Avortul spontan sau pierderea sarcinii este, din nefericire, o problema ce poate afecta orice femeie si poate avea diferite cauze. Iata care sunt acestea si daca pot fi prevenite.
CUPRINS:
1. Ce este avortul spontan?
2. Cauzele avortului spontan
3. Factori de risc
4. Simptomele avortului spontan
5. Diagnostic
6. Tratamentul pentru avort spontan
7. Complicatiile avortului spontan
8. Sfaturi dupa pierderea unei sarcini
Ce este avortul spontan?
Avortul spontan este pierderea unei sarcini in primele 20 de saptamani de sarcina. Principalul semn al unui avort spontan este sangerarea vaginala, care poate fi urmata de crampe si durere in abdomenul inferior. Cu toate acestea, retineti ca sangerarea vaginala usoara este relativ frecventa in timpul primului trimestru de sarcina (primele 3 luni) si nu inseamna neaparat ca aveti un avort spontan.
Riscul cel mai mare de avort spontan este in primele 3 luni de sarcina, inainte de saptamana 20 de gestatie. Doar 1% dintre avorturi au loc dupa saptamana 20 de gestatie. In timpul unui avort spontan, embrionul sau fatul este expulzat spontan din uter, si nu poate supravietui inca in lumea exterioara. Dupa 20 de saptamani, pierderea unui fat este numita nasterea unui fat mort si nu avort spontan.
Cand apar in general avorturile?
Avorturile precoce au loc in primul trimestru si reprezinta 80% dintre toate avorturile spontane. Dintre acestea, un numar mare apare in primele saptamani de sarcina, adesea inainte ca o femeie sa stie ca este insarcinata. Pierderea tarzie a sarcinii este mai putin frecventa, si apare la 1 din 1000 de sarcini, intre sfarsitul primului trimestru si saptamana 20.
Exista o serie de tipuri diferite de avort spontan, in functie de momentul si cauza aparititei. Cateva dintre cele mai frecvente includ:
- Sarcina chimica – Multe avorturi timpurii sunt cunoscute ca o sarcina chimica, ceea ce inseamna ca un ovul a fost fertilizat, dar nu a fost niciodata implantat in uter. Sarcina chimica provoaca o crestere a hormonului de sarcina hCG, dar la ecografie nu se vede placenta si nici sacul amniotic.
- Afectarea ovulului – Un ovul fertilizat care se ataseaza de peretele uterului si incepe sa dezvolte o placenta poate sa se opreasca din crestere si sa fie distrus, caz in care se poate vedea la ecografie un sac amniotic gol.
- Avort spontan cu semne de risc – Apare daca se suspecteaza ca sangerarile prezente pot indica un risc de avort, adica inca nu a avut loc, dar riscul este foarte mare.
- Avort spontan inevitabil – Daca o femeie are sangerari severe si un examen fizic arata ca colul uterin este deschis, un avort spontan este numit inevitabil. Asta inseamna ca este deja in curs de desfasurare si nu poate fi oprit.
- Avort spontan fara sangerare – Uneori, o femeie poate avea avort spontan fara sangerare, iar femeia afla ca a pierdut sarcina abia la urmatoarea ecografie.
Alte tipuri de avort spontan sunt:
- Avortul dat de sarcina extrauterina
- Avortul dat de sarcina molara in faza incipienta
Cauzele avortului spontan
Cele mai multe avorturi apar din cauza anomaliilor cromozomiale ale bebelusului, care fac imposibila dezvoltarea copilului in mod normal. Cromozomii poarta informatii genetice si erorile cromozomiale pot aparea odata cu diviziunea si cresterea celulelor copilului.
Trebuie subliniat faptul ca in general avorturile nu sunt cauzate de exercitii moderate, de caderi, sex, stres la locul de munca, certuri cu sotul / sotia sau greturile de dimineata. De cele mai multe ori, avortul spontan este pur si simplu modul biologic de a se incheia o sarcina care are anumite probleme. Pierderea embrionului sau a fatului si expulzarea acestuia din uter pot fi influentate de multi factori, de la defecte genetice in dezvoltarea copilului pana la reactii imune ale organismului mamei. Adesea, cauza unui avort spontan nu este niciodata identificata. In aproape toate cazurile, nu exista nimic in ceea ce mama a facut care sa fi cauzat avortul si aceasta nu ar fi putut preveni avortul.
Uneori poate fi vorba de anumite cauze din partea mamei (legate de sanatatea mamei), cum ar fi:
- infectii, ca rubeola in sarcina, citomegalovirus sau listerie;
- leziuni fizice grave si traumatisme;
- soc emotional sever;
- hipertensiunea arteriala;
- boli renale grave;
- lupus eritematos sistemic;
- diabet netratat;
- sindromul ovarelor polichistice;
- boli tiroidiene;
- afectiuni hormonale;
- probleme cu uterul sau colul uterin etc.
Factori de risc
Riscul de avort spontan poate fi influentat si de o serie de factori ce tin de stilul de viata, si anume de:
- varsta mamei;
- fumat;
- consumul de droguri;
- consumul de alcool;
- malnutritie;
- consum excesiv de cofeina;
- expunerea la radiatii si substante toxice;
- istoric de avorturi;
- greutatea excesiva sau prea mica;
- anumite medicamente, cum este isotretinoin, pentru a trata acneea.
Nu exista dovezi concludente conform carora lucrul, exercitiul fizic moderat sau sexul in sarcina pot duce la avort spontan.
Varsta mamei si riscul de avort spontan
O crestere a varstei materne poate influenta riscul de avort spontan. Femeile cu varsta sub 35 de ani au aproximativ 15% risc de avort spontan, femeile care au varsta de 35-45 de ani au risc de 20-35% de avort spontan, iar femeile cu varsta peste 45 de ani pot avea pana la 50% risc de avort spontan
Simptomele avortului spontan
Simptomele avortului spontan pot include:
- sangerari vaginale;
- eliminarea vaginala de fluide anormale, cheaguri de sange sau tesut;
- dureri si crampe abdominale;
- dureri severe de spate;
- febra si frisoane.
Daca aveti semne de avort, contactati imediat medicul, pentru a putea stabili daca aveti o problema care trebuie tratata imediat.
Cat dureaza avortul spontan?
Multe femei se intreaba cat dureaza avortul spontan. Durata avortului variaza de la femeie la femeie, in functie de stadiul sarcinii, tipul sarcinii (sarcina unica sau multipla), si de fiecare organism in parte – cat timp ii ia corpului sa expulzeze tesutul fetal. Unele femei se confrunta cu sangerari si dureri date de avortul spontan cateva ore, altele pana la 2 saptamani. In general, avortul spontan si simptomele lui dureaza cateva zile. Efectele emotionale se resimt, insa, mai mult timp – saptamani sau luni.
Sangerarea vaginala si avortul spontan
Cele mai frecvente semne si simptome de avort spontan sunt sangerarile vaginale si crampele puternice periodice. Sangerarea poate varia de la usoara sau severa, uneori cu cheaguri de sange si care persista (apare si trece) cateva zile. Retineti, totusi, ca pana la 1 din 4 femei insarcinate au o anumita sangerare sau spotting (pete de sange pe lenjerie sau hartia igienica) la inceputul sarcinii si majoritatea acestor sarcini nu se termina cu avort.
Unele avorturi timpurii sunt descoperite numai in timpul unei ecografii de sarcina de rutina. O ecografie poate arata un sac amniotic gol, unde ar trebui sa fie embrionul. Aceasta se numeste o pierdere de sarcina tacuta. Uneori femeia sufera un avort spontan fara sa isi dea seama, fara semne sau manifestari.
Unele avorturi spontane sunt suspectate in primul rand in timpul unei vizite prenatale de rutina, cand medicul nu poate auzi bataile inimii bebelusului sau observa ca uterul nu creste asa cum ar trebui sa fie.
Diagnostic
Medicul va efectua un examen pelvin si o ecografie pentru a confirma avortul spontan. In cazul in care avortul spontan este complet si uterul este gol, atunci nu este necesar un tratament suplimentar. Ocazional, uterul nu este golit complet, si se efectueaza o procedura de dilatare si chiuretaj sau dilatare si extractie. In timpul acestor proceduri, cervixul este dilatat si orice tesut fetal sau placentar ramas este razuit usor sau aspirat din uter. De obicei, va veti relua perioada menstruala in aproximativ 4-6 saptamani.
Pot fi efectuate teste de sange sau teste genetice daca o femeie a avut mai mult de 2 avorturi spontane la rand. Pentru a evalua cauza avortului se poate efectua o biopsie endometriala, o histerosalpinograma (o radiografie a uterului si a trompelor uterine), o histeroscopie (un test in timpul caruia medicul analizeaza interiorul uterului cu un dispozitiv subtire), laparoscopie (analiza organelor interne pelvine).
Tratamentul pentru avort spontan
Chiuretajul
Nu este nevoie de tratament daca vorbim de un avort spontan complet. Cu toate acestea, ocazional, uterul poate sa nu se goleasca complet (avortul spontan incomplet) si este necesara o procedura de dilatare si chiuretaj. Aceasta este o procedura chirurgicala care implica dilatarea (deschiderea) colului uterin si indepartarea oricaror tesuturi fetale sau placentare ramase in uter.
Nu exista nicio taietura implicata, deoarece operatia se realizeaza prin vagin. Cervixul este usor deschis si tesutul ramas de sarcina este indepartat astfel incat uterul ramane gol. Procedura reala dureaza de obicei doar cinci pana la zece minute.
Medicamente
O alternativa la aceasta procedura, avortul spontan fara chiuretaj, este utilizarea unui medicament, cum ar fi misoprostolul si oxitocina, pentru a face organismul sa elimine continutul uterului. De asemenea, oxitocina ajuta la restabilirea tensiunii arteriale si la prevenirea sangerarii. Medicatia nu este adecvata daca exista sangerari foarte severe sau semne de infectie. De obicei, aceasta nu este recomandata pentru sarcini mai vechi de aproximativ 9 saptamani.
Daca grupa de sange este Rh negativ, probabil vi se va face o injectie de imunoglobulina. Imunoglobulinele pot fi administrate pentru a suprima raspunsul imun si formarea de anticorpi daca mama a fost expusa la celule rosii din sange fetal.
Recuperarea fizica
In cele mai multe cazuri, recuperarea fizica dupa avortul spontan dureaza doar cateva ore pana la cateva zile. Contactati medicul urgent daca va confruntati cu:
- sangerari severe;
- dureri severe abdominale sau dureri de umar;
- febra si frisoane;
- ameteli si stare de lesin;
- secretii vaginale cu miros urat;
- diaree.
Tratament pentru prevenirea avortului spontan
Intrucat cauza celor mai multe avorturi este data de anomaliile cromozomiale, nu exista multe lucruri care sa poata fi facute pentru a le preveni. Ingrijirea prenatala corecta, consultatiile periocie si monitorizarea atenta sunt cele mai bune metode de a preveni si de a reduce riscul de avort spontan si alte complicatii ale sarcinii.
Avorturile cauzate de afectiuni medicale, cum ar fi diabetul si hipertensiunea arteriala, pot fi prevenite prin diagnosticarea si tratarea afectiunii inainte de a ramane gravida.
Protectie inainte de sarcina
Adoptati un stil de viata sanatos inainte de a ramane gravida si pe timpul sarcinii:
- faceti sport regulat, in functie de starea de sanatate;
- adoptati o dieta echilibrata;
- renuntati la fumat;
- limitati consumul de alcool;
- gestionati eficient stresul;
- mentineti-va la o greutate sanatoasa;
- luati suplimente de acid folic.
Protectie in sarcina
Odata ce ai aflat ca esti insarcinata, din nou obiectivul este sa te mentii cat mai sanatoasa, pentru dezvoltarea optima a copilului:
- protejeaza abdomenul de leziuni sau raniri;
- nu fuma si evita fumul de tigara;
- nu consuma alcool;
- limiteaza sau redu complet cofeina;
- nu lua medicamente fara indicatiile medicului;
- evita mediile cu radiatii, surse de infectii sau toxine;
- evita sporturile sau activitatile cu risc de ranire.
Complicatiile avortului spontan
Uneori, avortul spontan poate duce la o serie de complicatii, ca o infectie uterina sau o eruptie aseptica. Semnele de infectie includ:
- febra;
- frisoane;
- sensibilitate in abdomenul inferior;
- vagin inflamat cu urat mirositor.
Pot sa mai raman insarcinata dupa ce am avut un avort spontan?
Da. Majoritatea femeilor (87%) care au avorturi spontane au sarcini si nasteri ulterioare normale. Un avort spontan nu inseamna ca vei avea probleme cu fertilitatea. Doar 1% dintre femei dezvolta avorturi repetate. Pentru a preveni un alt avort spontan, medicii recomanda uneori tratamentul cu progesteron, un hormon necesar pentru implantarea in uter. Daca mama are o boala, tratarea afectiunii poate imbunatati sansele pentru o sarcina.
Se vor efectua teste pentru a depista cauza avortului si metode de a reduce acest risc. Majoritatea femeilor care au suferit un avort spontan (chiar si mai multe) au in cele din urma o sarcina sanatoasa, desi este posibil sa trebuiasca sa gestionati sarcinile viitoare in mod diferit.
S-ar putea sa trebuiasca sa asteptati un pic dupa avort inainte de a ramane din nou insarcinata. In general reapare menstruatia dupa 4-6 saptamani. Unii specialisti spun ca puteti incepe sa incercati sa concepeti din nou dupa aceasta perioada, dar altii recomanda sa asteptati pana cand ati trecut printr-un alt ciclu menstrual, astfel incat sa aveti mai mult timp sa va recuperati fizic si emotional.
Sfaturi dupa pierderea unei sarcini
Recuperarea organismului va depinde de cat de durata sarcinii si cauza. Dupa avort pot persista
scurgeri vaginale, dureri abdominale, crampe, disconfortul sanilor. Menstruatiile revin la normal de obicei dupa 4-6 saptamani. Nu exista nicio cale corecta de a te simti dupa un avort spontan. Un anumit grad de tristete este normal, chiar daca sarcina nu a fost planificata. Partenerii pot reactiona destul de diferit, la fel cum oamenii pot raspunde diferit la o sarcina in general. Sentimentele de pierdere pot persista mult timp.
Unele cupluri decid ca doresc sa incerce imediat o sarcina, in timp ce altele au nevoie de timp pentru a se adapta la pierderea lor.
Dupa o pierdere a sarcinii, este posibil sa aveti o serie de emotii, inclusiv:
- Negare – sa nu intelegi, sa nu constientizezi sau sa nu accepti ceea ce s-a intamplat;
- Vinovatie – multe femei se simt vinovate pentru pierderea sarcinii, desi in rareori cauza este ceva ce mama a facut sau nu a facut;
- Furie – apare supararea pe tine, pe sot, partener, medic etc.;
- Depresie – unele femei pot dezvolta simptome de depresie – cum ar fi pierderea interesului pentru activitati normale, modificari ale obiceiurilor de a manca sau de dormit etc.;
- Invidie – poate aparea invidia fata de alti parinti – se poate sa ti se para ca brusc vezi pe strada numai bebelusi si femei gravide;
- Dorinta – dorinta intensa sau anxioasa de a fi cu copilul si multe femei isi imagineaza cum ar fi fost sa fie acum cu copilul.
Este normal sa experimentati o serie de emotii dupa un avort spontan. De asemenea, este posibil sa aveti:
- probleme cu somnul
- pierderea poftei de mancare
- stari de neliniste
- lipsa de energie
- nevoia de a plange mult
- tristete
- furie
- iritabilitate
- cosmaruri
- sentimente de vinovatie
- confuzie
Sfaturi:
- Discutati cu familia si prietenii despre ceea ce simtiti si solicitati-le ajutorul daca este cazul.
- Nu va invinuiti pentru un avort spontan. O pierdere a sarcinii este rar cauzata de ceva ce mama a facut.
- Evitati activitatea fizica intensa in primele cateva saptamani.
- In urmatoarele saptamani evitati tampoanele interne, dusurile, inotul si contactul sexual de orice tip, pentru a reduce riscul de infectii.
- Veti avea nevoie de timp de recuperare, mai ales pentru a va recupera emotional. Incercati sa reduceti activitatile stresante si odihniti-va. Acceptati-va trairile si sentimentele, permiteti-va sa plangeti, sa fiti trista si vorbiti despre aceste emotii.
- Partenerul poate experimenta, de asemenea, o gama larga de sentimente, si posibil sa nu stie cum sa fie de ajutor. De asemenea, isi poate exprima sentimentele in alte moduri, se poate inchide in el sau poate incerca sa isi ascunda sentimentele de tristete.
Referinte:
(1) Miscarriage, link: https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/pregnancy-and-childbirth/miscarriage
(2) Understanding early miscarriage, link: https://www.babycentre.co.uk/a1039515/understanding-early-miscarriage
(3) Miscarriage, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pregnancy-loss-miscarriage/diagnosis-treatment/drc-20354304
(4) Miscarriages, link: https://kidshealth.org/en/parents/miscarriage.html
(5) Treating miscarriage, link: https://www.thewomens.org.au/health-information/pregnancy-and-birth/pregnancy-problems/early-pregnancy-problems/treating-miscarriage
Despre autor
