Rinofaringita Acuta la copii – cauze, simptome, tratament si prevenire

Rinofaringita acuta – iata care sunt cauzele, cum se manifesta, care sunt complicatiile si ce metode de tratament exista.

CUPRINS:

1. Informatii generale
2. Cauze
3. Transmitere
4. Simptome generale
5. Evolutie si complicatii
6. Tratament
7. Preventie

Informatii generale

Rinofaringita acuta (inflamatia mucoasei nazale si a faringelui) este o problema care de cele mai multe ori are natura virala. In general este benigna, dar uneori pot fi un semn timpuriu al unei alte infectii (de exemplu rujeola sau gripa) sau poate fi o complicatie a unei infectii bacteriene (de exemplu otita medie sau sinuzita).

Rinofaringita este cea mai frecvent intalnita boala infectioasa la copii. Incidenta acesteia este mai mare la copii, in special la copiii prescolari, decat la adulti. De obicei se reduce in 7-10 zile.

Afecteaza in mod obisnuit gatul, nasul si sistemul respirator, cauzand secretii nazale abundente, dificultati de respiratie, dureri de cap, febra, tuse, stranut constant si dureri in gat. Debuteaza cu dureri in gat si uneori cu febra moderata, simptome care pot persista 1-3 zile. Ulterior apar congestia nazala si secretiile timp de 2-10 zile. La inceput secretiile sunt apoase si devin treptat mai groase, galbui sau verzui. Poate fi asociata si cu tuse care dureaza uneori chiar 10 zile.

Cauze

Virusurile sunt, de departe, agentii patogeni principali de la baza rinofaringitei, inclusiv rinovirusul, coronavirusul, virusul sincitial respirator (RSV), virusul gripal si virusul para-gripal, adenovirusul, enterovirusul etc. Mai mult de 200 de virusuri pot induce rinofaringita acuta, si pot fi insotite de simptome clinice specifice, care reflecta afectarea unei anumite parti a tractului respirator.

Aceste virusuri induc o imunitate locala pe termen scurt care  permite re-infectarea ulterioara. Uneori cauza poate fi reprezentata si de bacterii, dar acestea nu sunt cauza principala, si apar ca o complicatie a infectiei cu un virus.

Copiii si bebelusii prezinta un risc mai mare de infectare. Scolarii sunt in mod special expusi riscului, deoarece virusul se raspandeste foarte usor in colectivitate.

Factori de risc

Factorii de risc pentru rinofaringita la copii includ:

• sistem imunitar slabit – sugarii sunt, prin natura lor, expusi riscului de rinofaringita, deoarece nu au fost inca expusi sau nu au dezvoltat rezistenta la majoritatea virusurilor care stau la baza;
• varsta – bebelusii si copiii mai mici sunt expusi unui risc mai mare;
• perioada anului – riscul este mai mare din toamna pana la finalul primaverii;
• colectivitatea – gradinita, grupuri de joaca, aglomerare urbana, scoala etc.;
• expunerea la fum de tigara;
• expunerea la poluanti atmosferici si substante chimice;
• stres;
• alimentatia deficitara;
• anumite probleme de sanatate, ca infectii cronice, malformatii, polipi, reflux gastroesofagian;
• igiena precara etc.

Transmitere

Deoarece copiii isi duc des mana la nas, la ochi sau la gura, riscul de contractare a unor germeni si virusuri este mai mare. De asemenea, se poate transmite de la alte persoane prin contact direct cu maini murdare, in timpul hranirii, schimbarii scutecelor etc. Cei mici pot lua virusul si din urma contactului cu jucarii contaminate, mobilier sau alte suprafete.

Cel mai adesea, insa, virusurile si bacteriile se transmit prin picaturi de aer (tuse sau stranut) si secretii nazale contaminate.

Germenii se raspandesc de obicei in unul dintre urmatoarele trei moduri:

• Contact direct – cum ar fi sarut, atingerea sau mentinerea mainilor in contact cu o persoana infectata. Virusul patrunde in organism prin nas, gura, ochi sau prin piele.
• Contactul indirect inseamna atingerea unui obiect – o jucarie, o usa, o suprafata sau o tesatura folosita – care a fost atinsa de o persoana infectata si are acum germeni pe ea. Unii germeni, inclusiv cei care cauzeaza raceli si diaree, pot ramane pe suprafete timp de mai multe ore.
• Unii germeni se raspandesc prin aer cand o persoana tuseste sau straneste. Picaturile din tuse sau stranut pot ajunge in organismul altei persoane prin nas sau gura.

Simptome generale

Principalele simptome ale rinofaringitei includ:

• febra – rinofaringita incepe, de obicei, cu o crestere a temperaturii corpului;
• congestie nazala si secretii nazale;
• stranut;
• tuse;
• durere in gat;
• durere de cap;
• oboseala;
• dureri de corp etc.

Simptomele vor aparea, de obicei, in decurs de 1-3 zile de la infectare. Simptomele pot dura de la o saptamana la 10 zile, dar uneori pot dura mai mult. La sugari, rinofaringita se manifesta deseori prin febra care persista pana la 3 zile, probleme cu somnul, probleme de atasare la san si alaptare, scaderea greutatii corporale, tuse uscata si iritativa sau varsaturi si diaree.

Cand ne adresam medicului?

Mai ales bebelusii si copiii foarte mici (sub 3 ani) trebuie monitorizati pentru a se asigura ca rinofaringita nu progreseaza spre o infectie toracica. Consultati medicul daca cel mic are simptome ca mucus de culoare mai inchisa, respiratie dificila, febra care nu raspunde la tratament, varsaturi frecvente, dureri severe de cap, tuse persistenta etc.

Pentru diagnostic se va efectua examinarea faringelui si a ganglionilor limfatici.

Evolutie si complicatii

Complicatiile apar in general din cauza infectiei bacteriene secundare, si pot include:

• otita medie acuta – este cea mai frecventa complicatie a rinofaringitei; infectiile de acest tip apar atunci cand bacteriile sau virusurile patrund in spatiul din spatele timpanului;
• alte infectii secundare – pneumonie, bronsiolita;
• sinuzita;
• laringita;
• diaree, varsaturi si deshidratare;
• convulsii febrile.

Caracteristicile purulente ale rinoreei si prezenta febrei (in limitele normale ale rinofaringitei) nu sunt factori de risc pentru dezvoltarea complicatiilor.

Sistemul imunitar al bebelusului va avea nevoie de timp pentru a se maturiza. Daca bebelusul are o rinofaringita fara complicatii, acesta ar trebui sa se reduca in decurs de 10 pana la 14 zile. Daca bebelusul este mai mic de 2-3 luni, contactati medicul la inceputul bolii. Pentru nou-nascuti, o rinofaringita se poate agrava rapid ducand la pneumonie sau o alta boala grava.

Tratament

In caz de rinofaringita necomplicata, ar trebui implementat un tratament simptomatic (antipiretice, decongestionante si antiseptice locale). Tratamentul antibiotic este justificat numai in cazurile de complicatii, cel mai probabil de origine bacteriana, cum ar fi otita medie acuta si sinuzita. Tratamentul antibiotic nu este indicat pentru prevenirea acestor complicatii.

Iata cateva dintre metodele de tratament indicate in functie de cele mai comune simptome:

Congestie nazala

Se pot aplica picaturi de apa salina in nas pentru a reduce mucusul. Puteti folosi 2-3 picaturi de solutie salina in fiecare nara de cateva ori pe zi. Puteti face acest lucru mai des, daca cel mic are nevoie de acest lucru, in special inainte de a manca si la culcare. Puneti o picatura de solutie salina intr-o nara, apoi o picatura in cealalta nara si alternati in acest fel.

Ulterior, puteti curata mucusul folosind un aspirator nazal pentru a ajuta copilul sa respire mai bine. Se poate apela si la un umidificator cu nebulizator.

Picaturile sau pulverizatoarele de nas cu medicamente ofera doar o ameliorare usoara si nu ar trebui utilizate mai mult de 2 pana la 3 zile, deoarece congestia se poate agrava. Nu utilizati aceste produse la copii cu varsta sub 6 ani.

