Articole

Relatia copiilor cu mancarea – cum o sustinem

O relatie sanatoasa cu mancarea incepe inca din copilarie. Cum se familiarizeaza copiii cu mancarea, ce provocari intampina parintii si cum pot sustine ei dezvoltarea unei relatii cat mai bune ale celor mici cu mancarea?

Cuprins:

1. Relatia copiilor cu mancarea – informatii generale
2. Cum se dezvolta relatia copiilor cu mancarea?
3. Ce pot face parintii pentru relatia sanatoasa a copiilor cu mancarea?

Relatia copiilor cu mancarea – informatii generale

Relatia cu mancarea se refera la modul in care simtim, gandim si ne raportam la ceea ce inseamna mancare si la alimentatie in general.

Ce presupune o relatie buna cu mancarea? Sa ne putem bucura de mancare, fara vina sau restrictii puternice, tinand cont de nevoile corpului nostru (de cantitati, de alimentele in sine, de cand i le oferim); sa avem o atitudine relaxata si echilibrata fata de alimente; sa mancam atunci cand ne e foame si nu sa folosim mancarea pentru a suplini niste nevoi sau a ne ajuta sa gestionam niste emotii (mancatul emotional). In multe cazuri, mancatul pe fond emotional isi are originile in copilarie, cand eram linistiti cu ceva dulce, de exemplu.

Relatia cu mancarea, indiferent de natura ei, incepe in copilarie. Inca de cand suntem mici suntem expusi la obiceiurile legate de mancare ale familiei, pe care in general le preluam si le interiorizam. De asemenea, mesajele directe sau indirecte (implicite) ale parintilor si celorlalti membri ai familiei legate de mancare isi pun amprenta asupra felului in care ne vom raporta la mancare in general.

Daca un copil este certat ca nu mananca tot din farfurie; comparat cu alti copii care nu sunt “mofturosi” la mancare; laudat atunci cand mananca anumite feluri etc.; criticat pentru greutatea sau ori pus sa tina “dieta” – toate acestea vor influenta relatia lui cu mancarea, cu repercusiuni inclusiv la varsta adulta.

Cum se dezvolta relatia copiilor cu mancarea?

Relatia copiilor cu mancarea incepe mult mai devreme de 6 luni, cand incepe diversificarea alimentatiei lor si pe langa laptele matern sau praf, li se adauga si mancarea solida. Relatia cu mancarea incepe pe de o parte prin alimentatia lor cu lapte; dar si indirect, prin obiceiurile culinare si expunerea bebelusilor la mesele in familie, la vederea si mirosurile alimentelor mancate de parinti.

Apoi perioada diversificarii este una importanta pentru explorarea de catre copii a gusturilor, mirosurilor, texturilor alimentelor. Unii sunt foarte curiosi, in timp ce alti bebelusi sunt mai reticenti in a gusta. Foarte importanta este atitudinea parintilor in tot acest timp – cat de mult ii lasa sa exploreze; cat de stresati sunt ca “nu mananca”; cat de mult insista si ii forteaza pe copii sau ii “pacalesc” sa manace; daca apeleaza sau nu la dispozitive electronice ca sa ii tina ocupati in timp ce ii hranesc si altele. Toate aceste comportamente isi pot pune, intr-o masura sau alta, amprenta asupra felului in care se va dezvolta relatia copiilor cu mancarea.

Ca si in orice alte domenii ale dezvoltarii lor, modelul parintilor si al persoanelor cu care petrec cel mai mult timp este foarte important in modul in care se dezvolta relatia copiilor cu mancarea. Daca parintii nu au ei insisi o relatie buna cu mancarea, acum poate fi momentul potrivit pentru a face ajustari in atitudinea si comportamentele lor legate de mancare. Cateva aspecte care pot indica faptul ca au de lucrat in acest sens:

  • recurg la diete foarte restrictive;
  • mancarea este deseori folosita pentru a gestiona mai usor emotiile care ii coplesesc sau ca o recompensa/sarbatorire a unor reusite;
  • nu au o structura a meselor zilnice, ci mai degraba un program haotic;
  • cand mananca, stau de obicei in fata unui ecran;
  • au tendinta sa eticheteze alimentele ca fiind bune sau rele.

Ce pot face parintii pentru relatia sanatoasa a copiilor cu mancarea?

Incurajarea constientizarii semnalelor corpului copilului

  • Inca de cand sunt bebelusi si incepeti diversificarea alimentatiei, tineti cont de semnalele de foame si de satietate pe care cei mici le arata. Apoi pe masura ce cresc, incurajati-i pe copii sa fie atenti la semnalele pe care li le transmite corpul lor (senzatia de foame; senzatia de satietate; senzatia de stomac prea plin). Astfel le aratam ca avem incredere in corpul lor si asa vor invata si ei sa aibe incredere in el.
  • Nu ii incurajati sa termine din farfurie daca nu mai pot, nici nu ii santajati in vreun fel folosind mancarea. De asemenea, nu recurgeti la mancare pentru a le alina supararea sau pentru a-i recompensa pentru ceva ce vreti sa obtineti de la ei.
  • Evitati ca mesele sa aiba loc cu un dispozitiv electronic in fata, pentru ca cei mici vor fi concentrati la ecran si nu vor constientiza deloc actul alimentarii.
  • Restrictiile foarte puternice, fie ca e vorba de un program inflexibil de masa, care nu tine cont de nevoile copilului, fie ca e vorba de un control excesiv in ceea ce priveste anumite alimente “interzise”, afecteaza de obicei relatia cu mancarea. Copiii au o “slabiciune” pentru dulciuri si alimente bogate in grasimi. De fapt, din nastere avem o preferinta pentru dulce si pentru alimente grase; acesta e motivul pentru care nou-nascutul va cauta sanul mamei ca sa se hraneasca. Cu cat copiilor le sunt mai tare restrictionate aceste alimente, cu atat tentatia fata de ele va creste mai mult. Ulterior, ajunsi adulti, pot dezvolta sentimente de vina atunci cand mananca din alimentele “interzise”.

Obiceiuri sanatoase in familie privind mancarea

  • Pe cat posibil, luati mesele impreuna in familie, asezati toti in jurul mesei. Daca nu este posibil ca toate mesele sa se desfasoare asa, macar una dintre ele sau ocazional.
  • In timpul meselor, televizorul nu trebuie sa fie pornit si nimeni din familie nu ar trebui sa stea pe telefon.
  • Copiii au nevoie de rutine, inclusiv atunci cand vine vorba de mancare. Obisnuirea lor cu o structura a meselor zilnice vine in intampinarea nevoilor lor de hrana si crestere (mese principale si gustari); dar aceasta structura ar trebui sa fie flexibila si sa tina cont si de nevoile lor. (De exemplu, cand sunt obositi, bolnavi, suprastimulati, intr-un loc nou, e posibil sa manance mai putin decat de obicei.)
  • Construiti amintiri placute in jurul meselor si mancarii in general – gatiti impreuna; faceti cumparaturi impreuna; implicati-i in alegerea felurilor de mancare pe care le pregatiti; creati o atmosfera calda cand sunteti la masa; mancati impreuna, organizati mese in familia extinsa sau alaturi de prieteni etc. Copiii vor asocia astfel mancarea cu ceva placut, pozitiv.

Aspecte legate de imaginea corporala

Imaginea corporala a copiilor se construieste si ea din copilarie, iar mesajele pe care le aud de la persoanele importante pentru ei vor contribui pe termen lung la aceasta imagine. Comentariile negative ale parintilor despre corpurile lor sau ale celorlalti, folosirea frecventa de diete si regimuri restricitve, nemultumirea constanta fata de propriul aspect fizic vor contribui la modul in care copiii se raporteaza la propria lor imagine corporala. In schimb, a-i incuraja sa vada diversitatea de forme si marimi in care corpurile umane pot exista, a fi deschisi si flexibili fata de propriile corpuri ii vor ajuta pe copii sa fie la randul lor flexibili si toleranti cu imaginea lor corporala.

Alte aspecte de care sa tineti cont

  • Daca un copil refuza in mod repetat un aliment, nu mai insistati. Puteti reveni mai tarziu si sa i-l oferiti, pentru ca preferintele copiilor se mai schimba in timp.
  • Expuneti copiii la o varietate cat mai mare de alimente. Chiar daca sunt reticenti in a le gusta, faptul ca le mananca parintii si ei sunt expusi la aspectul si la mirosurile noi tot este benefic pentru ei, prin prisma unor stimuli noi.
  • Vorbiti cu copiii despre mancare, de unde vine si ce traseu parcurge pana ajunge pe masa, in farfurie.
  • Culegeti impreuna fructe si legume din gradina bunicilor, daca e posibil sau vizitati ferme. Plantati ierburi aromatice pe care sa le adaugati in mancaruri.

Referinte:

(1) How can I help my child to have a healthy relationship with food? – https://parents.actionforchildren.org.uk/nutrition-and-healthy-eating/healthy-eating/how-can-i-help-my-child-to-have-a-healthy-relationship-with-food/
(2) Why children grow up having unhealthy relationships with food and how to avoid them – https://www.childrensnutrition.co.uk/full-blog/unhealthy-relationship-with-food
(3) Creating good relationships with food for children – https://www.actnss.org/home/nutrition-info-hub/creating-good-relationships-with-food-for-children

Oana Costin

Oana Costin a absolvit Facultatea de Psihologie din Iasi si a urmat apoi un master in domeniul Psihologiei organizationale. In prezent este psihoterapeut in supervizare in Psihoterapie cognitiv-comportamentala.

Recent Posts

Păstrarea pasiunii în cuplu după sosirea copiilor

Ai născut recent, ești în al nouălea cer, dar parcă ceva s-a schimbat. Cu toate…

4 săptămâni ago

COMUNICAT DE PRESĂ – Mâine se deschide Baby Boom Show, singurul târg al toamnei pentru copii şi viitori părinţi

Mâine, 3 octombrie 2024, se dă startul celei mai mari expoziții din România dedicate copiilor…

o lună ago

Alegeri ideale pentru începerea școlii: Cutia de prânz perfectă pentru copii activi și părinți ocupați

Descoperă gama noastră de produse pentru prânz, concepute special pentru a oferi confort, siguranță și…

2 luni ago

Gastroenterita la copii – 3 cauze comune

Gastroenterita pediatrică poate avea cauze variate; de identificarea lor corectă depinde instituirea tratamentului adecvat. Din…

4 luni ago

Economisește cu ajutorul tehnologiei: care sunt avantajele alegerii unui frigider cu Wi-Fi?

Un frigider cu Wi-Fi poate fi controlat de la distanță cu ajutorul unui app dedicat,…

4 luni ago

Săptămâna 2 de sarcină. De la concepție la implantare

Săptămâna a doua de sarcină reprezintă un moment esențial în dezvoltarea viitorului bebeluș. Din punct…

5 luni ago