Bulimia nervoasa – manifestare si tratament

bulimia nervoasa

Bulimia nervoasa este o tulburare de alimentatie caracterizata de un cerc vicios de mancat compulsiv, urmat de inducerea starii de voma. Iata de ce apare si ce solutii exista.

CUPRINS:

1. Ce este bulimia nervoasa?
2. Simptomele bulimiei nervoase
3. Cauzele bulimiei nervoase
4. Efectele bulimiei asupra organismului
5. Diagnosticarea bulimiei nervoase
6. Tratament pentru bulimia nervoasa
7. Anorexie vs. Bulimie – diferente si asemanari

Ce este bulimia nervoasa?

Bulimia nervoasa este o tulburare de alimentatie caracterizata prin episoade de alimentatie compulsiva – consum prea mare de alimente, rapid sau sindromul binge-eating – urmata de un comportament de compensare, cel mai frecvent prin inducerea de varsaturi si abuz de diuretice si laxative. De obicei, acest comportament este facut in secret. Persoanele bulimice simt adesea o lipsa de control asupra alimentatiei. Desi cauzele bulimiei nervoase nu sunt pe deplin intelese, in general specialistii din domeniul medical si al psihologiei spun ca o serie de factori biologici, sociali, genetici si psihologici joaca un rol in cresterea riscului de aparitie a acesteia.

Spre deosebire de anorexie, persoanele cu bulimie se mentin adesea la o greutate normala pentru varsta lor. Dar, la fel ca persoanele cu anorexie, au teama ca vor creste in greutate, isi doresc sa piarda in greutate si sunt intens nemultumite de dimensiunea si forma corpului lor. Ca si in cazul anorexiei, persoanele cu bulimie au adesea boli psihologice coexistente, precum depresie, anxietate si probleme de abuz de substante. Multe disfunctii fizice rezulta din varsaturile induse, inclusiv dezechilibre electrolitice, probleme gastrointestinale si probleme dentare.

 

bulimia nervoasa si binge eating

Binge-eating si comportamentul de compensare

In prima etapa, de binge-eating sau mancat compulsiv, persoana poate consuma alimente in cantitate foarte mare, rapid si nu isi poate controla comportamentul. Episoadele de mancat compulsiv pot fi spontane sau pot fi planificate, in cazul in care persoana iese la cumparaturi pentru alimente specifice, in functie de pofte. Dupa acest episod persoana se confrunta cu balonare, disconfort gastric, dar si stari negative din punct de vedere emotional, ca vinovatie, rusine, regret. Pentru a compensa, incearca sa reduca riscul de a lua in greutate prin actiuni precum varsaturi induse, diuretice, clisme sau laxative, si rezulta un cerc vicios.

Simptomele bulimiei nervoase

O persoana cu bulimie nervoasa are de obicei o greutate normala sau usor supraponderala. Poate fi dificil sa se observe semnele si simptomele, deoarece persoana va incerca din greu sa le ascunda.

Semnele comportamentale de bulimie includ:

miababy magazin
  • obsesie pentru mancare;
  • persoana tinde sa manance singura;
  • consum alimentar in secret;
  • persoana merge dupa masa la baie imediat;
  • ascunderea de alimente.

Simptomele fizice pot fi date de efectele inducerii starii de voma. Inducerea starii de voma si folosirea excesiva de diuretice, clisme si laxative poate duce la:

  • leziuni ale esofagului;
  • deshidratare severa;
  • deficiente nutritive;
  • schimbarea greutatii corporale;
  • semne la nivelul articulatiilor mainii, cunoscute sub numele de „semnul Russell”, cand degetele sunt fortate in josul gatului pentru a induce varsaturile;
  • tulburari de reflux gastric;
  • dureri in gat, gat inflamat si afectarea dintilor, din cauza aciditatii date de varsaturi.

De obicei, pacientul este constient de faptul ca are o problema, dar se poate simti rusinat sau incapabil sa vorbeasca despre asta.

miababy magazin

ce este bulimia nervoasa

Cauzele bulimiei nervoase

De ce apare bulimia nervoasa? Nu exista o singura cauza pentru bulimia nervoasa. Se crede ca se dezvolta dintr-o combinatie de influente genetice si de mediu. Cativa dintre factorii care pot creste riscul de a dezvolta bulimie nervoasa includ:

  • factori genetici – un parinte sau o frate cu o tulburare alimentara;
  • traume in copilarie – cum ar fi abuzul fizic sau sexual;
  • personalitate – stima de sine scazuta, perfectionism sau impulsivitate;
  • stres – evenimentele de viata stresante sau stresul cronic pot declansa debutul bulimiei nervoase;
  • tulburari mentale – cum ar fi depresia, tulburarea de personalitate sau dependentele.

Bulimia nervoasa incepe de obicei cu un sentiment de nefericire in ceea ce priveste imaginea si greutatea corpului. Acest lucru este foarte frecvent in prezent si multi oameni simt presiunea din partea societatii si a presei pentru a fi cat mai slabi.

Bulimia afecteaza cel mai adesea femeile si incepe in perioada adolescentei, dar poate afecta si barbatii. Pentru persoanele cu bulimie, comportamentele si obiceiurile alimentare sunt o modalitate de a face fata stresului emotional. Bulimia incepe ca o modalitate de a face fata problemelor emotionale, dar devine o obsesie pe care pacientul nu o poate controla.

cauzele bulimiei

Efectele bulimiei asupra organismului

Bulimia este un pericol pentru starea de sanatate fizica si mentala. Cel mai periculos efect secundar al bulimiei este deshidratarea din cauza folosirii de laxative, diuretice, clisme si a inducerii starii de voma. Acestea pot provoca dezechilibre electrolitice in organism, cel mai frecvent sub forma de niveluri scazute de potasiu. Nivelurile scazute de potasiu declanseaza o gama larga de simptome, de la letargie si probleme de gandire, la ritm cardiac neregulat. Nivelurile cronice scazute de potasiu pot duce si la insuficienta renala.

Netratata, bulimia poate duce la complicatii care pot pune viata in pericol:

  • dezechilibre electrolitice si deshidratare;
  • carii dentare;
  • inflamarea si deteriorarea esofagului;
  • inflamarea glandelor de langa obraji;
  • ulcere;
  • aritmii;
  • afectarea oaselor;
  • pancreatita;
  • insuficienta renala sau cardiaca.

Diagnosticarea bulimiei nervoase

diagnostic bulimie

Multe persoane cu bulimie nervoasa evite sa solicite ajutor. Se pot simti vinovate sau rusinate de comportamentul lor. Daca suspectati bulimie, discutati cu un medic pentru a beneficia de diagnostic si tratament!

Medicul poate face o evaluare a sanatatii mintale, inclusiv istoric de episoade de stare de voma indusa si binge-eating, istoric privind starea mentala, starea de spirit si problemele psihologice si emotionale. De asemenea, medicul va trebui sa faca o examinare fizica, se fac analize de sange sau alte investigatii in caz de complicatii medicale. Testele de sange pot fi facute pentru a verifica starea generala de sanatate si nutritie.

Criteriile necesare pentru diagnosticarea bulimiei sunt:

  • episoade recurente de mancat compulsiv;
  • comportamente compensatorii necorespunzatoare recurente – cum ar fi varsaturile induse sau utilizarea gresita a laxativelor – pentru a preveni cresterea in greutate;
  • comportamentele au loc cel putin o data pe saptamana, timp de cel putin 3 luni;
  • perceptii distorsionate despre imaginea corpului.

Tratamentul pentru bulimia nervoasa

Primul pas este sa admiti ca exista o problema si sa soliciti ajutor medical de specialitate. Este importanta recunoasterea faptului ca relatia ta cu alimentele este nesanatoasa. Discuta cu cineva despre asta si accepta ajutorul. Stai departe de oameni, locuri si activitati care declanseaza tentatia de a manca exagerat si de a induce starea de voma. Este frecvent ca persoanele cu bulimie sa sufere si de depresie sau anxietate.

Un tratament de succes presupune, de obicei, un antidepresiv, psihoterapie si o abordare de colaborare intre medic, nutritionist, familie si prieteni.

Optiuni de tratament

Pentru a reduce sau a elimina acest comportament, un pacient poate beneficia de consiliere nutritionala si psihoterapie, in special terapia cognitiv-comportamentala si i se pot prescrie medicamente. Unele antidepresive – cum ar fi fluoxetina (Prozac), singurul medicament aprobat de FDA pentru tratarea bulimiei – poate ajuta pacientii care sufera si de depresie si anxietate.

Optiunile de tratament includ:

  • psihoterapia – poate include terapia cognitiv comportamentala;
  • antidepresive, cum ar fi fluoxetina (Prozac), antidepresiv aprobat de Food and Drug Administration din SUA pentru tratarea bulimiei;
  • asistenta dietetica si educatie nutritionala, ceea ce inseamna sa inveti despre obiceiuri alimentare sanatoase, formand un plan nutritiv de masa si, eventual, un program de pierdere in greutate controlat;
  • tratament pentru complicatii, care poate include spitalizarea pentru cazurile severe de bulimie.

Terapia psihologica

tratament psihologic bulimie

Tratamentul incepe de obicei cu psihoterapie, cum ar fi terapia cognitiv comportamentala sau alte tipuri de terapie. Acest lucru poate ajuta la depasirea tiparelor de gandire nesanatoase despre greutate si imaginea corpului, precum si la imbunatatirea starii de spirit si a anxietatii. Necesita dezvoltarea unei viziuni sanatoase despre sine si a unei relatii sanatoase cu alimentele. Indiferent de cat timp te lupti cu bulimia, poti sa „spargi” acest cerc vicios de mancat compulsiv si comportament de compensare printr-o atitudine mai sanatoasa fata de alimente si corpul tau.

S-a dovedit ca terapia cognitiv-comportamentala adaptata la tratamentul bulimiei este eficienta in schimbarea comportamentului si imbunatatirea atitudinii fata de alimentatie. Terapia poate fi facuta unu-la-unu sau terapie de grup.

Consiliere nutritionala

Consilierea nutritionala poate ajuta la ruperea ciclului de binge-eating si compensare. Pacientii invata sa-si structureze si sa isi pregateasca mesele, sa isi stabileasca obiective privind numarul  de calorii care sa corespunda nevoilor personale. Este important sa restabiliti obiceiurile alimentare sanatoase.

miababy magazin

Anorexie vs. Bulimie – diferente si asemanari

Anorexia si bulimia sunt ambele tulburari alimentare. Pot avea simptome similare, cum ar fi probleme cu imaginea corporala. Cu toate acestea, sunt caracterizate prin diferite comportamente legate de alimente. Anorexia provine adesea dintr-o imagine corporala distorsionata, care poate rezulta din traume emotionale, depresie sau anxietate.

Persoanele cu anorexie tind sa sara peste mese, sa minta ca au mancat, sa mananca doar anumite alimente – cu continut scazut de calorii – sa aiba obiceiuri alimentare neobisnuite, cum ar fi sortarea mancarii pe farfurie sau taierea alimentelor in bucati minuscule etc.

Cand vine vorba de cauza, atat anorexia, cat si bulimia au la baza o combinatie de factori biologici, psihologici si de mediu complexi. Acestia includ: genetica, starea emotionala, presiunea sociala. Pentru anorexie se apeleaza adesea la medicamente care stimuleaza pofta de mancare si incurajeaza consumul si inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei antidepresive (ISRS), cum ar fi fluoxetina (Prozac) si sertralina (Zoloft), ce pot ajuta la tratarea depresiei si a TOC, ceea ce ar putea fi un efect secundar sau poate provoca tulburarea de alimentatie.

Referinte:
(1) https://www.webmd.com/mental-health/eating-disorders/bulimia-nervosa/mental-health-bulimia-nervosa#1
(2) https://www.helpguide.org/articles/eating-disorders/bulimia-nervosa.htm
(3) https://www.eatingdisorders.org.au/eating-disorders-a-z/bulimia-nervosa/
(4) https://www.healthline.com/health/bulimia-nervosa
(5) https://www.nhs.uk/conditions/bulimia/
(6) https://www.healthline.com/health/eating-disorders/anorexia-vs-bulimia

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *