Sindromul de soc toxic este o urgenta medicala care poate pune viata in pericol. Iata care sunt cauzele si factorii de risc, simptome asociate, precum si metode de tratament si preventie.
CUPRINS:Ce este sindromul de soc toxic?
Sindromul de soc toxic este o afectiune rara, dar care poate pune viata in pericol, cauzata de patrunderea bacteriilor in organism si eliberarea de toxine daunatoare. Adesea, sindromul de soc toxic rezulta din toxinele produse de bacteriile Staphylococcus aureus, dar starea poate fi cauzata si de toxinele produse de bacteriile streptococice de grup A. Este adesea asociata cu utilizarea tampoanelor de catre femeile aflate la menstruatie, dar poate afecta pe oricine, de orice varsta – inclusiv barbati si copii. Factorii de risc pentru sindromul de soc toxic includ rani ale pielii, interventii chirurgicale si utilizarea tampoanelor si a altor dispozitive, cum ar fi cupe menstruale, bureti contraceptivi sau diafragme. Stafilococul auriu se gaseste in nas sau pe pielea a pana la 30% dintre oameni. Se gaseste, de asemenea, in vaginul a aproximativ 10-20% dintre femei. Aceste bacterii nu sunt de obicei daunatoare si provoaca doar infectii usoare. In unele cazuri, infectiile pot duce la sindromul de soc toxic. Bacteria produce mai multe toxine si atunci cand toxinele patrund in fluxul sangvin, poate aparea o reactie severa care provoaca sindromul socului toxic. Toxinele pot patrunde in fluxul sangvin printr-o rana a pielii, inclusiv o incizie chirurgicala. Poate aparea, de asemenea, la femeile aflate la menstruatie care folosesc tampoane sau o cupa menstruala. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu sunt afectati de toxine, deoarece au dezvoltat anticorpi.
Simptome
Simptomele sindromului de soc toxic incep brusc si se inrautatesc rapid. Semnele si simptomele posibile includ:- febra puternica brusca;
- tensiune arteriala scazuta;
- varsaturi sau diaree;
- o eruptie asemanatoare unei arsuri solare, in special pe palme si talpi;
- stari de confuzie;
- dureri musculare;
- roseata a ochilor, gurii si gatului;
- convulsii;
- dureri de cap.
Cauze
Cel mai frecvent, sindromul de soc toxic e cauzat de Staphylococcus aureus. Sindromul poate fi cauzat si de bacteriile streptococice de grup A. Sindromul socului toxic poate afecta pe oricine. Aproximativ jumatate dintre cazurile de sindrom de soc toxic asociat cu bacteriile stafilococe apar la femeile care au menstruatie. Infectia apare de obicei atunci cand bacteriile intra in corp printr-o leziune a pielii, cum ar fi o taietura sau alta rana.Sindromul de soc toxic si tampoanele
Metode de diagnostic
Medicul poate stabili un diagnostic de sindrom de soc toxic pe baza unui examen fizic si a simptomelor. In plus, medicul poate analiza probe de sange si urina pentru a detecta urme de bacterii Staphylococcus sau Streptococcus. Se pot face teste de sange si pentru a examina functia ficatului si a rinichilor. In plus, se pot preleva probe de celule din colul uterin, vagin si gat. Aceste probe sunt analizate pentru bacteriile care cauzeaza sindromul socului toxic. Testele pot arata daca bacteriile stafilococice sau streptococice cauzeaza infectia.Atentie!
Sindromul de soc toxic necesita ingrijire imediata de urgenta intr-un spital. Sunati la 112 sau mergeti imediat la cel mai apropiat centru medical de urgenta daca suspectati ca aveti sindrom de soc toxic. Daca aveti oricare dintre simptomele mentionate mai sus in timp ce utilizati un tampon, indepartati-l si consultati imediat medicul. Informati-l ca foloseati un tampon cand au inceput simptomele.Tratament si preventie
Scopul tratamentului este de a combate infectia, precum si de a sprijini orice functii ale corpului pe care infectia le-ar fi putut afecta. Pacientul va fi internat in spital si poate fi plasat intr-o unitate de terapie intensiva.
- antibiotice pentru tratarea infectiei;
- in unele cazuri, anticorpii purificati care au fost scosi din sangele donat, cunoscut sub numele de imunoglobulina combinata, pot fi, de asemenea, administrati pentru a ajuta corpul sa lupte impotriva infectiei;
- oxigen pentru sustine respiratia;
- lichide pentru a preveni deshidratarea si deteriorarea organelor;
- medicamente pentru a ajuta la controlul tensiunii arteriale;
- dializa, daca rinichii nu mai functioneaza;
- in cazurile severe, poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru indepartarea tesutului mort.
Prevenire
Daca utilizati tampoane, cititi etichetele si utilizati tampoane cu cea mai mica absorbtie. Schimbati frecvent tampoanele, cel putin la fiecare 4-8 ore – de obicei se recomanda sa il schimbati la 4 ore cel mult si sa nu lasati un tampon in niciun caz mai mult de 8 ore. Alternati folosirea de tampoane interne cu absorbante. Sindromul socului toxic poate sa reapara. Daca ati avut o data asta nu inseamna ca nu poate sa apara din nou. Daca ati avut sindrom de soc toxic sau o infectie stafilococica sau streptococica anterioara, nu mai utilizati tampoane interne.- Spalati-va bine mainile inainte si dupa introducerea tamponului.
- Schimbati regulat tampoanele (cel putin o data la 4 ore).
- Evitati utilizarea tampoanelor super-absorbante. Folositi tampoane cu cea mai mica absorbtie de care aveti nevoie. Riscul de sindrom de soc toxic este mai mare in cazul tampoanelor super absorbante.
- Desfaceti tamponul numai daca il veti folosi imediat.
- Introduceti si scoateti usor tamponul, pentru a nu provoca leziuni.
- Evitati tampoanele cu aplicator, deoarece aplicatorul poate zgaria peretii vaginali.
- Folositi absorbante in loc de tampoane peste noapte.
- Mentineti igiena personala optima in timpul menstruatiei.
- Nu folositi tampoane atunci cand nu aveti menstruatie.
- Utilizati un gel lubrifiant atunci cand introduceti tamponul in ultima zi a menstruatiei si cand fluxul este usor.
Complicatiile sindromului socului toxic
Sindromul de soc toxic este o afectiune medicala care poate pune viata in pericol. In unele cazuri, sindromul socului toxic poate afecta organele majore din corp. Daca problema nu este tratata, complicatiile asociate cu aceasta boala includ:- insuficienta hepatica;
- insuficienta renala;
- insuficienta cardiaca:
- soc sau scaderea fluxului de sange din corp.
- ingalbenirea pielii si a globilor oculari (icter);
- dureri abdominale in partea de sus;
- dificultati de concentrare;
- greata si varsaturi;
- stari de confuzie;
- somnolenta.
- oboseala;
- slabiciune;
- greata si varsaturi;
- crampe musculare;
- mancarime persistenta;
- dureri in piept;
- dificultati de respiratie;
- tensiune arteriala crescuta;
- probleme de somn;
- umflarea gleznelor;
- probleme la urinare.
- palpitatii cardiace;
- dureri in piept;
- respiratie suieratoare;
- tuse;
- lipsa poftei de mancare;
- incapacitatea de concentrare;
- oboseala;
- slabiciune;
- dificultati de respiratie.
Despre autor
