Pedepsele – ce efecte au asupra copiilor si ce alternative exista

Pedepsele pot afecta copilul in numeroase moduri. Iata de cate feluri pot fi pedepsele si ce consecinte pot avea, precum si ce inseamna disciplina pozitiva.

CUPRINS:

1. Pedepsele – ce sunt si ce efecte au?
2. Disciplina – ce este si ce implica?
3. Disciplina pozitiva

Pedepsele – ce sunt si ce efecte au?

Pedeapsa face referire la orice schimbare care se produce dupa un comportament, si care reduce probabilitatea ca acel comportament sa apara din nou in viitor. Pedepsele pentru copii sunt folosite ca masura de disciplinare si pot fi de mai multe tipuri:

• pedeapsa prin amendare – copilul primeste ca un fel de „amenda” pentru un anumit comportament – de exemplu, nu va merge in locul de joaca sau nu va primi bani de buzunar;
• pedeapsa verbala – copilul este certat, mustruluit – cand parintii ridiculizeaza, aduc injurii, insulte copilului, ridica tonul si tipa la el, ii pot afecta considerabil stima de sine;
• pedeapsa fizica – pedeapsa fizica NU trebuie aplicata niciodata! Copiii nu numai ca nu invata nimic si nu inteleg de ce si unde au gresit, dar asta poate duce la probleme de comportament ulterioare, probleme de adaptare, probleme emotionale la varsta adulta si alte consecinte grave;
• retragerea privilegiilor – copilului i se ia adesea un privilegiu pentru un anumit comportament negativ pe care l-a avut;
• disciplinarea prin izolare – cel mic este izolat un interval de timp (copilul e pus la colt, de exemplu, sau trimis in camera sa) pentru a se gandi la comportamentul sau – copilul nu doar ca nu intelege unde a gresit, dar in plus invata ca nu trebuie sa exprime ceea ce simte si nu comunica – simte abandon si respingere.

Sunt eficiente pedepsele?

Pedepsele sunt aplicate de foarte multi parinti pentru disciplinare. De cele mai multe ori parintii fac asta pentru ca la randul lor au fost pedepsiti, pentru ca pedepsele sunt usor de aplicat si nu au alternative de educatie si disciplina. Retineti, insa, ca pedepsele au efect doar pe termen foarte scurt si cauzeaza suferinta copilului – fizica si emotionala. Prin pedepse copilul NU invata despre autocontrol, responsabilitate, comportament bun sau rau. Invata doar ca daca va avea un anumit comportament, va fi pedepsit, dar nu intelege si de ce. Copilul poate inlocui un comportament negativ cu alt comportament negativ, poate sa apara si obisnuinta si ajunge sa imite comportamentele parintilor.

Pedeapsa poate fi eficienta uneori, dar de cele mai multe ori, nu este. Pedeapsa nu reduce de obicei un comportament, si inchisoarea este cel mai bun exemplu – cei care sunt trimisi la inchisoare pentru ca au savarsit o infractiune, adesea ajung sa faca iar aceleasi infractiuni dupa eliberare. Orice schimbare de comportament care rezulta din pedepse este adesea temporara. Copilul invata doar ca un comportament are consecinte nedorite, dar nu intelege exact de ce.

Efectele adverse ale pedepselor

Pedepsele fac parte dintr-un stil de parenting sever. Pe langa faptul ca pedepsele sunt de cele mai multe ori ineficiente (copilul nu intelege de ce nu e bun un anumit comportament), dar poate poate creste riscul de comportament antisocial si agresivitate in randul copiilor. Din pacate, pedeapsa este eficienta numai pentru a descuraja comportamente inadecvate, in masura in care le provoaca celor mici frica. Copiii ajung sa se teama ca li se vor lua anumite bunuri, privilegii, si chiar siguranta si bunastarea (daca sunt pusi la colt, certati sau loviti). Copiii nu ajung neaparat sa inteleaga de ce comportamentul lor a fost gresit sau cum a avut un impact negativ asupra altora. Pedeapsa nu invata un copil altceva decat ca este bine sa ii raneasca pe ceilalti.

Pedepse si abuz

Pedeapsa prin izolare duce la sentimente de abandon, respingere si neincredere. Ajunge sa creada ca nu e bun, ca nu conteaza pentru ceilalti si ca nu face decat sa ii raneasca pe parinti. Poata sa ajunga sa resimta tristete intensa, teama, frica, furie sau detasare. Conform psihologilor, e o forma de abuz psihologic si relational, ce poate duce la probleme emotionale si de comportament pe termen lung.

