Oligohidramnios inseamna prea putin lichid amniotic – iata care sunt cauzele, ce simptome pot sa apara si ce metode de diagnostic si tratament exista.
CUPRINS:
1. Ce inseamna oligohidramnios?
2. Simptome oligohidramnios
3. Cauze si factori de risc
4. Diagnostic si tratament
Ce inseamna oligohidramnios?
Oligohidramnios inseamna o cantitate prea mica de lichid amniotic in raport cu evolutia sarcinii. Lichidul amniotic este esential intr-o sarcina – ajuta fatul sa se dezvolte in mod corespunzator, ajuta la cresterea si dezvoltarea plamanilor bebelusului, protejeaza copilul, sustine cordonul ombilical, mentine temperatura constanta si lubrifiaza pielea bebelusului. Lichidul amniotic contine, de asemenea, substante nutritive, hormoni si anticorpi care ajuta la combaterea infectiilor.
Nivelurile de lichid amniotic sunt evaluate in mod regulat in timpul sarcinii pentru a ajuta la identificarea eventualelor complicatii potentiale. Lichidul amniotic e format in principal din urina fetala. In timpul dezvoltarii, bebelusul inspira si inghite lichidul amniotic, ceea ce ajuta plamanii fetali si alte organe sa se dezvolte corect. Nivelurile anormale de lichid amniotic in timpul sarcinii includ atat oligohidramnios, cand exista prea putin lichid, dar si o afectiune cunoscuta sub numele de polihidramnios, in care exista prea mult lichid amniotic.
Riscuri date de prea putin lichid amniotic
Complicatiile cauzate de prea putin lichid amniotic variaza de la usoare la severe, in functie de cantitatea de lichid si de varsta gestationala. Riscurile includ:
- subdezvoltarea plamanilor – hipoplazie pulmonara – cand sunt prea mici pentru a sustine nevoile de oxigen ale bebelusului la nastere, provocand probleme respiratorii;
- probleme de dezvoltare ale membrelor si ale fetei (cunoscute sub numele de secventa Potter) cauzate de faptul ca fatul este comprimat in uter si incapabil sa se miste;
- incapacitatea de a creste pana la dimensiunea normala, cunoscuta sub numele de restrictie de crestere intrauterina sau bebelus prea mic pentru varsta gestationala;
- nastere prematura;
- necesitatea de nastere prin cezariana;
- complicatii la travaliu – inclusiv compresia cordonului ombilical, scaderea fluxului de oxigen si sange la copil si prezenta meconiului in lichidul amniotic, care poate sa blocheze caile respiratorii ale bebelusului.
Simptome oligohidramnios
Principalele simptome ale unui nivel scazut de lichid amniotic nu sunt evidente – motiv pentru care este atat de important sa va asigurati ca mergeti la toate controalele prenatale. Daca aveti lichid amniotic scazut, medicul poate observa urmatoarele:
- uterul masoara prea putin in raport cu varsta gestationala;
- mama nu castiga suficienta greutate in timpul sarcinii;
- ritmul cardiac al bebelusului scade brusc;
- cantitate scazuta de lichid amniotic, care este detectata la o ecografie.
Ocazional, puteti observa o scadere semnificativa a activitatii fetale sau scurgeri de lichid din vagin.
Cauze si factori de risc
Ce cauzeaza scaderea cantitatii de lichid amniotic in timpul sarcinii? Lichidul amniotic scazut poate fi pur si simplu rezultatul unei scurgeri de lichid sau a unei punctii in sacul amniotic dupa amniocenteza. De asemenea, problema poate fi data de o scurgere spontana de lichid in orice moment al sarcinii – scurgere usoara, incat trece neobservata. Mai multi factori pot duce la cantitati mai mici decat cele normale de lichid amniotic. Poate fi vorba de o ruptura prematura a membranelor sau probleme cu sacul amniotic.
Daca exista o mica gaura in sacul amniotic, lichidul amniotic se poate scurge treptat, ducand la cantitati mai mici decat e normal in jurul bebelusului. Poate fi vorba de o scurgere lenta de lichid in timp, care trece neobservata. Dupa a 20-a saptamana de sarcina, lichidul amniotic e format in cea mai mare parte din urina bebelusului. Orice lucru care face ca bebelusul sa produca mai putina urina decat de obicei poate duce, prin urmare, la cantitati mai mici de lichid amniotic.
Mai rar, oligohidramnios poate fi legata de:
- probleme cu rinichii sau tractul urinar al bebelusului, deoarece nivelurile scazute de lichid amniotic ar putea insemna ca bebelusul nu urineaza cat ar trebui;
- crestere fetala slaba;
- abruptia placentara (separarea timpurie a placentei de peretele uterin in timpul sarcinii);
- hipertensiune arteriala cronica sau diabet preexistent la mama;
- anumite medicamente, inclusiv cele care controleaza tensiunea arteriala crescuta;
- defecte congenitale;
- ruptura prematura a membranelor.
Factorii de risc
Femeile cu sarcina post-termen (adica cele care sunt insarcinate in peste 42 de saptamani) prezinta cel mai mare risc de lichid amniotic scazut. Se estimeaza ca 4% dintre femeile insarcinate sunt diagnosticate cu oligohidramnios si aceasta rata creste la 12% in randul femeilor cu sarcina avansata, peste termen, deoarece nivelurile de lichid amniotic tind sa scada spre finalul sarcinii.
Diagnostic si tratament
Pentru a masura cantitatea de lichid amniotic se folosesc ecografiile. Se poate face o estimare fiabila a volumului de lichid amniotic prin calcularea indicelui de lichid amniotic sau AFI, utilizand in mod normal o tehnica ce include patru cadrane. Asta inseamna ca uterul este impartit in patru cadrane imaginare si pentru masuratori (lungimea verticala a fiecarei pungi de lichid) se foloseste un scor. Acest scor reda indicele de lichid amniotic. Cel mai bun moment pentru efectuarea calculelor pentru nivelul de lichid amniotic este in timpul celui de-al doilea trimestru, intre 18 – 22 de saptamani de sarcina, apoi in timpul celui de-al treilea trimestru.
Cum se gestioneaza oligohidramnios inainte de nastere?
In primul rand, este important sa fie depistata cauza pentru oligohidramnios. Daca este suspectata deshidratarea, va fi crescuta cantitatea de lichid consumata. De asemenea, se recomanda odihna – acest lucru poate reduce riscul de deshidratare si poate determina normalizarea nivelului de lichid. Tratamentul pentru niveluri scazute de lichid amniotic se bazeaza si pe varsta gestationala. Daca nu sunteti inca la termen, medicul va monitoriza foarte atent nivelul de lichid amniotic. De asemenea, se va monitoriza activitatea bebelusului.
Alte tratamente care pot fi utilizate includ:
- amnio-perfuzie in timpul travaliului printr-un cateter intrauterin – acest lichid adaugat ajuta la umplerea cordonului ombilical in timpul nasterii si este folosit pentru a ajuta la scaderea riscurilor de nastere prin cezariana;
- injectarea de lichid inainte de nastere, prin amniocenteza – nivelul de lichid se regleaza adesea in decurs de o saptamana de la aceasta procedura, dar poate ajuta medicii sa vizualizeze anatomia fetala si sa puna un diagnostic;
- rehidratarea materna cu lichide orale sau fluide intravenos – poate ajuta la cresterea nivelului de lichid amniotic.
Daca lichidul devine prea scazut sau daca starea bebelusului este in pericol, medicul poate recomanda travaliul indus pentru a preveni anumite probleme.
Poate fi prevenita problema?
Desi nu exista nicio modalitate de a preveni garantat aceasta problema, este important sa colaborati cu medicul pentru o monitorizare atenta si pentru a depista si trata la timp orice afectiuni legate de lichidul amniotic scazut, inclusiv diabetul si tensiunea arteriala crescuta. Controalele regulate ii permit medicului sa se asigure ca exista suficient lichid amniotic pentru ca bebelusul sa se dezvolte corect.
Daca medicul observa ca lichidul amniotic ar putea fi prea scazut, poate face mai multe ecografii pentru a masura volumul de lichid din sacul amniotic. Vestea buna este ca majoritatea femeilor care sunt diagnosticate cu lichid amniotic scazut au sarcini perfect sanatoase. In plus fata de gestionarea cauzei de baza, managementul prenatal include masuratori saptamanale pentru a tine sub control problema.
Referinte:
(1) https://www.omicsonline.org/open-access/clinical-features-of-babies-born-to-mothers-with-oligohydramnios-a-twoyears-experience-2376-127X-1000214.php?aid=69265
(2) https://www.abclawcenters.com/practice-areas/prenatal-birth-injuries/maternal-medical-conditions/oligohydramnios/
(3) https://www.verywellfamily.com/low-amniotic-fluid-volume-2757514
(4) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562326/
Despre autor
