Citeste in articolul de mai jos mai multe despre sindromul Cushing – care sunt cauzele principale, cum se manifesta aceasta problema, ce complicatii poate cauza si care este tratamentul.
CUPRINS:
1. Ce este sindromul Cushing?
2. Semne si simptome
3. Cauze si factori de risc
4. Diagnostic
5. Tratament
Ce este sindromul Cushing?
Sindromul Cushing este o tulburare hormonala care apare atunci cand corpul produce prea mult cortizol pe o perioada lunga de timp. Cortizolul este numit si „hormonul stresului”, deoarece ajuta corpul sa raspunda la stres. Cortizolul ajuta si la mentinerea tensiunii arteriale, regleaza glicemia, reduce inflaamtia si ajuta la transformarea alimentelor consumate in energie. Cortizolul in exces, insa, afecteaza toate tesuturile si organele din organism. Aceste efecte impreuna sunt cunoscute sub numele de sindrom Cushing sau hipercortizolism.
Cortizolul este un hormon normal produs in portiunea exterioara a glandelor suprarenale. Cand functioneaza corect, cortizolul ajuta organismul sa raspunda la stres si alte schimbari. Productia de cortizol este reglata de ACTH produs in glanda pituitara. Unii oameni au simptome ale sindromului Cushing atunci cand iau hormoni glucocorticoizi pentru a trata afectiuni inflamatorii cum ar fi astmul, lupusul sau artrita reumatoida.
Semne si simptome
Cele mai frecvente simptome ale acestei afectiuni sunt:
- crestere in greutate – mai ales in zona abdomenului;
- depozite adipoase, in special in sectiunea mediana, fata (fata rotunda, in forma de luna) si in zona dintre umeri si partea superioara a spatelui (uneori provocand o cocoasa);
- vergeturi violete pe sani, brate, abdomen si coapse;
- piele subtiata care se invineteste usor;
- leziuni ale pielii care se vindeca lent;
- acnee;
- oboseala;
- slabiciune musculara.
Cresterea in greutate este un simptom cheie. Nivelurile ridicate de cortizol au ca rezultat o redistribuire a grasimii, in special la nivelul pieptului si abdomenului, impreuna cu o rotunjire a fetei. O „cocoasa” se poate dezvolta pe masura ce tesutul adipos se acumuleaza in zona din spatele gatului si pe umeri. Semnele apar de obicei lent in timp. Unii oameni pot avea doar cateva semne, in timp ce altii prezinta schimbari mai mari.
Sindromul Cushing este mai frecvent la femei decat la barbati. Poate duce la hirsutism si virilizare. In plus, femeile cu sindrom Cushing pot avea, de asemenea, menstruatii neregulate. In unele cazuri, menstruatia este absenta complet. Sindromul Cushing netratat la femei poate duce la dificultati in a ramane insarcinata. De asemenea, barbatii se pot confrunta cu disfunctie erectila, pierderea interesului sexual si scaderea fertilitatii.
Alte semne si simptome care pot sa apara
In plus fata de simptomele comune de mai sus, exista si alte simptome care pot fi observate uneori la persoanele cu sindrom Cushing. Acestea pot include:
- glicemie marita;
- sete intensa;
- urinare crescuta;
- hipertensiune arteriala;
- dureri de cap;
- modificari ale dispozitiei;
- anxietate;
- iritabilitate;
- depresie;
- infectii frecvente;
- exces de par corporal sau facial la femei – hirsutism;
- slabiciune osoasa si susceptibilitate la fracturi.
Simptomele sindromului Cushing pot afecta fertilitatea atat la femei, cat si la barbati. Cu toate acestea, daca glandele suprarenale produc in exces testosteron si alti hormoni, acest lucru poate creste libidoul.
Sindromul pseudo-Cushing
Sindromul pseudo-Cushing este atunci cand simptomele sunt similare cu cele ale sindromului Cushing, dar testele arata ca sindromul nu este prezent. Cauzele comune includ consumul prea mare de alcool, obezitatea, nivelurile crescute persistente de glucoza din sange, sarcina si depresia.
Care sunt complicatiile sindromului Cushing?