De asemenea, abuzul verbal afecteaza grav copiii. Cuvintele dor, si abuzul verbal asupra copiilor are consecinte grave asupra starii lor emotionale si mentale. Disciplina verbala severa poate duce la mai multe comportamente gresite si probleme de sanatate mintala la copii. Pedepsele sunt o forma de abuz – abuz fizic si emotional. Abuzurile pot avea efect asupra dezvoltarii copilului, asupra starii sale mentale si pot duce la comportament agresiv, traume, afectarea stimei de sine, depresie la copii si adolescenti.

Pedeapsa corporala – efecte asupra copiilor

Folosirea unei pedepse fizice pentru a opri comportamentul gresit ii invata pe copii doar ca este in regula sa rezolve problemele cu violenta. Pedepsele afecteaza relatia parinte-copil si ii afecteaza celui mic demnitatea, respectul de sine, stima de sine etc. Poate avea consiceinte grave la nivel fizic si psihologic. In plus, pedepsele inseamna lipsa de corectitudine si respect fata de copil. Pe termen lung, copilul poate ajunge sa fie retras, sa ii fie teama constant si sa se simta intimidat. Copilul poate incerca sa evite pedeapsa spunand minciuni.

Din pacate, pentru multi parinti inca „bataia e rupta din rai” si folosita des ca metoda de disciplinare. Pe langa faptul ca pedepsele fizice ranesc copilul fizic, dar si emotional, cel mic ajunge sa se simta abandonat, intimidat, dat la o parte. In plus, ii invata pe cei mici ca e in regula sa lovesti cand esti furios – practic, pot ajunge sa aiba acelasi comportament cu cei din jurul lor. Copilul NU invata de ce e gresit un anumit comportament, ci doar ca trebuie sa ii fie teama si sa evite sa fie prins.

Lovirea copilului si pedepsirea fizica este o incalcare a drepturilor copilului la respectarea demnitatii umane si a integritatii fizice. Pedeapsa corporala poate provoca leziuni fizice si psihice grave unui copil.

Disciplina – ce este si ce implica?

Parintii au sarcina de a creste copiii si de a le oferi ingrijirea materiala si emotionala necesara pentru dezvoltarea fizica, emotionala, cognitiva si sociala. Disciplina ajuta copilul sa invete cum sa se comporte – precum si cum sa nu se comporte. Strategiile de disciplina trebuie sa fie pozitive, bazate pe comunicare. Copilul trebuie ajutat sa inteleaga ce inseamna comportament adecvat, indiferent ca e acasa, in societate, la locul de joaca, la gradinita, la scoala etc. De asemenea, inseamna ca cei mici sa invete gestionarea propriului comportament si dezvoltarea de abilitati importante, cum ar fi capacitatea de a se intelege bine cu ceilalti si sa-si exprime sentimentele. Disciplina se refera la schimbarea comportamentului, NU la pedepsirea copiilor. Disciplina le permite copiilor sa-si dezvolte autodisciplina si ii ajuta sa devina adulti maturi din punct de vedere emotional si social.

O disciplina eficienta si pozitiva se refera la a invata si indruma copilul, nu a-l forta sa se supuna unor reguli. Copilul ar trebui sa stie intotdeauna ca parintele il iubeste si il sustine. Increderea dintre parinte si copil ar trebui sa fie mentinuta si consolidata constant.

Scopul unei discipline eficiente este de a favoriza un comportament acceptabil si adecvat la copil si de a creste adulti maturi emotional. Disciplina eficienta inseamna disciplina aplicata cu respect reciproc intr-un mod ferm, corect, rezonabil si consecvent. Scopul este de a-l proteja pe copil de pericole, de a-l ajuta pe copil sa invete autodisciplina si sa dezvolte un sentiment de responsabilitate si control.

📖 Iata si recomandari de 10 carti de parenting utile pentru ingrijirea si educatia copilului.

Disciplina pozitiva

Disciplina pozitiva este un stil de educatie in care parintii pot consolida comportamentele bune si pot reduce comportamente nedorite, fara a afecta copilul fizic sau verbal. Se considera ca disciplina pozitiva este mai eficienta decat disciplina traditionala pe termen lung si ii invata pe cei mici de ce nu sunt bune anumite comportamente si actiuni.  Copilul trebuie sa inteleaga mai multe despre consecintele faptelor si actiunilor lor. Parintele nu incearca sa controleze comportamentul copilului, ci sa respecte atat nevoile copilului, cat si nevoile sale.

Disciplina pozitiva include stabilirea unor asteptari clare care se bazeaza pe valori. Educatie cu blandete inseamna ca cel mic sa primeasca permanent dovezi de siguranta, protectie, iubire, caldura. De asemenea, inseamna sa includeti structura in viata copiilor – reguli si asteptari clare, bazate pe argumente, explicatii pe intelesul copiilor, sprijin, incurajari si exemple.

