatic determina o scadere a miscarii intestinale, ceea ce accelereaza dezvoltarea dopurilor de meconiu.

Diagnostic si tratament

Pentru stabilirea unui diagnostic sunt necesare proceduri imagistice. Medicii suspecteaza sindromul dopului de meconiu la nou-nascutii care prezinta simptome de blocaj si nu elimina meconiul in 1-2 zile. Radiografiile simple ale abdomenului pot prezenta obstructie intestinala. Sugarii care au sindromul dopului de meconiu sunt adesea testati pentru boala Hirschsprung si pentru fibroza chistica.

Clisma cu substante de contrast hidrosolubile poate fi o metoda de tratament prin separarea dopului de peretele intestinal si expulzarea acestuia. Lichidul de contrast ajuta la trimiterea fluidului in colon si la separarea meconiului, astfel incat sugarul sa il poata elimina apoi. Ocazional, sunt necesare clisme repetate. Tratamentul este predominant non-chirurgical. Daca nu are loc trecerea scaunelor in 48 – 72 de ore, optiunile chirurgicale ar putea fi o varianta.

Alte probleme asociate cu eliminarea meconiului

Sindromul de aspiratie de meconiu

Sindromul de aspiratie de meconiu este o afectiune care apare atunci cand un nou-nascut inspira un amestec de meconiu si lichid amniotic. Bebelusul poate elimina uneori primul scaun cat timp se afla inca in uter. In timpul nasterii sau pana la nastere, fatul poate inspira acest meconiu – de obicei cu ore inainte, in timpul sau imediat dupa nastere.

Meconiul aspirat poate bloca partial sau complet caile respiratorii ale copilului. Acest lucru poate afecta respiratia copilului si poate sa provoace iritatii sau infectii pulmonare. Mai mult, meconiul previne functionarea normala a unei substante chimice pulmonare importante numita surfactant, care ajuta plamanii sa se extinda corect. Toate aceste efecte pot duce la dificultati de respiratie usoare, moderate pana la severe.

Severitatea problemei depinde in primul rand de cantitatea de meconiu pe care copilul o aspira, de cat timp inainte de nastere a fost aspirat meconiul si cat de repede este depistata si tratata problema.

Simptome

Simptomele includ:

  • urme de meconiu (dungi de culoare verde inchis) in lichidul amniotic si pe pielea bebelusului;
  • probleme de respiratie, cum ar fi respiratia rapida, respiratia dificila sau perioadele de respiratie imediat dupa nastere;
  • buzele si gura bebelusului pot fi albastrui (oxigen scazut din sange);
  • scor Apgar scazut.

Cauze

Multi cred ca sindromul de aspiratie de meconiu este legat de anumite probleme in timpul travaliului si al procesului de nastere. Factorii de risc pot include:

  • fumatul;
  • mama are diabet, tensiune arteriala crescuta sau alte afectiuni medicale;
  • probleme de crestere ale fatului in uter;
  • nastere prelungita sau dificila;
  • sarcina a depasit data scadenta;
  • complicatii cu cordonul ombilical sau placenta;
  • o infectie.

Solutii

Daca bebelusul este suspectat de aspiratie de meconiu, dar in general se simte bine, echipa medicala poate monitoriza pur si simplu copilul pentru simptome precum frecventa respiratorie crescuta sau cianoza. Insa, daca medicul considera ca bebelusul a aspirat meconiu, tratamentul va incepe inca din timpul nasterii. Dupa ce capul bebelusului iese, medicul va aspira gura si nasul bebelusului pentru a curata orice meconiu prezent. Imediat dupa nastere, medicul va evalua activitatea si respiratia bebelusului. Pot fi necesare metode pentru a favoriza respiratia. Poate fi oferit suport pentru respiratie sau ventilatie mecanica, se pot administra fluide intravenos dupa nastere, uneori antibiotice etc.

