Back to school cu fratii Kratt – De ce delfinii sunt mamifere?

fratii kratts - castorii

Fratii Kratt de la Minimax te ajuta sa hranesti curiozitatea copilului tau. Descoperiti impreuna cele mai interesante curiozitati despre animale. Aveti idee de ce delfinii sunt mamifere? Aflati raspunsul din articol si urmarind episoadele noi „Cu fratii Kratt in salbaticie” pe Minimax.

In apele marilor, oceanelor si chiar in unele rauri mari traiesc niste creaturi renumite pentru inteligenta lor si comunicarea cu omul. Sunt delfinii – mamifere cetacee marine, care convietuiesc in grupuri, ce pot ajunge uneori pana la 1.000 de membri. Delfinii sunt foarte sociabili si jucausi nu doar intre ei, ci si cu oamenii. Inotul alaturi de delfini este o experienta unica, iar capacitatea lor de intelegere si comunicare este utilizata inclusiv ca forma de terapie pentru vindecarea unor probleme de sanatate mai ales in randul copiilor. Oricum, delfinii sunt printre cei mai iubiti prieteni necuvantatori ai copiilor. Pentru a descoperi o multime de informatii interesante despre delfini si alte animale uimitoare, urmariti desenele educative „Cu fratii Kratt in salbaticie” de la Minimax.

delfini mamifere

Delfinii, mamifere cu instinct matern

Desi seamana foarte mult cu pestii datorita aspectului si mediului de viata, delfinii sunt, de fapt, mamifere. Femelele delfin nasc pui, pe care ii alapteaza, asa cum fac toate mamiferele. Laptele delfinilor este extrem de nutritiv, continand 40% grasimi si 15% proteine. Cand alapteaza, mama inoata culcata pe o parte, pentru a-i permite puiului, lipit de abdomenul ei, sa se hraneasca si sa aiba permanent deasupra apei mica nara din crestetul capului. Altfel, nu ar putea respira.

Mamele delfin sunt foarte atasate de puii lor, fiind deseori observate in timp ce-si arata instinctul matern fata de ei. Zile intregi dupa ce nasc, femelele emit sunete, asemenea unor fluieraturi. Motivul? Puiul sa memoreze acele sunete astfel incat sa-si recunoasca mama pe viitor. Puii raman alaturi de mama timp indelungat, uneori chiar si pana la 6-8 ani. Dupa ce pleaca de langa mame, formeaza grupuri de tineri delfini de aceeasi varsta.

salturi delfini

Vietuitoare acvatice cu sange cald

Spre deosebire de alte animale acvatice, delfinii au sange cald si respira prin plamani, nu prin branhii. In crestetul capului exista o mica adancitura care este nara – numita event – prin care delfinii respira. Prin salturile lor deasupra apei se alimenteaza cu oxigen. Uneori insa si comunica prin aceste acrobatii gratioase sau se joaca, atingand o inaltime de peste 6 metri. Delfinul comun inoata cu o viteza medie de 32 de km/h si se poate scufunda chiar pana la 500 m. Puteti patrunde si voi in uimitoarea lume a vietuitoarelor marine urmarind noile episoade „Cu fratii Kratt in salbaticie” de la Minimax.

Somnul delfinilor este un proces extrem de interesant. Cand dorm, inoata paralel cu suprafata apei, la adancime de numai 30 cm. La fiecare 30 de secunde respira in mod reflex si deschid alternativ cate un ochi. Asa se explica de ce delfinii nu dorm niciodata cu ambii ochi inchisi.

Delfinul se hraneste cu pesti, crustacee, calamari, avand nevoie de circa 15 kg de hrana pe zi. Este un mamifer carnivor, care vaneaza pentru a supravietui. Corpul masculilor este in general plin de cicatrice. Aceste urme sunt marturii ale comportamentului uneori agresiv al masculilor.

grupuri delfini

„Toti pentru unul, unul pentru toti”

Delfinii au o viata sociala bogata in cadrul grupului si se ghideaza dupa principiul „toti pentru unul, unul pentru toti”. Vaneaza in grup si sunt coordonati de un lider. Atunci cand liderul este bolnav sau ranit, membrii grupului pot cadea victime ale pilotajului gresit. Esuarile in masa ale delfinilor apar in astfel de situatii. Un delfin traieste, in medie, 20-30 de ani.

Cea mai inteligenta specie de delfin este afalinul, care se adapteaza si cel mai bine in captivitate si chiar se reproduce in aceste conditii. Tocmai de aceea este cel mai „cooptat” in procesele de terapie, instruire sau in cadrul studiilor stiintifice. Numeroase cercetari au aratat ca, din punct de vedere al sinapselor cerebrale, creierul delfinilor se situeaza pe urmatorul loc dupa om. Asadar, nu intamplator omul si delfinul gasesc o cale de comunicare extraordinara.

In mediul lor natural, delfinii sunt foarte comunicativi, dar in captivitate incep sa-si piarda auzul, in timp ce greutatea cerebrala scade cu pana la 30%. In prezent, activitatile ce presupun mentinerea delfinilor in captivitate sunt drastic reglementate. In centrele de terapie sau de agrement ajung doar delfini salvati din situatii critice sau care ar fi in pericol in mediul natural.

Prin stiinta protejam minunata lume a animalelor!

Unele specii de delfini, cum ar fi delfinul roz din apele Amazonului sau delfinul lui Hector (cea mai rara specie de delfin), sunt pe cale de disparitie. Inclusiv delfinii din Marea Neagra sunt din ce in ce mai putini si tot mai rar pot fi vazuti de la tarm sau din larg. Supravietuirea lor este pusa in pericol de pescuitul agresiv si de diminuarea resurselor de hrana din cauza poluarii si incalzirii globale. Citeste si copilului tau aceste informatii sau lasa-l pe el sa le descopere. Iar pentru a afla si mai multe lucruri despre animale salbatice incredibile urmariti pe MINIMAX aventurile lui Chris si Martin Kratt in habitatele vietuitoarelor din intreaga lume. „Cu Fratii Kratt in salbaticie” sunt desene animate educative care imbina informatiile stiintifice cu distractia.

„Cu fratii Kratt in salbaticie”, episoade noi zilnic, de la ora 18.00, pe MINIMAX.

Despre autor

Steluta Indrei

Licentiata in Jurnalism, are o experienta profesionala de peste 15 ani in presa de sanatate. A scris la Jurnalul National, din 2003 pana in 2011, perioada in care a contribuit la realizarea Jurnalului de Sanatate, primul supliment de sanatate al unui cotidian central.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *