Gandirea magica la copii – ce este si ce rol are?

Gandirea magica a copiilor este modul lor de a descoperi lumea si a gasi explicatii pentru felul in care aceasta si lucrurile/fenomenele din jur functioneaza. Este un fenomen specific mai ales copiilor mici si prescolarilor. Cum recunoastem gandirea magica, cum se dezvolta si ce rol are?

Cuprins:

1. Ce este gandirea magica?
2. Cum recunoastem gandirea magica la copii?
3. Dezvoltarea gandirii magice pe varste
4. Efectele gandirii magice

Ce este gandirea magica?

Gandirea magica este un proces normal in dezvoltarea copiilor si se refera la faptul ca ei sunt convinsi ca propriile ganduri si dorinte pot influenta lumea din jurul lor. De exemplu, daca un copil isi doreste foarte mult ca ceva sa se intample, iar acel lucru se intampla, va fi convins ca datorita lui s-a intamplat asa. Tot gandirea magica este cea care ii face sa creada in Mos Craciun, Zana Maseluta sau sa aiba prieteni imaginari.

Gandirea magica a copiilor este modul lor de a descoperi si a gasi explicatii pentru felul in care lumea si lucrurile/fenomenele din jur functioneaza. Din gandirea magica face parte si gandirea animista, conform careia copiii cred ca toate lucrurile sunt insufletite.

Gandirea magica este specifica copiilor mici si prescolarilor si incepe sa dispara in jurul varstei de 7-8 ani, atunci cand copiii incep sa stapaneasca foarte bine gandirea logica, rationala si inteleg efectul de cauza-efect.

Jean Piaget, bine cunoscutul psiholog elvetian, a fost cel care a vorbit pentru prima data despre gandirea magica la copii, pe baza numeroaselor sale cercetari privind dezvoltarea cognitiva a copiilor. El a observat, punand intrebari copiilor despre modul lor de a intelege lumea, ca pana la varsta de 7-8 ani ei considera propria lor activitate ca fiind principala cauza a evenimentelor fizice care au loc. De exemplu, copiii credeau ca miscarea mainii lor face vantul sa bata sau ca activitatea lor facea soarele sa se deplaseze pe cer.

Gandirea magica isi are originea, in conceptia lui Jean Piaget, intr-un profund egocentrism al copilului, care considera ca el este centrul universului si in incapacitatea lui de a diferentia experientele intrapsihice (care au loc in interiorul lui) de cauzalitatea fizica (factorii si cauzele exterioare lui).

Cum recunoastem gandirea magica la copii?

Cateva exemple de gandire magica la copii:

• un copil poate crede ca daca isi doreste sa primeasca un ponei, acesta ar putea aparea la el acasa;
  daca mananca mancarea cu o lingura colorata, un copil poate crede ca mancarea va avea un gust mai bun;
• anumite superstitii: copilul considera ca daca va face o anumita actiune, va impiedica sa se intample un anumit eveniment; (si inversul poate fi valabil);
• un copil se poate gandi ca furia sau supararea lui i-ar putea face rau cuiva (o persoana ar putea sa plece, sa i se intample ceva rau, sa moara etc.);
• copilul crede ca poate sa zboare, ca are puteri magice;
• daca poarta un tricou albastru, va fi o zi insorita;
• sub patul lui sau in dulap traiesc monstri etc.

Dezvoltarea gandirii magice pe varste

Prin intermediul gandirii magice, un copil interpreteaza situatiile si evenimentele pe care le observa sau prin care trece, dezvoltand idei nerealiste, magice, depre cauza si efect. Iata cum se dezvolta gandirea magica:

Intre 0 si 2 ani

Bebelusii si copiii mici au nevoie de un mediu predictibil si iubitor, astfel incat sa se puna bazele unei dezvoltari armonioase pentru gandirea rationala si cea magica. Gandirea lor se dezvolta pe baza experientelor lor senzoriale (ce vad, ce aud, ce simt) si emotionale. Iar pana la varsta de 2 ani copiii ajung sa isi dezvolte propriile lor teorii despre lume.

Pentru un bebelus, cunoasterea lumii are loc prin experientele sale, dominate in cea mai mare parte de cele senzoriale. Pana la 12 luni, gandirea unui bebelus este strans legata de realitate si de permanenta obiectului; (intelege ca un obiect continua sa existe chiar si atunci cand acesta nu poate fi vazut, auzit, simtit).

In jurul varstei de 18 luni, dezvoltarea limbajului si a memoriei de lunga durata ii ajuta pe copii sa iasa din zona senzorialului si sa intre in cea a gandirii mai abstracte. Ei incep sa sesizeze concepte precum cel de cauza-efect. In aceasta perioada incep sa exploreze intens lumea din jurul lor si sa isi dezvolte propriile teorii despre cum functioneaza lucrurile, avand la baza gandirea magica.

Intre 3 si 4 ani

In aceasta etapa, copiii folosesc din plin gandirea magica pentru explicarea cauzelor diferitelor situatii sau evenimente. Conform acestei gandiri magice, copiii sunt convinsi ca pot schimba realitatea in functie de dorintele lor. In aceasta etapa a dezvoltarii gandirii magice, convingerea lor despre lume si viata este ca orice isi doresc ei se poate intampla.

Intre 5 si 6 ani

Copiii cu aceste varste inca jongleaza cu gandirea magica, pe masura ce se dezvolta tot mai mult gandirea logica, rationala. Ei continua sa fie in etapa animista a dezvoltarii lor, considerand ca obiectele neinsufletite sunt vii sau pot deveni vii.

A invata sa distinga intre fantezie si realitate este un pas important in dezvoltarea lor; iar intre 5 si 6 ani ei combina in jocurile lor si in modul in care vad lumea atat gandirea magica, cat si gandirea rationala. Din acest punct de vedere pot fi foarte impredictibili; pot fi foarte siguri despre ce e real si ce e fantastic in anumite situatii, in timp ce in altele inca sa continue sa foloseasca gandirea magica.

Efectele gandirii magice

Gandirea magica ii ajuta pe copii sa isi explice lucrurile si fenomenele pe care le intalnesc, dandu-le in acelasi timp senzatia de control si putere asupra lumii din jurul lor.

Uneori, gandirea magica poate face copiii sa evite anumite situatii sau sa se opuna unor noi rutine, ca urmare a unor asocieri pe care gandirea lor magica le face, dar care nu pot fi explicate rational. De exemplu, daca un copil merge la gradinita si refuza sa manance sau sa mearga la baie, desi acasa face aceste activitati, este posibil sa fi facut niste asocieri pe care mintea noastra rationala sa nu le identifice.

De asemenea, gandirea magica poate sta la baza fricilor specifice perioadei copilariei.

Ce pot face parintii in interactiunile cu copiii:

• descrieti intr-un limbaj simplu si clar evenimentele si situatiile pentru copii; acest lucru ii ajuta pe cei mici sa isi organizeze mai bine gandirea;
• incurajati jocurile imaginare (jocurile de rol) ale copiilor, este modul prin care ei se familiarizeaza si experimenteaza realitatea, punand-o in jocurile lor;
• incurajati-i pe copii sa vorbeasca despre emotiile lor;
• puneti-le la dispozitie materialele pentru exprimarea si ilustrarea gandirii magice (creioane, carioci, acuarele);
• oferiti-le tot timpul raspunsuri la intrebarile lor; iar in situatii negative de viata, cum ar fi un accident de masina, pierderea cuiva drag si altele, vorbiti-le despre posibilele cauze care au dus acolo, astfel incat ei sa dezvolte o perspectiva cat mai realista asupra evenimentelor.

Referinte:

(1) Magical Thinking – https://www.psychologytoday.com/intl/basics/magical-thinking
(2) Ages & Stages: How Children Use Magical Thinking – https://www.scholastic.com/teachers/articles/teaching-content/ages-stages-how-children-use-magical-thinking/
(3) Magical Thinking – http://psychology.iresearchnet.com/developmental-psychology/cognitive-development/magical-thinking/