Perioada postpartum – care sunt provocarile mamei dupa nastere

Perioada postpartum – dupa venirea pe lume a bebelusului, organismul mamei are nevoie sa se recupereze. Dar pe langa recuperarea fizica si modificarile fiziologice din organism pe care le implica, proaspetele mame intampina provocari si la nivel emotional. Care sunt cele mai comune provocari postpartum si ce pot face mamicile pentru a le gestiona mai usor?

Cuprins:

1. Perioada postpartum
2. Initierea alaptarii
3. Recuperarea fizica a mamei dupa nastere
4. Ingrijirea nou-nascutului
5. Privarea de somn
6. Sanatatea emotionala a mamei in perioada postpartum

Perioada postpartum

Trecerea de la viata fara copii la cea de parinte este una dintre perioadele de maxima reorganizare a vietii, conform cercetarilor din psihologia dezvoltarii. Nasterea unui copil si cresterea lui aduc extrem de multa bucurie si implinire unei mame. Dar vin totodata si cu numeroase provocari, perioade dificile si stres, care incep imediat cum mama revine impreuna cu nou-nascutul din maternitate.

Perioada postpartum este perioada in care proaspata mama este vulnerabila, corpul ei se reface dupa sarcina si nastere. Si incepe sa se adapteze la viata alaturi de bebelus. Cele 6 saptamani de dupa nastere sunt cunoscute mai ales sub denumirea de lauzie sau lehuzie. Este o perioada care, in diverse culturi ale lumii, este incarcata de traditii si obiceiuri, majoritatea punand accent pe nevoia mamei de a fi protejata de familie si apropiati, de a-i oferi timp si spatiu ca sa se recupereze.

Deseori viitoarele mame vad nasterea ca pe cea mai mare provocare, iar si dupa ce nasc realizeaza ca de fapt provocarile abia incep.

In lipsa sprijinului din partea partenerului si/sau familiei, odihnei suficiente, apelarii la specialisti atunci cand e nevoie (medic, consultant in alaptare), aceste provocari postpartum pot deveni mult mai dificil de gestionat.

Initierea alaptarii

Debutul alaptarii are loc in maternitate, ideal imediat dupa nastere. Insa in cazul in care nasterea are loc prin cezariana este posibil ca bebelusul sa fie mai tarziu pus la san.

Initierea alaptarii poate fi anevoioasa, in special la primul copil. Exista mitul ca alaptarea se intampla natural. Ori in multe cazuri, acest lucru nu este asa. Ci dimpotriva, alaptarea poate veni cu sani angorjati, dureri, plans, neputinta, pana la dorinta mamei de a opri alaptarea. Este un proces care necesita perseverenta si practica si mult sprijin emotional si sustinere pentru mama. Uneori abia in cateva saptamani lactatia se regleaza si alaptarea se poate simti ca un proces natural.

Un alt aspect care pune o presiune mare pe mame este necesitatea de a alapta cu orice pret. Ori dificultatea sau imposibilitatea de a alapta, urmate de introducerea laptelui praf pot fi traite ca un esec de catre o proaspata mama.

Ce pot face proaspetele mame cand alaptarea nu decurge asa cum si-ar dori? Informarea din surse sigure despre alaptare, discutia cu o persoana de incredere care a trecut prin alaptare sau apelarea la un consultant in alaptare, care sa vina acasa si sa ofere recomandari specializate pot fi extrem de utile.

Recuperarea fizica a mamei dupa nastere

Dupa nastere, organismului mamei are nevoie sa se refaca si sa revina la starea de dinainte de sarcina. Corpul fiecarei femei este diferit, de aceea ritmul refacerii este individual. De asemenea, conteaza si modul in care mama a nascut si daca a fost o nastere mai degraba usoara, sau dimpotriva, mai dificila sau cu complicatii.

Principalele modificari prin care organele genitale si organismul mamei isi revin la normal:

• Perineul se reface dupa nastere, iar durerile in aceasta zona pot persista timp de cateva zile, mai ales in cazul unei epiziotomii sau leziuni vaginale. Poate aparea si incontinenta urinara, in special in cazul unei nasteri naturale mai dificile. In acest caz pot fi foarte utile exercitiile Kegel.
• Lohiile sau sangerarile de dupa nastere sunt mai abundente in primele zile, apoi scad in volum, iar culoarea incepe sa fie mai deschisa.
• Uterul se contracta si se relaxeaza (contractiile sunt stimulate si de procesul alaptarii) si incepe sa se micsoreze (involutia uterina). Acest proces dureaza, in general, pana la 6 saptamani.
• Dupa nasterea prin cezariana, mobilitatea mamei este mai redusa in primele zile, iar durerile sau senzatia de amortire in zona operatiei pot persista o perioada. Medicul obstetrician va recomanda mamei cum sa ingrijeasca zona operatiei pana la scoaterea firelor si dupa.

Dupa 6-8 saptamani de la nastere se recomanda un consult la medicul obstetrician. Astfel va asigurati ca totul este in regula. Poate fi momentul cel mai bun de a discuta cu medicul despre metodele cele mai potrivite pentru contraceptie, in perioada imediat urmatoare, in cazul in care va doriti acest lucru.

