Efectul Pygmalion – Cum sa iti motivezi copilul

Efectul Pygmalion copii scoala

Atunci cand ai asteptari mari de la cineva, sunt sanse mari, de asemenea, ca acesta sa depuna mai mult efort si sa indeplineasca mai bine anumite sarcini. Acest efect are si un nume, efectul Pygmalion (numit si efectul Rosenthal), stabilit de cercetatorii Robert Rosenthal si Lenore Jacobsen in 1968 in urma unor studii. Lucrarile lor au aratat ca persoanele care primesc feedback pozitiv au rezultate mai bune, in timp ce acele persoane care primesc un feedback negativ, au rezultate mai slabe.

Desi echipa a scris despre feedback-ul pozitiv si negativ, efectul Pygmalion se refera doar la efectul unui feedback pozitiv, opusul fiind numit efectul Golem.

Daca efectul Golem scade performanta in orice domeniu, fie ca vorbim de copii la scoala sau de adulti la serviciu etc., efectul Pygmalion face exact contrariul. In efectul Pygmalion, asteptarile ridicate ale celorlalti imbunatatesc, de fapt, performanta.

Robert Rosenthal a fost profesor de psihologie sociala in cadrul Universitatii din Harvard, unde a studiat efectele asteptarilor interpersonale, ale comunicarii non-verbale si procedurile analitice.

Cuprins:

  1. Mitul lui Pygmalion
  2. Cum actioneaza?
  3. Efect Pygmalion – in cazul copiilor (la scoala)
  4. Efect Pygmalion – in companii

Efectul Pygmalion

Mitul lui Pygmalion

Numele „Pygmalion” provine de la un sculptor si rege mitologic din Cipru, pe nume Pygmalion, care creeaza o statuie a unei femei atat de frumoase, incat se indragosteste de capodopera, iar apoi zeita Afrodita ii da viata acesteia. Numele statuii a fost Galatea, iar astfel, efectul Galatea descrie fenomenul de crestere a asteptarilor de sine pentru a spori performantele proprii.

Povestea lui Pygmalion si a statuii Galatea a fost facuta faimoasa de Ovid in faimoasa sa lucrare, Metamorphoses. Cu toate acestea, numele Galatea a devenit cunoscut prin opera lui Jean-Jacque Rousseau, Pygmalion (1762). O alta lucrare celebra bazata pe acest mit este piesa „Educating Rita”, scrisa de Willy Russel in 1980. Povestea celor doi a fost redata de multi pictori renumiti.

Ce arata studiile lui Rosenthal?

O caracteristica generala a naturii umane este ca oamenii tind sa fie cei mai mari auto-critici, analizandu-si la extrem competentele si capacitatile pe baza perceptiei celor din jur. Efectul Rosenthal se refera la aceasta internalizare a asteptarilor celor din jur, in general care au o autoritate, cum sunt profesorii sau sefii. Patru termeni sunt folositi pentru a descrie acelasi fenomen, in general alternativ: efectul Pygmalion, efectul Rosenthal, profetia auto-indeplinita si efectul asteptarilor.

Cercetarea lui Rosenthal arata in mod clar ca asteptarile cadrelor didactice pot avea efecte atat pozitive, cat si negative asupra capacitatii de invatare si a performantelor elevilor. Asteptarile influenteaza modul in care profesorii evalueaza elevii, in care se comporta fata de acestia si modul in care iau decizii cu privire la ei, iar elevii se conformeaza si actioneaza in functie de asteptari.

Atentia asupra acestui efect a venit mai intai in 1966, cand Robert Rosenthal si Lenore Jacobson au publicat rezultatele unui studiu important cunoscut mai tarziu sub numele de „Efectul Pygmalion”. Acestia afirmau ca asteptarile cuiva cu privire la o persoana pot conduce in cele din urma la comportamentul acelei persoane in concordanta cu asteptarile.

Cercetarile lui Rosenthal si Jacobson, efectuate la o scoala elementara, au presupus ca profesorii sa administreze fiecarui elev testul de abilitati generale (TOGA), care este destinat sa masoare IQ-ul elevului. Dupa ce elevii au terminat testul, unii au fost selectati aleatoriu pentru a fi etichetati ca genii academice, iar numele lor au fost apoi date profesorilor lor. La sfarsitul anului universitar, cand elevii au fost reevaluati, cei considerati mici genii au prezentat o crestere semnificativa a notelor,  astfel ca cercetatorii au ajuns la concluzia ca asteptarile cadrelor didactice pot influenta abilitatile intelectuale ale elevilor.

Ulterior, cercetarile au fost continuate si in alte centre educationale, pe nivele diferite de educatie, de la clase mici la studenti si elevi din scoli militare. Rezultatele au aratat ca efectul se aplica indiferent de nivelul de educatie, inclusiv la prescolari.

Primele semne ale efectului s-au observat in cazul copiilor mai mici. Acestia sunt mai maleabili, au mai putine idei fixe si sunt mai capabili de schimbari, sau cel putin asa cred profesorii, ceea ce este suficient. A doua interpretare este ca cei mici au o reputatie mai slab fixata in scoala, nu sunt inca „etichetati” drept elevi buni sau nu, copiii mai mici sunt mai sensibili si mai afectati de parerile profesorilor si de actiunile lor.

Inainte de acest experiment din cadrul centrelor de invatamant, Rosenthal a efectuat o serie de cercetari de laborator pe cobai. El a cerut unui grup de studenti sa efectueze experimente pe cobai care au fost special crescuti si hraniti pentru a fi mai priceputi sau mai putin priceputi la a alerga intr-un labirint. De fapt, nu exista nicio diferenta intre cobai, niciunul dintre acestia nu avea experienta in a alerga in labirint. Cand cercetatorii cu efectuat teste pe acei cobai, au existat diferente semnificative in ceea ce priveste performantele dintre cele doua grupuri, intre cei considerati „priceputi” si ceilalti.  Experimentul a ridicat multe semne de intrebare, cum ar fi modul in care asteptarile unui medic ar putea afecta rezultatele unui pacient in cadrul unui studiu clinic.

Efectul a fost testat si in cadrul companiilor si organizatiilor, fiind efectuate meta-analize ale unor studii ce implicau acest efect. S-a observat ca dimensiunea efectului a fost semnificativa (masoara cat de mare este efectul unui fenomen particular), dar ca in acest caz depinde de mai multe variabile, cum ar fi genul persoanei, educatia etc.

Cum actioneaza efectul Pygmalion

Cum actioneaza efectul Pygmalion?

Credintele noastre cu privinta la altii ne influenteaza actiunile ce ii vizeaza pe altii, ceea ce are impact asupra parerii celor din jur despre ei insisi, le influenteaza actiunile indreptate spre noi, iar pe noi ne influenteaza si tot asa, fiind un cerc continuu de actiuni. Efectele pozitive pentru o astfel de abordare includ:

  • cresterea productivitatii;
  • cresterea proactivitatii;
  • performante mai bune;
  • cresterea increderii in sine a celor implicati;
  • motivare mai mare etc.

Asteptarile pe care le avem asupra copiilor, colegilor, elevilor etc. pot deveni realitate. Cercetarile arata ca simpla asteptare a unui anumit rezultat creste sansele ca acest lucru sa se intample. De exemplu, simpla conceptie a faptului ca memoria tinde sa fie afectata odata cu varsta face ca persoanele in varsta sa se comporte ca tare la testele de memorie. Dar vestea buna este ca poate fi folosita si in avantajul nostru.

Efectul Pygmalion este o profetie auto-implinita care functioneaza ca un mecanism circular:

  1. Credintele altor oameni despre noi ne influenteaza actiunile fata de noi insine.
  2. Actiunile lor fata de noi influenteaza si intaresc convingerile noastre despre noi insine.
  3. Convingerile noastre despre noi insine influenteaza actiunile noastre fata de ceilalti.
  4. Actiunile noastre fata de ceilalti influenteaza convingerile altor oameni despre noi, si apoi iar de la A.

Acest mecanism circular poate fi influentat in toate cele patru etape, insa efectul Pygmalion se concentreaza asupra efectului asteptarilor altor persoane si asupra modului in care mecanismul consolideaza efectul acestor asteptari.

Implicatiile negative ale efectului Pygmalion sunt asteptarile nejustificate care devin realiste. De exemplu, cadrele didactice au asteptari mai mici fata de elevii cu note mai mici, cei din medii sarace si defavorizate.

Efectul Pygmalion copii

Efectul Pygmalion in cazul copiilor (la scoala)

Ca parinte sau cadru didactic, nu prognozati niciodata esecul in sala de clasa. Daca stiti ca un test este deosebit de dificil, spuneti-le elevilor ca testul este dificil, dar ca sunteti sigur ca se vor descurca face bine daca vor depune suficient efort pentru a se pregati. De asemenea, stabiliti asteptari mari. Elevii depun mai mult efort atunci cand profesorul are asteptari mai mari. Cand le este atribuita o sarcina dificila, trebuie incurajati si sustinuti.

Efectul apare si in cazul studentilor, si chiar in cazul angajatilor si in viata de zi cu zi. Este subtila trecerea la efectul negativ, efectul Golem, cand persoana in cauza are performante reduse tocmai pentru ca cei din jur au asteptari minime de la ei.

Efectul Pygmalion companii

Efectul Pygmalion in companii

Parerile sefilor cu privire la angajati influenteaza performantele si capacitatile acestora. Cercetarile realizate in acest sens au aratat ca asteptarile pozitive ale angajatorilor in ceea ce ii priveste pe subalterni dicteaza performantele lor viitoare. Oamenii tind sa fie influentati puternic de parerea sefilor despre ei si de actiunile acestora. In cazul setarii unor obiective nerealiste, unii angajati tind sa fie intimidati si tind sa le fie afectata stima de sine, increderea, modul in care se autoevalueaza etc.

Este important ca la locul de munca angajatilor sa le fie recunoscuta munca, efortul depus de catre toti membrii echipei, sefii trebuie sa depuna efort si timp pentru a-si cunoaste angajatii si membrii echipei, sa comunice eficient cu acestia, ca contribuie la dezvoltarea lor profesionala. Asta nu inseamna ca trebuie laudata orice indeplinire a unei sarcini si obligatii, dar din cand in cand trebuie oferit feedback angajatului, un feedback pozitiv si constructiv, motivational, fara critici, cu sfaturi pentru imbunatatirea performantelor etc.

Te-ar putea interesa si:

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *