Copilul meu minte – iata una dintre ingrijorarile frecvente ale parintilor. Afla ce mesaje pot transmite minciunile copiilor, de ce mint copiii si cum este bine sa reactionezi atunci cand descoperi un comportament repetat de minciuna in cazul copilului tau.
Cuprins:
- Minciuna la copii, in functie de varsta
- De ce mint copiii – motive care atrag atentia
- Cum este bine sa reactioneze parintii fata de minciunile copiilor
- Sfaturi adresate parintilor pentru a-i ajuta pe copii sa evite minciuna
Minciuna la copii, in functie de varsta
Copiii incep sa minta in jurul varstei de 2-3 ani, pe masura ce inteleg cum se comporta si ce simt oamenii din jur. La aceasta varsta, ei isi dau seama ca pot sa modifice realitatea astfel incat sa isi creeze situatii favorabile.
Spre exemplu, un copil de 2-3 ani spune ca nu a facut pe el, desi este evident ca are pantalonii uzi. Ori sustine cu tarie ca a mancat tot din farfurie, cu toate ca aceasta este mai mult plina decat goala. Motivul? Micutul intelege foarte devreme ca si adultii modifica uneori adevarul pentru a-si aranja lucrurile in mod favorabil. Spre exemplu, nu raspunzi la telefon desi ai putea sa faci acest lucru sau rogi pe altcineva sa raspunda spunand ca deocamdata tu nu esti acasa. Sau ii interzici copilului accesul la telefon, dar tu iti petreci momente bune utilizand acest dispozitiv. Ei bine, acest decalaj intre teorie si practica este perceput de copil si isi da seama ca la fel poate proceda si el.
De la pacaleli si minciuni gogonate la autonomie si empatie
La varsta de 4-5 ani, copilul devine constient de faptul ca poate avea o gandire diferita fata de cea a parintilor. In aceasta perioada, a minti si a inventa lucruri devine o etapa necesara pentru a-l ajuta sa-si construiasca autonomia si increderea in sine. Oricat ar parea de neverosimil, minciuna este utila in aceasta etapa de dezvoltare.
Fabuland si inventand tot felul de lucruri, copilul isi doreste sa obtina recunoasterea parintilor si adultilor din jur. El vrea sa se stie ca este o persoana cu drepturi depline, diferita de parinti, si care nu spune intotdeauna ceea ce se asteapta de la el.
Minciuna este si o modalitate de a atrage atentia asupra sa. Printr-o pacaleala de genul „am taiat cu foarfeca toate perdelele din dormitor”, copilul iti capteaza interesul, iti lanseaza o provocare la discutii, glume, joc. Practic, este perioada in care copilul incepe sa manifeste empatia. Iar aceste pacaleli sunt amuzante si produc reactii celor din jur.
Minciuni construite in mod constient
Pe masura ce copilul creste si ajunge la scoala, apar minciunile constiente, elaborate, prin care fie se apara, fie se pune in valoare. Copilul minte din dorinta de a nu fi pedepsit, ca sa nu-si dezamageasca parintii, prietenii sau ca sa ascunda o realitate de care le este rusine, frica.
De ce mint copiii – motive care atrag atentia
„Atat timp cat minciuna este o fabulatie, nu este grav, acest lucru face parte din dezvoltarea interioara a copilului”, explica Dana Castro, psiholog francez specializat in psihologia copilului, pentru site-ul doctissimo.fr.
„Minciunile devin problematice doar atunci cand ascund realitatea si devin sistematice, repetate”, indica psihologul.
Minciuna prin omisiune
In familiile in care exista reguli stricte, parintii sunt autoritari si pun in aplicare pedepse imediat, copiii sunt tentati sa minta in incercarea de a scapa de pedeapsa. Un comportament frecvent intalnit in astfel de cazuri este minciuna prin omisiune. De exemplu, când copilul este intrebat „Unde ai fost?”, raspunsul poate fi „Nicaieri”.
Minciuna – forma de protest
Tot in familiile autoritare pot fi intalnite situatii in care copiii mint ca forma de rebeliune in raport cu restrictiile impuse de parinti. De asemenea, minciuna se poate transforma intr-un mod de testare a autoritatii parintilor. Toate acestea se intampla cu precadere in preajma adolescentei.