Sindromul Cushing poate provoca probleme de sanatate atunci cand nu este depistat si gestionat eficient si la timp, si anume risc mai mare de:
- hipertensiune arteriala si risc de atac de cord si accident vascular cerebral;
- cheaguri de sange in picioare si plamani;
- infectii;
- pierderi osoase si fracturi, osteoporoza;
- atrofie musculara si slabiciune intensa;
- niveluri prea mari de colesterol;
- depresie, anxietate sau alte schimbari de dispozitie;
- pierderi de memorie sau probleme de concentrare;
- rezistenta la insulina si prediabet;
- diabet de tip 2;
- marirea unei tumori existente.
Care este diferenta dintre sindromul Cushing (hipercortizolism) si boala Cushing?
Boala Cushing este un tip de sindrom Cushing. Boala Cushing este cauzata de o tumora benigna localizata in glanda pituitara care secreta prea mult ACTH (hormon adrenocorticotrop), care la randul sau creste nivelul de cortizol. Dintre pacientii cu sindrom Cushing, boala Cushing reprezinta mai mult de 70% dintre cazuri la adulti si aproximativ 60 – 70% dintre cazuri la copii si adolescenti.
Sindromul Cushing la copii
Si copiii pot dezvolta sindromul Cushing, desi este mult mai putin frecvent decat la adulti. Pe langa simptomele mentionate anterior, copiii cu sindrom Cushing pot avea si urmatoarele manifestari:
- obezitate la copii;
- ritm mai lent de crestere;
- pubertate precoce (timpurie) sau intarziata.
Cauzele la copii sunt similare cu cele din randul adultilor. De asemenea, metodele de diagnostic implica aceleasi analize si investigatii ca cele pentru adulti. Tratamentul va depinde de simptomele copilului, de varsta si de starea generala de sanatate. Va depinde si de cat de grava este starea. Sindromul Cushing poate afecta cresterea, dezvoltarea si stima de sine a copilului. Este important sa mergeti la medic pentru un diagnostic corect si pentru a primi tratamentul adecvat.
Cauze si factori de risc
Sindromul Cushing apare atunci cand exista prea mult cortizol in corp, pentru prea mult timp. Simptomele sindromului Cushing sunt cauzate de deteriorarea tesuturilor corpului din cauza nivelurilor ridicate ale hormonului cortizol din sange pe o perioada lunga de timp.
Terapia cu hormoni glucocorticoizi si sindromul Cushing
Cea mai frecventa cauza este legata de medicamentele numite glucocorticoizi, cunoscute si sub denumirea de corticosteroizi. Aceste medicamente pe baza de reteta sunt utilizate pentru afectiuni precum astmul, artrita reumatoida, lupusul sau dupa un transplant de organ. Sunt medicamente antiinflamatoare puternice. De asemenea, puteti dezvolta sindromul Cushing de la steroizi injectabili, cum ar fi injectii repetate pentru dureri articulare, bursita si dureri de spate. Cremele cu steroizi, folosite pentru eczeme si alte probleme ale pielii, sunt mai putin susceptibile de a provoca sindromul Cushing.
Tumorile si sindromul Cushing
O tumora in glanda pituitara, care se gaseste la baza creierului, sau o tumora in glandele suprarenale, poate determina corpul sa produca prea mult cortizol, ceea ce poate duce la sindrom Cushing. Tumora pituitara benigna (sau tumora hipofizara) este o cauza frecventa a sindromului Cushing. Corticotropina este produsa in mod normal de glanda pituitara. Este un hormon care stimuleaza glanda suprarenala sa elibereze cortizol, mai ales in perioadele de stres. O tumora de acest fel duce la producerea unui exces de corticotropina (numita si ACTH). Prea multa corticotropina face ca glanda suprarenala sa produca prea mult cortizol, ceea ce duce la sindromul Cushing.
De asemeena, o tumora in una dintre glandele suprarenale declanseaza productia unor niveluri ridicate de cortizol. Tumorile sunt de obicei necanceroase. Hipofiza raspunde prin scaderea nivelului de hormon ACTH, ceea ce provoaca micsorarea glandei suprarenale sanatoase. Debutul simptomelor poate fi destul de rapid.
Sindromul Cushing poate fi legat si de prezenta unei tumori producatoare de ACTH (tumori ectopice) in alta parte a corpului sau de o neoplazie endocrina multipla 1 (MEN1).
Diagnostic
Diagnosticul incepe cu analiza istoricului medical si a simptomelor, impreuna cu o examinare fizica. Ulterior se vor recomanda anumite analize de sange si teste hormonale. Se vor recomanda, de asemenea, unele dintre aceste teste pentru a ajuta la depistarea sindromului Cushing:
- Masurarea cortizolului liber urinar la 24 ore – Acest test presupune colectarea urinei timp de 24 de ore pentru a masura cat de mult cortizol este prezent.
- Test de supresie la dexametazona – Se va administra o pastila cu steroizi in doza mica si dupa un interval de timp se va face o analiza de sange pentru a vedea cat de mult cortizol mai produce corpul.
- Masurare cortizol salivar – Acest test masoara cortizolul din saliva.
De asemenea, pot fi recomandate o serie de investigatii imagistice pentru a gasi cauza – CT, RMN etc.
Tratament
Scopul general al tratamentului pentru sindrom Cushing este de a reduce nivelul de cortizol din organism. Acest lucru poate fi realizat in mai multe moduri. Tratamentul pe care il primiti va depinde de cauza de baza.
Medicamente
Medicul va poate prescrie un medicament pentru a ajuta la gestionarea nivelului de cortizol. Unele medicamente scad productia de cortizol in glandele suprarenale sau scad productia de ACTH in glanda pituitara. Alte medicamente blocheaza efectul cortizolului asupra tesuturilor.
Daca utilizati corticosteroizi, poate fi necesara o modificare a medicamentului sau a dozei. Insa, nu incercati sa schimbati singur doza, ci doar la indicatiile medicului si sub supraveghere medicala atenta.
Tratamente pentru tumorile care cauzeaza sindrom Cushing
Cel mai frecvent tip de tratament pentru tumorile hipofizare este interventia chirurgicala. Dupa operatie, corpul nu va produce suficient ACTH initial, asa ca de obicei se vor prescrie medicamente cu cortizol timp de luni sau ani. Daca interventia chirurgicala nu este posibila, radioterapia poate fi o optiune.
La fel ca pentru tumorile hipofizare, interventia chirurgicala este de obicei prima optiune si pentru tumorile ectopice. Daca interventia chirurgicala nu functioneaza sau nu este o optiune, chimioterapia, radioterapia si alte tratamente pentru cancer pot ajuta la micsorarea tumorii.
Pentru tumorile suprarenale interventia chirurgicala pentru indepartarea glandei suprarenale afectate de tumora este prima linie de tratament. In cazurile severe, este posibil ca ambele glande suprarenale sa fie eliminate. In acest caz, poate fi necesar sa luati medicamente pe tot parcursul vietii pentru a inlocui hormonii pe care ii produc glandele suprarenale, inclusiv cortizolul.
Alte recomandari
Desi anumite schimbari ale stilului de viata, cum ar fi modificarile alimentare, nu vor vindeca starea, pot ajuta la mentinerea nivelului de cortizol si ajuta la prevenirea complicatiilor. Sfaturile de stil de viata pentru cei cu sindrom Cushing includ:
- Reduceti excesul de greutate corporala. Deoarece cresterea in greutate este unul dintre principalele simptome ale sindromului Cushing, daca medicul v-a recomandat sa slabiti, colaborati cu un medic nutritionist si stabiliti-va un plan de antrenament pentru a ajunge la o greutate optima.
- Limitati consumul de alcool. Deoarece consumul intens de alcool poate da semne si simptome de sindrom Cushing, medicul va poate recomanda sa limitati sau sa evitati complet alcoolul.
- Mentineti glicemia sub control. Sindromul Cushing poate duce la cresterea glicemiei, asa ca incercati sa limitati alimentele care pot duce la o crestere a glicemiei.
- Reduceti consumul de sodiu. Sindromul Cushing este, de asemenea, asociat cu hipertensiunea arteriala. De aceea, medicul poate recomanda sa limitati aportul de sodiu.
- Aport optim de calciu si vitamina D – Sindromul Cushing poate duce la slabirea oaselor si risc mai mare de fracturi. Atat calciul, cat si vitamina D pot ajuta la intarirea oaselor.
Referinte:
(1) https://rarediseases.org/rare-diseases/cushing-syndrome/
(2) https://www.aans.org/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Cushings-Disease
(3) https://www.niddk.nih.gov/health-information/endocrine-diseases/cushings-syndrome
(4) https://www.webmd.com/a-to-z-guides/cushing-syndrome
(5) https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/cushings-syndrome
Despre autor