Ce pot face proaspetele mame? Sa se informeze despre modificarile fiziologice normale in perioada lehuziei, sa aiba grija de ele (odihna, alimentatie sanatoasa, hidratare), sa respecte recomandarile medicului, care sunt oferite si in functie de modul in care au nascut. Si atunci cand observa ca disconfortul sau durerile persista sau ca apar simptome ingrijoratoare, sa se adreseze medicului.

Ingrijirea nou-nascutului

Chiar daca au participat la cursuri prenatale sau au citit carti si articole despre baia nou-nascutului, ingrijirea buricului, schimbatul scutecului, ingrijirea pielii bebelusului etc., punerea lor in practica poate fi mai dificila decat parea. Dar pe masura ce sunt exersate zile la rand, toate aceste actiuni devin naturale, mult mai usoare si parte din rutina zilnica.

Foarte important pentru noile mamici e ca partenerii lor sa le ajute. Sa se implice in toate aceste activitati si sa invete impreuna cum sa ingrijeasca nou-nascutul. Cu cat tatii se implica mai mult, cu atat si mamele capata incredere in ei. Si isi dau ele insele ragaz sa se odihneasca sau sa aiba grija si de ele, cat tatii petrec timp cu nou-nascutii.

Privarea de somn

Privarea de somn a mamei este unul dintre aspectele inevitabile ale perioadei postpartum. Trezirile repetate din timpul noptii, necesitatea de a fi aproape permanent alaturi de nou-nascut, de a-l hrani, schimba, alina, duce la o oboseala foarte mare a mamei. Pe masura ce aceasta oboseala se acumuleaza zile si nopti la rand, poate duce la dureri de cap, stari de iritabilitate, confuzie, probleme de memorie. Pe termen lung, privarea cronica de somn poate creste riscul de depresie, anxietate sau alte tulburari psihice.

Ce pot face proaspetele mame pentru a limita privarea de somn si implicit efectele negative? Sa tina cont de sfatul extrem de cunoscut de a se odihni si ele atunci cand doarme copilul. Sau oricand au ocazia de a se odihni. Tentatia de a face orice altceva in acest timp poate fi mare. Dar odihna o ajuta pe mama nu doar sa fie functionala, dar contribuie si la starea ei de bine (dispozitia, luarea deciziilor, siguranta, performanta).

Sanatatea emotionala a mamei in perioada postpartum

Nasterea si noul rol de mama aduc cu ele o serie de schimbari: la nivel cerebral, endocrin, fiziologic, la nivelul identitatii, comportamentului, relatiilor. Toate acestea au un impact si asupra starii de bine a mamei.

Pe fondul schimbarilor hormonale care au loc dupa nastere, al privarii de somn, al nevoilor nou-nascutului care trebuie permanent indeplinite, mamele pot trece printr-o serie de stari emotionale neplacute: furie, frustrare, tristete, vina, teama, sentimente de singuratate si izolare. Toate acestea sunt normale atat timp cat sunt ocazionale, nu sunt de durata si nu afecteaza functionalitatea mamei.

Normal versus ingrijorator

Starea de tristete postpartum, numita si “baby blues” este un fenomen normal, prin care majoritatea noilor mame trec in primele doua saptamani dupa nastere. Dar baby blues trebuie diferentiata de depresia postapartum. Iar pe langa depresia postnatala, mai sunt si alte tulburari care pot afecta proaspetele mame. Acestea includ anxietatea postpartum, stresul posttraumatic dupa nastere, psihoza postpartum. De aceea, in ultimul timp se vorbeste mai degraba de “tulburarile perinatale ale dispozitiei si de anxietate” in loc de depresia postnatala, tocmai pentru a se atrage atentia asupra unui spectru mai larg de tulburari cu care noile mame se pot confrunta.

Din pacate, mamele isi neglijeaza de multe ori starea lor de bine si prioritizeaza nevoile copilului, sotului, familiei. Insa pe termen lung, daca nu acorda atentie si sanatatii lor fizice si psihice, nu vor putea sa aiba grija la randul lor de cei dragi.

Ce pot face proaspetele mame? Sa ceara si sa accepte ajutorul partenerului si familiei cand are nevoie. Sa vorbeasca despre ceea ce simt, sa impartaseasca dificultatile cu care se confrunta cu persoanele apropiate si in care au incredere. Sa ia pauze de la bebelus, ca sa se odihneasca si ca sa faca lucruri si pentru ele (chiar daca e un dus de cateva minute). Nu in ultimul timp, daca simptome ingrijoratoare persista in timp (tristete, plans incontrolabil, teama, anxietate etc.), este important sa se adreseze unui specialist in sanatate mintala.

Referinte:

(1) Postpartum Recovery – https://www.whattoexpect.com/pregnancy/pregnancy-health/postpartum-recovery/
(2) Ten Changes New Parents Face – https://greatergood.berkeley.edu/article/item/ten_changes_new_parents_face
(3) Beyond Postpartum Depression – https://childmind.org/article/beyond-postpartum-depression-pmads/

Despre autor

Oana Costin

Oana Costin a absolvit Facultatea de Psihologie din Iasi si a urmat apoi un master in domeniul Psihologiei organizationale. In prezent este psihoterapeut in supervizare in Psihoterapie cognitiv-comportamentala.