Minciuna – semnal de alarma
Minciunile copiilor mai mari pot semnala o situatie de criza. Spre exemplu, minciuni legate de scoala (note mici, fapte de indisciplina, sanctiuni) pot atrage atentia ca acel copil trece printr-o perioada de criza sau o suferinta profunda. Divortul parintilor, separarea de unul dintre parinti, plecarea unuia sau ambilor parinti in strainatate sunt factori care duc la aparitia minciunilor grave.
Minciuna – raspuns la minciunile parintilor
Nu de putine ori se intampla ca adolescentii sa inceapa a minti atunci cand simt ca sunt mintiti la randul lor de catre parinti. Cand parintii le ascund o problema importanta, cum ar fi divortul, adoptia sau decesul unei persoane apropiate, iar copiii afla pana la urma adevarul, atunci acestia din urma adopta minciuna ca forma de aparare, revolta sau chiar depresie.
Minciuna – semn de neincredere in sine
Sunt copii care inventeaza tot felul de lucruri despre ei insisi, in special pentru a demonstra cat sunt de puterniciMi. Acest comportament tradeaza de fapt lipsa de incredere in sine a copilului si sentimentul de culpabilitate ca nu poate spune adevarul in fata.
Minciuna – sentiment de rusine
Copiii carora le este rusine cu pozitia lor sociala in raport cu alti copii sunt tentati sa minta cu privire la situatia lor familiala. Spre exemplu, spun ca parintii detin o anumita masina sau o anumita functie, ori ca si-au petrecut vacanta intr-un loc scump. Este posibil ca acesti copii sa aiba o stima de sine foarte scazuta, sa fi fost la un moment dat umiliti, devalorati.
Minciuna – manifestare a dorintei de independenta
Un procent destul de mare al adolescentilor isi mint parintii din dorinta de a avea parte de intimitate si independenta. Pana la un punct a avea secrete fata de parinti este un lucru firesc, tuturor ni se intampla asta intr-un moment sau altul al vieții. Important este ca minciunile de acest fel sa nu ascunda probleme grave, anturaje periculoase, consum de substante intersize.
Cum este bine sa reactioneze parintii fata de minciunile copiilor
Cand descoperi ca al tau copil a mintit, de regula, prima intrebare este: „De ce a trebuit sa recurga la minciuna?”. Inainte de a actiuna in vreun fel, este bine sa te gandesti la raspunsul pentru aceasta intrebare. In cele mai multe cazuri, peste 80%, minciuna vine din dorinta copilului de a nu face rau. De aceea, apriori, nu trebuie sa consideri minciuna drept o fapta rea, pentru care copilul trebuie pedepsit. Mai bine discutati despre motivele care au dus la aparitia minciunii.
Incearca sa afli ce se ascunde dincolo de minciuna
Cand un copil minte in mod repetat in legatura cu situatia de la scoala, de exemplu, inseamna ca este supus unei presiuni prea mari. Daca nu are rezultate bune la scoala si minte in legatura cu acest lucru, nu este pentru ca nu i-ar pasa. Minciuna arata clar ca ii pasa. Parintii nu trebuie sa il invinovateasca suplimentar, ci sa afle ce nu este in regula. S-au acumulat lacune de cunostinte? Sunt probleme de intelegere a disciplinelor scolare? Cer parintii eforturi prea mari?
Nu intra in panica atunci cand descoperi o minciuna. Nu trebuie sa te comporti de parca ar fi sfarsitul lumii. Ii poti spune copilului cu blandete: „Nu este nevoie sa minti. Poti sa-mi spui care este problema si vom vedea ce putem face”. Ii poti reaminti ca este important sa aveti incredere unul in celalalt si ii dai sansa sa spuna adevarul: „Eu sunt mama ta/tatal tau si am incredere in tine. Dar pentru a-mi pastra increderea am nevoie sa-mi spui adevarul”.
Nu-i permite copilului sa minta in mod repetat
Daca persista cu minciuna, ii poti spune ca stii care este adevarul si ii atragi atentia ca nu este bine sa minta. Poate ca nu va reactiona imediat, dar daca ii lasi copilului timp de gandire, fara presiuni suplimentare, amenintari, isi va da seama ca este mai bine sa spuna adevarul. Daca optezi pentru disciplina pozitiva ca metoda de educatie, vei putea sa gestionezi cu succes comportamentul copilului.
In orice caz, copilul nu trebuie lasat sa minta in mod repetat. Acest lucru ii poate afecta ireversibil stima de sine.
Cand este cazul sa te adresezi unui specialist
Cand minciuna afecteaza grav mai multe persoane din familie sau din anturajul copilului sau cand este vorba de minciuna cronica, atunci este cazul sa rezolvi problema cu ajutorul unui specialist: psiholog scolar, psihoterapeut.
Minciuna devine periculoasa cand:
- Reprezinta un comportament constant al copilului, care tine de incercarea de a evada din realitate sau de a scapa de anxietate severa.
- Copilul se sustrage oricarei autoritati si nu vrea sub nicio forma sa respecte regulile.
- Copilul nu-si asuma consecintele faptelor sale si nu incearca sa-si repare greselile.
- Copilul este din ce in ce mai izolat, apatic, dezinteresat de activitatile de zi cu zi.
Sfaturi adresate parintilor pentru a-i ajuta pe copii sa evite minciuna
Explica-i copilului de ce este important sa spunem adevarul
Este indicat ca un copil sa stie de la o varsta frageda ca minciuna ii poate rani pe cei din jur. Ca sa-si dea seama de consecintele unei minciuni, intreaba-l: „Cum ar fi daca, in loc sa te duc la locul de joaca, te-as duce la matusa Maria?”. Explica-i ca asa cum lui nu-i place sa fie inselat, nici altora nu le place sa fie mintiti. O alta modalitate de a-l face sa inteleaga consecintele minciunilor sunt povestile: „Pinochio”, „Spiridusul mincinos” si alte povesti terapeutice despre minciuna.
Evita pedepsele aspre aplicate copilului
Un copil care este pedepsit in mod aspru, mai ales nemeritat, va ajunge sa minta pentru a scapa de asa ceva. Gaseste alte solutii prin care sa-i arati copilului cand greseste. Altfel, ii va fi mereu teama de tine si va prefera sa aleaga minciuna.
Incurajeaza sinceritatea
De fiecare data cand sesizezi ca al tau copilul spune adevarul, cand ar fi putut sa spuna o minciuna, nu ezita sa-i apreciezi curajul si comportamentul deschis.
Fii un model bun pentru copilul tau
Copiii invata foarte mult din comportamentul parintilor. Daca vor vedea ca si parintii aleg adevarul in locul minciunii in diverse situatii de viata, nici ei nu vor fi tentati de obiceiul de a minti. Daca tu insuti alegi calea corecta in viata, copilul te va urma, si veti culege roade frumoase impreuna.
Respecta lumea secreta a copilului tau
Nu este indicat ca parintii sa caute a sti absolut totul despre copil. Poate fi traumatizant pentru el sa se simta tot timpul supravegheat si controlat. Asta ii arata ca nu ai incredere in el. Ofera-i copilului sansa de a-si construi propria intimitate si lume secreta. Arata-i ca ai incredere in el, comunica deschis, iar el iti va arata ca are incredere in tine alegand sa spuna adevarul, chiar si atunci cand greseste sau are o problema.
Sprijina-ti copilul in orice situatie
Indiferent de minciuna spusa de copil sau de varsta lui, el trebuie inconjurat cu blandete, intelegere si ingaduinta. Incearca sa nu-l faci sa se simta rusinat si speriat de faptele lui. Explica-i consecintele, dar fara critici si pedepse aspre. Copilul tau trebuie sa se simta in siguranta fata de tine, indiferent de situatie. Iar cand copilul stie ca se poate baza pe tine, nu va simti nevoia sa te minta.
Referinte:
https://www.doctissimo.fr/html/psychologie/psycho_pour_tous/enfant_bebe/15659-mensonge-enfant.htm
Petits tracas et gros soucis de 1 a 7 ans – Christine Brunet, Anne-Cecile Sarfati, Edition Albin Michel, 2007
Ingrijirea sugarului si copilului – dr. Benjamin Spock, dr. Michael B. Rothenberg, Editura All, 1994
Despre autor