Bebelusii cu aspiratie severa si care necesita ventilatie mecanica prezinta un risc crescut de pneumotorax, pneumonie prin aspiratie si displazie bronhopulmonara.

De obicei, starea copiilor se imbunatateste in cateva zile sau saptamani, in functie de severitatea aspiratiei, fara leziuni pulmonare permanente. Cu toate acestea, unele studii sugereaza ca cei nascuti cu aceasta problema prezinta un risc mai mare de a avea plamani mai sensibili, ceea ce poate duce la o afectiune asmatica. Copiii grav afectati pot dezvolta boli pulmonare cronice.

Poate fi prevenita aceasta problema?

Daca o femeie depaseste termenul scadent, medicul poate recomanda inducerea travaliului pentru a preveni sindromul de aspiratie de meconiu. Daca atunci cand se rupe apa, aceasta are pete sau dungi de culoare verde inchis, este un semn ca meconiul se afla in lichidul amniotic.

Ileus meconial

Ileusul meconial este obstructia ileonului terminal din cauza meconiului si apare cel mai adesea la nou-nascutii cu fibroza chistica. Obstructia apare la nivelul ileonului terminal si poate fi diagnosticata prin ecografie prenatala.

Dupa nastere, spre deosebire de nou-nascutii normali, sugarii cu ileus de meconiu nu reusesc sa elimine meconiul in primele 24 de ore. Au semne de obstructie intestinala, iar buclele intestinului subtire uneori pot fi palpate prin peretele abdominal. Obstructia poate fi ameliorata in cazuri necomplicate (de exemplu, fara perforatie) prin clisma cu substanta de contrast plus N-acetilcisteina sub fluoroscopie. In cazul in care clisma nu amelioreaza obstructia, este necesara o interventie chirurgicala. Copilul poate avea nevoie de o rezectie a intestinului, o procedura chirurgicala care aduce o parte din intestinul subtire la suprafata peretelui abdominal, temporar.

Boala Hirschsprung

Boala Hirschsprung este o afectiune care vizeaza intestinul gros (colonul) si provoaca probleme cu trecerea scaunului. Afectiunea este prezenta la nastere (congenitala) ca urmare a lipsei celulelor nervoase din muschii colonului la bebelus. Un nou-nascut care are boala Hirschsprung de obicei nu poate elimina scaunul in zilele de dupa nastere. In cazurile usoare, problema ar putea sa nu fie detectata decat mai tarziu in copilarie. Mai putin frecvent, boala Hirschsprung este diagnosticata la adulti.

Semnele si simptomele bolii Hirschsprung variaza in functie de gravitatea afectiunii. De obicei, semnele si simptomele apar la scurt timp dupa nastere, dar uneori nu sunt evidente decat mai tarziu in viata. De obicei, cel mai evident semn este problema la eliminarea scaunului in 48 de ore dupa nastere. Alte semne si simptome la nou-nascuti pot include distensie abdominala, varsaturi, inclusiv varsaturi verzui sau maronii, constipatie sau flatulenta, diaree. La copiii mai mari, semnele si simptomele pot include si probleme de crestere si oboseala.

Boala Hirschsprung apare atunci cand celulele nervoase din colon nu se formeaza complet. Nervii din colon controleaza contractiile musculare care deplaseaza alimentele prin intestin. Fara contractii, scaunul ramane in intestinul gros. Factorii care pot creste riscul bolii Hirschsprung includ istoric familial de boala Hirschsprung, alte probleme, cum ar fi sindromul Down si alte anomalii prezente la nastere, cum ar fi bolile cardiace congenitale.

Referinte:
(1) https://www.msdmanuals.com/professional/pediatrics/gastrointestinal-disorders-in-neonates-and-infants/meconium-plug-syndrome
(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562320/
(3) https://www.ajronline.org/doi/10.2214/ajr.103.2.339
(4) https://www.aafp.org/afp/1999/1101/p2043.html
(5) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15618919/

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *