Lipsa de magneziu – simptome si tratament

Lipsa de magneziu, cunoscuta si sub numele de hipomagneziemie, este definita ca un nivel de magneziu seric mai mic de 1,8 mg / dl. Afla tot ce trebuie sa stii despre lipsa de magneziu din randurile de mai jos.

CUPRINS:

1. Ce rol are magneziul in organism?
2. Alimente bogate in magneziu
3. Lipsa de magneziu – simptome
4. Cauze ale lipsei de magneziu
5. Boli cauzate de lipsa de magneziu
6. Suplimente magneziu – tipuri
7. Lipsa de magneziu la copii
8. Lipsa de magneziu in sarcina

Ce rol are magneziul in organism?

Magneziul este un mineral si un electrolit care are o serie de roluri vitale in organism. Deoarece organismul nu il poate produce, magneziul trebuie consumat si asimilat din alimente. Un procent de 50-60% din magneziu este stocat in oase, iar mai putin de 1% se gaseste in sange.

Magneziul joaca un rol in mai mult de 300 de reactii enzimatice ale organismului. Este implicat in:

• mentinerea sanatatii musculaturii si nervilor;
• reglarea tensiunii arteriale;
• mentinerea functiei cardiace;
• metabolismul insulinei;
• sinteza de proteine;
• transmiterea semnalelor nervoase;
• metabolismul osos;
• producerea de energie la nivelul celulelor;
• sinteza ADN si ARN.

Hipomagneziemia este definita ca un nivel de magneziu seric mai mic de 1,8 mg / dl (<0,74 mmol / l). Poate aparea din cauza consumului redus de alimente cu magneziu, din cauza unor probleme gastrointestinale ce duc la reducerea asimilarii magneziului sau din cauza functiei renale crescute – este excretat prea mult magneziu. Unul dintre cele mai periculoase efecte ale hipomagnezemiei este aritmia ventriculara.

Iata care este necesarul zilnic de magneziu in functie de varsta:

• 0-6 luni: 30 mg
• 7-12 luni: 75 mg
• 1-3 ani: 80 mg
• 4-8 ani: 130 mg
• 9-13 ani: 240 mg
• 14-18 ani: baieti 410 mg si fete 360 mg
• 19-30 ani: barbati 400 mg si femei 310 mg
• 31+ ani: barbati 420 mg si femei 320 mg

O persoana cu niveluri foarte mici de magneziu poate avea, de asemenea, o deficienta de calciu, numita hipocalcemie, si un deficit de potasiu, numit hipokaliemie.

Alimente bogate in magneziu

Alimentele bogate in magneziu includ:

• legumele cu frunze verzi (de exemplu, spanac si kale) – o portie de spanac fiarta contine 150 mg magneziu;
• fructe – smochine, avocado, banane, zmeura;
• fructe oleaginoase (nuci, migdale, caju, arahide etc.) si seminte;
• leguminoase – fasole, naut, linte;
• legume – mazare, broccoli, varza, fasole verde, anghinare, sparanghel, germeni de varza de bruxelles etc.;
• fructe de mare si peste – somon, macrou, ton;
• cereale integrale – grau, orez brun, ovaz;
• quinoa – o ceasca de quinoa gatita are 120 mg magneziu;
• cacao;
• ciocolata neagra – cea cu minimum 70% cacao;
• produse din soia;
• Chlorella.

Lipsa de magneziu – simptome

Persoanele cu hipomagneziemie usoara pot sa nu aiba simptome uneori – hipomagneziemie asimptomatica.

Iata care sunt, insa, principalele simptome ale lipsei de magneziu:

• slabiciune si stare de epuizare;
• iritabilitate si anxietate;
• stari depresive;
• lipsa de energie;
• schimbari de personalitate;
• afectarea memoriei si a functiilor cognitive;
• anorexie si reducerea apetitului;
• constipatie;
• greata si varsaturi;
• crampe musculare;
• tremur;
• reducerea coordonarii musculare;
• vertij;
• probleme de somn;
• batai neregulate ale inimii.

Carenta severa de magneziu poate da urmatoarele simptome:

• contractii musculare;
• convulsii;
• schimbari in ritmul inimii – in cazuri rare, modificarea ritmului poate fi in pericol pentru viata. 

Lipsa de magneziu si transpiratia

Organismul produce transpiratie pentru a contracara cresterea temperaturii corpului. Pe masura ce transpiratia se evapora de pe piele, corpul se raceste, ceea ce impiedica supraincalzirea. In timp ce organismul se raceste, productia de transpiratie scade si in cele din urma se opreste. Cu toate acestea, in caz de hiperhidroza, apare transpiratia excesiva. Hiperhidroza poate fi cauzata de cele mai multe ori de hipertiroidism, boala pulmonara, boala Parkinson, boli cardiace, tulburari de anxietate si abuz de substante. Hiperhidroza poate duce la carenta de magneziu daca este lasata netratata. Transpiratia excesiva poate determina scaderea concentratiei de magneziu sub nivelul optim, moment in care pot sa apara simptome ca amorteala si oboseala.

Lipsa de magneziu si ametelile

Magneziul este un mineral esential, vital pentru o sanatate optima. Magneziul este necesar pentru buna functionare a muschilor scheletici, rinichilor si a inimii. Ametelile instalate brusc ar putea fi cauzate de carenta de magneziu. Nivelurile scazute de magneziu pot oferi stari asemanatoare cu vertijul, ceea ce poate duce la ameteli si pierderea echilibrului.  

Cauze ale lipsei de magneziu

Fiecare organ din corp, in special inima, muschii si rinichii, are nevoie de magneziu. Scaderea magneziului este data in mod obisnuit de scaderea absorbtiei de magneziu in intestine sau excretia crescuta a magneziului prin urina. Cand nivelul de magneziu din corp scade sub normal, se pot dezvolta simptome de hipomagneziemie. Cauzele obisnuite ale lipsei de magneziu includ:

• alimentatia saraca in magneziu;
• consumul de alcool – consumul excesiv de alcool poate duce la dezechilibre ale electrolitilor si nutrientilor din corp;
• diaree cronica;
• poliurie (urinare excesiva) ca in cazul diabetului netratat;
• hipercalcemie – nivel ridicat de calciu in sange;
• hiperaldosteronism – tulburare in care glanda suprarenala elibereaza prea mult aldosteron in sange;
• sindroame de malabsorbtie – ca boala celiaca sau boala inflamatorie intestinala;
• malnutritie;
• unele medicamente, ca amfotericina, cisplatina, ciclosporina, diuretice, inhibitori ai pompei de protoni si antibiotice aminoglicozide;
• transpiratie excesiva;
• varsta – absorbtia la nivel intestinal a magneziului tinde sa se reduca odata cu varsta.

Nivelul normal de magneziu din sange este de 1,8 – 2,2 mg / dl. Un nivel de magneziu mai mic de 1,8 mg / dl este considerat scazut. Un nivel de magneziu sub 1,25 mg / dl este considerat hipomagneziemie severa.

Boli cauzate de lipsa de magneziu

In plus fata de simptomele hipomagnezemiei vizibile (magneziu seric scazut din punct de vedere clinic), lipsa de magneziu se poate asocia si cu alte afectiuni:

• depresie;
• sindrom de oboseala cronica;
• osteoporoza;
• aritmii cardiace;
• boala arteriala coronariana sau ateroscleroza;
• hipertensiune arteriala;
• diabet tip II;
• astm;
• boala Alzheimer;
• migrene;
• tulburare de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD).

Suplimente magneziu – tipuri

Suplimentele de magneziu sunt disponibile intr-o varietate de forme, inclusiv oxid de magneziu, citrat si clorura. Absorbtia de magneziu din diferite tipuri de suplimente de magneziu variaza. Formele de magneziu care se dizolva bine in lichid sunt mai complet absorbite in intestin decat formele mai putin solubile. Magneziul din formele de aspartat, citrat, lactat si clorura este absorbit mai bine si are biodisponibilitate mai mare decat oxidul de magneziu si sulfatul de magneziu.

Iata principalele forme de suplimente de magneziu:

• clorura de magneziu – este considerata cea mai eficienta forma de supliment alimentar de magneziu, ce favorizeaza somnul, digestia, starea de calm fizic si mental;
• sulfatul de magneziu – are deseori efecte laxative;
• citratul de magneziu – are o biodisponibilitate crescuta, favorizeaza digestoa, dar poate duce la deshidratare pentru ca atrage apa in intestine;
• oxidul de magneziu – are biodisponbilitate mai redusa, de 4%;
• glicinatul de magneziu – favorizeaza relaxarea musculara si are o biodisponibilitate crescuta, fara proprietati laxative;
• orotatul de magneziu – sustine repararea tesuturilor;
• L-treonatul de magneziu – are biodisponibilitate mare si imbunatateste fucntiile cognitive etc.

Cand vine vorba de forma sub care sub prezentate, suplimentele de magneziu pot fi capsule, drajeuri, tablete, magneziu comprimate masticabile sau comprimate efervescente magneziu.

Suplimentarea prin magneziu transdermic poate fi folosita, de asemenea, pentru a creste nivelul de magneziu. Aceasta forma nu trece prin sistemul digestiv, ci ajunge in sange. Forma aceasta de suplimentare este furnizata in mod obisnuit folosind clorura de magneziu, datorita stabilitatii sale, biodisponibilitatii si abundentei naturale. Clorura de magneziu este cel mai solubil si usor absorbabil tip de magneziu.

Exista patru tipuri de baza de forme de magneziu transdermic:

• ulei de magneziu – este alcatuit dintr-o solutie densa de clorura de magneziu si apa;
• gelul de magneziu – utilizat mai ales pentru masaj;
• lotiuni pe baza de magneziu;
• saruri cu magneziu.

Lipsa de magneziu la copii

La cei mici, principalele semne ale lipsei de magneziu sunt afectarea somunlui si constipatia, dar poate duce si la lipsa de nergie, modificari de dispozitie, migrene, agitatie. Deficitul de magneziu poate exacerba o afectiune deja existenta, ca migrenele, astmul sau ADHD. Carenta de magneziu poate fi asociata si cu probleme si dificultati de invatare. De asemenea, lipsa de magneziu la cei mici poate fi asociata si cu:

• hipertensiune;
• atacuri de panica;
• stari de anxietate;
• depresie;
• osteoporoza;
• insomnii;
• oboseala;
• diabet tip 2;
• epilepsie.

Principala cauza a deficientei de magneziu la copii este aportul inadecvat. Chiar daca magneziul se gaseste intr-o varietate de alimente, sursele cele mai bune de magneziu provin din seminte, nuci, legume verzi si leguminoase, care sunt alimente ce nu sunt mereu printre cele preferate sau consumate frecvent de copii. In plus, multi factori afecteaza absorbtia de magneziu si acesta poate fi usor excretat din organism daca anumite conditii nu sunt indeplinite.

Lipsa de magneziu in sarcina

Multe femei gravide se plang de crampe si dureri abdominale care pot aparea ca urmare a deficientei de magneziu. Alte simptome de deficit de magneziu sunt palpitatii puternice si epuizare.

Magneziu joaca un rol important in mentinerea atat a sanatatii mamei, cat si a fatului in timpul sarcinii si o deficienta in timpul fazei fetale poate duce la unele probleme pe termen lung. Lipsa de magneziu severa in sarcina poate cauza contractii uterine, poate creste  riscul de avort spontan si nastere prematura. Preeclampsia este o complicatie a sarcinii asociata cu deficitul de magneziu, ca fel ca hipertensiunea gestationala, crampele picioarelor si retentia de apa.

Pentru femeile insarcinate, se recomanda un aport zilnic de magneziu de 310 mg (adica usor peste valoarea recomandata pentru femeile care nu sunt insarcinate cu varsta de peste 25 de ani). Unul dintre motive este ca, din cauza modificarilor hormonale in timpul sarcinii, mai mult magneziu este excretat prin urina. In plus, magneziul joaca un rol in diviziunea si cresterea celulelor embrionare. In ultimele trei luni de sarcina, embrionul stocheaza pana la 7 mg de magneziu in oasele si muschii sai aflati in plin proces de crestere.

Referinte:

• (1) Magnesium, link: https://ods.od.nih.gov/factsheets/Magnesium-HealthProfessional/
• (2) How can I tell if I have low magnesium?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/322191.php 
• (3) Hypomagnesemia: a clinical perspective, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/static/header_footer_ajax/submenu/#resources 
• (4) Magnesium, link: http://apjcn.nhri.org.tw/server/info/books-phds/books/foodfacts/html/data/data5d.html
• (5) Magnesium rich foods, link: https://www.cedars-sinai.edu/Patients/Programs-and-Services/Documents/CP0403MagnesiumRichFoods.pdf
• (6) Hypomagnesemia: an evidence-based approach to clinical cases, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20081299 
• (7) Hypomagnesemia, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK500003/ 
• (8) What to know about magnesium deficiency, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/321735.php 
• (9) Low magnesium level, link: https://medlineplus.gov/ency/article/000315.htm 
• (10) Magnesium in your pregnancy diet, link: https://www.babycenter.com/0_magnesium-in-your-pregnancy-diet_659.bc