Educatie in functie de dezvoltarea copilului

Comportamentele negative apar inevitabil in anumite doze. De multe ori, factorii declansatori sunt oboseala, suprastimularea, anumite probleme de sanatate (cand cel mic e bolnav), cand ii e foame etc. De asemenea, totul tine si de temperament, de reactivitatea emotionala – unii copii reactioneaza mai intens la anumite trairi etc. Alti copii accepta greu schimbari si modificari, si de multe ori parintii nu sunt consecventi in actiunile si regulile impuse, ceea ce face ca cel mic sa nu inteleaga de ce e bine sau nu e bine sa aiba un anumit comportament. Situatiile si comportamentele neplacute tin si de anumite etape de varsta – tantrumuri, probleme de independenta sau autonomie la adolescenta, frici si anxietati etc. In plus, tot in functie de varsta, cei mici invata treptat sa isi regleze emotiile si legatura dintre emotii si comportamente.

SFATURI pentru parinti

Disciplina pozitiva inseamna disciplina cu iubire si fermitate in acelasi timp. E necesar sa gasiti un echilibru intre permisivitate si autoritate, o cale de mijloc. E esential sa stabiliti de la inceput reguli clare, concise, adaptate varstei copilului. Acestea trebuie explicate pe un ton ferm, dar cald si cu iubire. In acelasi timp, trebuie sa respectati lumea copilului, sa ii oferiti intelegere, iubire, rabdare.

Reguli clare si consecvente

• REGULI – E important ca cel mic sa cunoasca o serie de reguli clare, concise, pe intelesul lui si consecvente. Aceste reguli trebuie respectate permanent, fara exceptii – de exemplu, masa se ia in bucatarie, traversam doar tinuti de mana sau nu stam pe telefon dupa ora 20:00. Stabiliti limite si reguli clare si consecvente pe care copiii le pot respecta. Asigurati-va ca explicati aceste reguli in termeni in functie de varsta.
• CONSECINTE – Stabiliti consecintele, pe un ton calm si ferm. Asigurati-va ca asteptarile sunt adaptate varstei si capacitatii sale de a intelege. Trebuie sa ii explicati copilului ce se intampla daca o anumita regula nu e respectata – nu ca pedeapsa. De exemplu, ii explicati ca daca atunci cand trebuie sa traversati nu vrea sa fie tinut de mana, solutia este sa il luati in brate si sa va intoarceti acasa. Consecintele stabilite trebuie sa fie realiste, si regulile trebuie sa fie adaptate varstei, dezvoltarii si capacitatii de intelegere a copilului.
• CONSECVENTA – Regulile trebuie repetate cat mai des si de fiecare data cand credeti ca e posibil sa urmeze o eventuala incalcare a regulii – de exemplu, inainte sa iesiti din casa ii reamintiti ca trebuie sa traverseze doar tinut de mana. Daca regula nu va fi respectata, va trebuie sa faceti ce ati stabilit – in acest caz, il veti lua in brate si va intoarceti acasa. Data viitoare reamintiti din nou regula si incercati inca o data. Regulile trebuie reamintite si aplicate constant, si un comportament nepotrivit nu trebuie ignorat.  Daca va amuza comportamentul nepotrivit al copilului, incercati sa nu-l aratati pe fata sau altfel copilul va crede ca il aprobati.

Comunicati, explicati si ascultati

• EXPLICATI – Copilului trebuie sa ii aratati unde a gresit, prin cuvinte si explicatii, cu calm si rabdare. Copilului trebuie sa ii explicati clar regulile si consecintele reale – nu traversam tinandu-ne de mana strada pentru ca asa vreau eu, ci pentru ca asa este sigur, pentru ca trec masini etc.
• ASCULTATI – E important ca cei mici sa fie ascultati. Lasati-i sa isi spuna parerea, sa explice si sa contribuie la rezolvarea problemei. Discutati cu cei mici aplecandu-va la nivelul lor, fara a-i privi de sus.
• LAUDE – Laudati comportamentele pozitive. Spuneti-i si aratati-i copilului comportamentul potrivit. Explicati clar comportamentul preferat si asigurati-va ca cel mic intelege ce asteptari aveti de la el.
• LIMBAJ POZITIVFolositi un limbaj pozitiv pentru a va ghida copilul.  Mai putini de „Nu” si mai multi „Da”. Pastrati cuvantul „nu” pentru cele mai importante probleme, cum ar fi siguranta. Limitati nevoia de a spune „nu”. Cand ii explicati limitele si regulile, folositi mai multe afirmatii pozitive si cat mai putin NU. Astfel, nu va percepe regulile ca restrictii, ci intr-o  maniera pozitiva.

Referinte:
1. https://www.cdc.gov/parents/essentials/consequences/index.html
2. https://www.parentingscience.com/spanking-children.html
3. https://www.apa.org/monitor/2019/05/physical-discipline
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2719514/

Surse foto: Pixabay, Pexels