Depresia la copii si adolescenti – aceasta tulburare nu afecteaza doar adultii, ci si copiii si adolescentii. Cum se manifesta, ce posibile cauze exista si in ce consta tratamentul pentru depresia la copii si adolescenti?
Cuprins:
(1) Depresia la copii si adolescenti – informatii generale
(2) De ce apare depresia la copii si adolescenti?
(3) Cum se manifesta depresia la copii?
(4) Diagnostic
(5) Cum se trateaza depresia la copii si adolescenti?
(6) Ce pot face parintii?
Depresia la copii – informatii generale
Copilaria este considerata, in general, perioada cea mai fericita din viata, de aceea de multe ori ideea de depresie la copii poate ridica suspiciuni sau indoieli.
Cu mai putin de trei decenii in urma, depresia era considerata si de specialisti o tulburare specifica preponderent adultilor. Copiii erau considerati imaturi din punct de vedere al dezvoltarii ca sa prezinte depresie, iar la adolescenti tristetea sau dispozitia negativa erau vazute ca o parte normala a fluctuatiilor dispozitiei. Intre timp, studiile au schimbat aceasta viziune. Astazi se stie ca depresia este o tulburare psihica care apare nu doar la adulti, ci si la copii si adolescenti.
Depresia poate afecta toate aspectele vietii unui copil sau adolescent, putand duce la absenteism, dificultati de socializare cu prietenii si colegii, iar in cazurile severe, ganduri de sinucidere. Daca depresia nu este tratata, poate deveni o tulburare pe termen lung. Aceasta se poate agrava sau deveni recurenta (sa reapara de mai multe ori) atat timp cat nu este tratata.
Pana la pubertate, fetele si baietii pot fi afectati de depresie in egala masura. La adolescenta, fetele sunt de doua ori mai afectate decat baietii.
Spre deosebire de adulti, depresia la copii si adolescenti poate fi mascata de comportamentele normale anumitor etape de dezvoltare. Acest lucru face mult mai dificile recunoasterea simptomelor si adresarea catre un specialist in sanatatea mintala, in vederea tratamentului.
De ce apare depresia la copii si adolescenti?
La baza depresiei, la fel ca in majoritatea tulburarilor psihice, sta un cumul de factori care pot contribui. Depresia este o tulburare complexa, de cele mai multe ori fiind cauzata de o combinatie de factori biologici, sociali si psihologici.
Factori biologici
- predispozitie genetica catre depresie – un istoric familial de depresie sau alte tulburari mintale; studiile indica un risc de 3-4 ori mai mare de depresie in cazul copiilor ai caror parinti au la randul lor depresie;
- copiii cu boli grave sau cu boli cronice au un risc mai mare de a suferi de depresie.
Factori de risc psiho-sociali
- evenimente dificile prin care trece copilul/adolescentul (divortul parintilor, pierderea unui parinte sau a unei persoane apropiate);
- evenimente traumatizante prin care trece copilul – victima a unui abuz (fizic, sexual, emotional) sau a neglijentei din partea parintilor, victima a bullying-ului;
- prezenta altor tulburari psihice.
Cum se manifesta depresia la copii si adolescenti?
Nu toti copiii si adolescentii cu depresie manifesta aceleasi simptome. Acestea pot varia ca numar, intensitate, durata de la un caz la altul.
Simptomele principale ale depresiei includ:
- stari de tristete in cea mai mare parte a zilei;
- pierderea interesului pentru lucrurile sau activitatile care inainte il faceau pe copil/adolescent fericit;
- dificultăți de concentrare, asociate cu o scadere a notelor la scoala;
- iritabilitate ridicata;
- cresterea sau scaderea in greutate semnificative, asociate cu o crestere, respectiv pierdere a poftei de mancare;
- izolarea – nu mai vrea sa fie alaturi de familie sau prieteni;
- stima de sine scazuta;
- scaderea energiei, oboseala;
- lipsa motivatiei si entuziasmului;
- invinovatire si autocritica excesive;
- nevoia de a dormi mai mult (hipersomnie) sau dimpotriva, somn insuficient, insomnie;
- in cazurile severe – ganduri frecvente legate de auto-vatamare, moarte sau sinucidere.
Unii copii sau adolescenti pot prezenta si simptome fizice, precum dureri de cap sau dureri de stomac. De asemenea, anxietatea este deseori prezenta, iar la adolescenti – tulburarile alimentare sau abuzul de substante.
Important! Depresia la copii/adolescenti se poate manifesta diferit decat la adulti. Uneori, copiii nu vorbesc despre gandurile lor negative sau nu isi arata tristetea, ceea ce face dificil pentru ceilalti sa observe ca ar putea avea depresie. Iritabilitatea si/sau furia sunt in general simptome mult mai accentuate decat la adulti.
Depresie sau comportamente specifice varstei?
Deseori pentru parinti poate fi dificil de stabilit granita dintre simptomele depresiei si comportamentele normale, specifice copilariei si adolescentei.
De exemplu, un copil cu depresie poate refuza sa mearga la scoala, poate sa vrea sa stea permanent langa parinte sau sa se ingrijoreze excesiv despre faptul ca parintii ar putea muri. De multe ori poate fi dificil de stabilit daca un copil se confrunta cu depresia sau trece printr-o faza temporara, avand in vedere faptul ca comportamentul normal variaza mult de la o etapa de dezvoltare la alta. Un adolescent sau un copil mai mare cu depresie poate fi deseori prost-dispus, poate cauza probleme la scoala, poate fi iritabil si furios, se poate simti neinteles, lipsit de importanta. Si in acest caz, simptomele depresiei seamana cu manifestarile unui adolescent tipic. Diferenta intre depresie si comportamentele tipice dezvoltarii o fac:
- perioada de timp de cand comportamentele/simptomele sunt prezente;
- cat de severe sunt manifestarile si cat de mult afecteaza copilul/adolescentul;
- cat de diferit e copilul/adolescentul de cum era inainte.
O alta dificultate pentru parinti in a sesiza depresia la adolescenti este urmatoarea: unii adolescenti isi pierd “placerea anticipatorie” (de exemplu, ideea de a manca o pizza nu ii mai atrage, nu vor cauta ocazii in care sa manance pizza). In schimb, este inca prezenta “placerea consumului” (le face placere sa manance pizza, odata ce este disponibila).
Diagnostic
Diagnosticarea depresiei se face de catre medicul psihiatru, specializat in tulburarile copilului si adolescentului sau de un psiholog cu experienta in lucrul cu copiii si adolescentii.
Conform DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale), diagnosticul de depresie este intrunit daca pe o perioada de minimum 2 saptamani sunt prezente cel putin 5 din simptomele de mai jos. Obligatoriu, din cele minimum 5 una trebuie sa fie starile de tristete sau pierderea interesului pentru activitatile placute. (Pentru copii sunt facute anumite specificatii):
- stari de tristete/deprimare; la copii si adolescenti poate fi si iritabilitatea;
- pierderea interesului sau placerii pentru majoritatea lucrurilor sau activitatilor;
- modificari semnificative ale poftei de mancare sau greutatii corporale – la copii poate fi o diferenta considerabila intre greutatea lor si cea recomandata varstei;
- tulburari ale somnului (insomnie sau hipersomnie);
- agitatie psihomotorie sau lentoare;
- oboseala sau lipsa energiei;
- sentimentul de a fi lipsit de valoare;
- scaderea capacitatii de concentrare si de a lua decizii;
- ganduri recurente despre moarte, ganduri suicidare fara un plan specific sau tentative de suicid.
Diagnosticul ar trebui sa excluda alte afectiuni care ar putea fi responsabile de manifestari similare depresiei, precum:
- hipotiroidismul (luarea in greutate, scaderea energiei, dificultati cognitive, simptome depresive);
- diabetul;
- anemia (creste riscul aparitiei unor simptome depresive, oboseala);
- deficitul de vitamina D (simptome depresive, oboseala).
Cum se trateaza depresia la copii si adolescenti?
Spre deosebire de adulti, care pot apela la ajutor specializat atunci cand se confrunta cu depresia, la copii si adolescenti sunt parintii cei care ar trebui sa recunoasca simptomele si sa ii ajute. De multe ori insa, nu e usor, mai ales in cazul adolescentilor. La ei tristetea nu e simptomul cel mai graitor, ci mai degraba furia, iritabilitatea sau agitatia pot fi manifestarile cele mai evidente.
Daca parintii observa ca ceva este in neregula cu copilul si ca acesta prezinta simptome de depresie, este important sa solicite ajutor specializat. Cu cat depresia este tratata mai repede de la momentul debutului, cu atat sansele de vindecare sunt mai mari. Cu cat depresia dureaza mai mult, cu atat afecteaza mai mult viata copilului si exista riscul sa se transforme intr-o problema pe termen lung.
Tratamentul se stabileste de catre specialistul in sanatate mintala, dupa evaluarea starii psihice. Tratamentul poate consta in psihoterapie si/sau medicatie antidepresiva, in functie de o serie de considerente (severitatea depresiei, varsta copilului, circumstantele fiecarui copil si adolescent).
Daca simptomele depresive sunt secundare altor tulburari (de exemplu, ADHD, tulburari de anxietate), se trateaza in primul rand acestea, iar simptomele depresive se reduc si acestea.
Un rol extrem de important pentru reusita tratamentului il are sprijinul oferit de parinti si familie.
Ce pot face parintii?
- Daca banuiti ca un copil este depresiv, foarte important este sa vorbiti cu el, cu calm si intelegere si sa incercati sa aflati ce il framanta, ce simte, cu ce se confrunta. In general este ideal sa mentineti o comunicare deschisa cu copiii si adolescentii, incuranjandu-i sa vorbeasca despre ceea ce simt si ceea ce ii supara sau ii deranjeaza (acasa, la scoala etc.).
- Ascultarea empatica (un real interes pentru suferinta lor, fara critica) si sprijinul din partea parintilor sunt de un mare ajutor copiilor si adolescentilor. In cazurile cand nu vor sa vorbeasca si sa se deschida, asigurati-i ca sunteti alaturi de ei si gata oricand vor sa ii ascultati.
- Incurajati-i sa se mentina activi. Nu doar activitatile fizice, ci orice activitati pentru care copiii prezinta un minim de interes ii pot ajuta impotriva depresiei. La polul opus sunt statul in pat sau in fata unui ecran perioade lungi de timp.
- Limitati, pe cat posibil, accesul copiilor la ecrane, incurajand in schimb activitatile fizice, jocurile cu prietenii, timpul petrecut afara.
- Vorbiti cu ei despre ce inseamna bullying si despre faptul ca trebuie sa anunte un adult atunci cand ei sau colegi ori prieteni ai lor sunt victime ale bullying-ului.
- Nu ignorati niciodata aluziile sau comentariile directe despre sinucidere, moarte. Semne ale riscului suicidar pot fi: modificari drastice ale obiceiurilor alimentare, renuntarea sau oferirea din lucrurile personale altora, o dispozitie fericita brusc dupa o perioada de deprimare, o neglijare marcanta a aspectului fizic, orice aluzii verbale cu referire la moarte. Riscul suicidar este o problema reala in randul persoanelor cu depresie, de aceea e important sa mergeti cu copilul sau adolescentul sa fie consultat de un psihiatru cat mai repede. In situatii de criza suicidara, adolescentul si parintii pot apela la numarul de telefon gratuit 0800 801 200 pentru consiliere si suport emotional, oferit de Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului.
Referinte:
(1) Depression in Childhood and Adolescence – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3565713/
(2) Anxiety and Depression – https://www.cdc.gov/childrensmentalhealth/depression.html
(3) Adolescent Depression: What Parents Can Do To Help – https://www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/emotional-problems/Pages/Childhood-Depression-What-Parents-Can-Do-To-Help.aspx
(4) Depression in children and teenagers – https://www.nhs.uk/conditions/stress-anxiety-depression/children-depressed-signs/
(5) Childhood Depression – https://adaa.org/learn-from-us/from-the-experts/blog-posts/consumer/childhood-depression
(6) Depression, What You Need to Know – https://www.nimh.nih.gov/health/publications/depression-what-you-need-to-know/depression-what-you-need-to-know-pdf_151827_151827.pdf
(7) What are the DSM-5 criteria for diagnosis of major depressive disorder (clinical depression)? – https://www.medscape.com/answers/286759-14692/what-are-the-dsm-5-criteria-for-diagnosis-of-major-depressive-disorder-clinical-depression#qna
(8) Major Depressive Disorder Basics – https://childmind.org/guide/major-depressive-disorder/
(9) Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului – https://www.antisuicid.com/
Despre autor