Febra

Daca cel mic are febra sau durere, ii puteti da acetaminofen sau ibuprofen. Cu toate acestea, aceste medicamente nu distrug virusul. De fapt, febra de grad scazut ar putea ajuta organismul sa lupte impotriva virusului. Nu administrati acetaminofen copiilor cu varsta sub 3 luni si fiti deosebit de atenti atunci cand administrati acetaminofen pentru rinofaringita bebelusi, deoarece recomandarile privind dozajul pot fi confuze.

Copiii si adolescentii care se recupereaza dupa simptome asemanatoare gripei nu ar trebui sa beneficieze niciodata de aspirina. Asta pentru ca aspirina a fost asociata cu sindromul Reye, o afectiune rara, dar care poate pune viata in pericol.

Tuse

Pentru majoritatea copiilor, tusea este doar un simptom al bolii. Tusea se va ameliora pe masura ce virusul isi va desfasura cursul natural. Tusea este adesea mai severa pe timp de noapte. Pentru copiii mai mari, incercati sa folositi perne suplimentare pentru a sta cu capul mai sus. Uneori o tuse severa poate fi un semn al unei complicatii, cum ar fi o infectie toracica sau astm. Medicul poate asculta copilul in piept pentru a vedea daca e vorba de o complicatie.

Tusea ajuta la curatarea mucusului din piept. Daca tusea este frecventa, se usuca si afecteaza somnul, un produs cu dextrometorfan ar putea fi util, desi studiile au aratat un beneficiu limitat. Decongestionantele si antihistaminicele nu au efect asupra tusei. Decongestionantele administrate pe cale orala nu sunt foarte eficiente si pot cauza batai rapide ale inimii sau insomnie.

SFATURI

• Oferiti-i copilului multe lichide. Lichidele sunt importante pentru a evita deshidratarea. Laptele matern ofera o protectie suplimentara impotriva germenilor care cauzeaza infectiile virale.
• Aspirati secretiile nazale si mentineti nasul copilului curatat.
• Folositi un umidificator in camera copilului pentru a reduce congestia nazala. Schimbati apa zilnic si urmati instructiunile producatorului pentru curatarea unitatii.

De ce nu se administreaza antibiotice pentru combaterea rinofaringitei?

Antibioterapia nu este recomandata. Aceasta nu favorizeaza recuperarea si nu impiedica nici complicatiile. Antibioticele nu au niciun efect asupra virusurilor care produc rinofaringita. Antibioticele pot trata numai infectiile bacteriene. Acestea pot provoca, de asemenea, reactii adverse cum ar fi diaree, greata sau eruptie cutanata. Medicul va prescrie un antibiotic numai daca cel mic prezinta semne de complicatii bacteriene.

Preventie rinofaringita

Iata cateva sfaturi pentru a preveni rinofaringita:

• Spalati-va de multe ori mainile cu sapun, in special cand va aflati in jurul persoanelor cu anumite afectiuni virale. Daca aveti un nou-nascut, nu permiteti vizite de la cineva bolnav. Daca este posibil, evitati transportul public si mediile aglomerate.
• Mentineti copilul departe de persoane bolnave.
• Spalati sau dezinfectati obiectele utilizate in mod obisnuit, cum ar fi jucariile, cheile, telefoanele si clantele de la usa. Folositi un dezinfectant de mana cand nu aveti acces la sapun si apa.
• Spalati-va pe maini inainte de a alapta sau hrani copilul.
• Curatati des suzetele copilului.
• Spalati-va mainile dupa tuse, stranut sau dupa ce va stergeti nasul.
• Spalati-va mainile voastre si mainile copilului dupa stergerea nasului copilului.
• Invatati-i pe copii sa impiedice raspandirea microbilor acoperind nasul si gura cu servetel atunci cand stranuta sau tusesc, si sa se spele cat mai des pe maini.

Referinte:
(1) Rhinopharyngitis, link: http://campus.cerimes.fr/orl/enseignement/orl_anglais_4/site/html/2.html
(2) Nasopharyngitis, link: https://www.healthline.com/health/cold-flu/nasopharyngitis#prevention
(3) Common cold, link: https://medical-dictionary.thefreedictionary.com/Acute+viral+nasopharyngitis
(4) Common cold in babies, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/common-cold-in-babies/diagnosis-treatment/drc-20351657
(5) Colds in children, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2722603/