Iata care pot fi semnele si simptomele de prolaps uterin, care sunt cauzele si factorii de risc, metodele de diagnostic si tratament utilizate.
CUPRINS:
1. Ce este prolapsul uterin?
2. Simptome
3. Cauze si factori de risc
4. Cum este diagnosticat prolapsul uterin?
5. Tratament prolaps uterin
6. Reducerea riscului de prolaps uterin
Ce este prolapsul uterin?
Prolapsul uterin apare atunci cand muschii si ligamentele planseului pelvin se slabesc si nu mai ofera suficient suport pentru uter. Ca urmare, uterul aluneca in jos, spre vagin. Prolapsul uterin poate sa apara la femeile de orice varsta. Insa, afecteaza de obicei femeile aflate la postmenopauza care au avut una sau mai multe nasteri naturale. Prolapsul poate varia in functie de cat de slabite au devenit tesuturile ce sustin uterul.
Simptome
Prolapsul uterin usor, in general, nu provoaca semne sau simptome. Cu toate acestea, pe masura ce uterul aluneca mai mult din pozitia sa normala, poate exercita presiune asupra altor organe pelvine – cum ar fi vezica urinara sau intestinul – si poate provoca simptome. Semnele si simptomele prolapsului uterin moderat pana la sever includ:
- senzatie de greutate sau presiune in pelvis;
- durere in pelvis, abdomen sau partea inferioara a spatelui;
- durere in timpul actului sexual;
- tesut uterin care iese prin deschiderea vaginala;
- probleme urinare, cum ar fi scurgerile de urina (incontinenta) sau retentia de urina;
- secretii neobisnuite sau excesive din vagin;
- constipatie.
Simptomele se pot agrava atunci cand stati in picioare sau mergeti pentru perioade lungi de timp. In aceste pozitii, gravitatia exercita o presiune suplimentara asupra muschilor pelvini. Daca dezvoltati aceste simptome, ar trebui sa va adresati medicului pentru a primi imediat tratament. Fara o atentie adecvata, afectiunea poate afecta intestinul, vezica urinara si functia sexuala.
Cauze si factori de risc
Prolapsul uterin rezulta din slabirea muschilor pelvini si a tesuturilor de sustinere. Cauzele slabirii muschilor si tesuturilor pelvine includ:
- sarcina;
- travaliu dificil si complicatiile sau traumatismele in timpul nasterii;
- nasterea unui copil cu greutate mare;
- supraponderalitate sau obezitate;
- nivel scazut de estrogen dupa menopauza;
- constipatie cronica sau incordare la eliminarea scaunului;
- tuse cronica sau bronsita;
- ridicarea de greutati mari in mod gresit si repetat;
- slabiciune a muschilor pelvini odata cu inaintarea in varsta.
Riscul de prolaps uterin creste pe masura ce o femeie inainteaza in varsta si nivelul de estrogen scade. Estrogenul este hormonul care ajuta la mentinerea muschilor pelvini in forma. Despre estrogen poti citi pe larg aici. Deteriorarea muschilor si tesuturilor pelvine in timpul sarcinii si al nasterii poate duce, de asemenea, la prolaps. De asemenea, orice activitate care pune presiune asupra muschilor pelvini poate creste riscul de prolaps uterin.
Complicatii
Prolapsul uterin este adesea asociat cu prolapsul altor organe pelvine. Este posibil sa experimentati:
- prolaps anterior (cistocel) – slabiciunea tesutului conjunctiv care separa vezica urinara de vagin poate provoca bombarea vezicii urinare in vagin, sau prolapsul vezicii;
- prolaps vaginal posterior (rectocel) – slabiciunea tesutului conjunctiv care separa rectul si vaginul poate determina bombarea rectului in vagin si este posibil sa aveti dificultati la golirea intestinului.
Prolapsul uterin sever poate deplasa o parte a mucoasei vaginale, determinand-o sa iasa in afara corpului. Tesutul vaginal care intra in contact permanent cu obiecte de imbracaminte poate duce la leziuni sau ulceratii, iar rareori ranile se pot infecta. Pentru gestionare si prevenirea problemei pot fi recomandate exercitii pentru planseul pelvin, ca exercitiile Kegel, prevenirea si tratarea constipatiei, evitarea ridicarii de obiecte grele sau ridicarea folosind tehnici corecte. De asemenea, este important sa gestionati si sa controlati tusea si sa va mentineti la o greutate sanatoasa.
Cum este diagnosticat prolapsul uterin?
Medicul va efectua un examen pelvin pentru a determina daca uterul a coborat din pozitia sa normala. In timpul unui examen pelvin, se foloseste un speculum (un instrument care ii permite medicului sa examineze interiorul vaginului) si se examineaza vaginul si uterul. In anumite cazuri pot fi necesare investigatii imagistice, ca ecografii sau RMN. Ecografia poate fi folosita pentru a exclude alte probleme pelvine. Imagistica prin rezonanta magnetica pelvina se recomanda uneori daca aveti mai multe organe care au suferit prolaps.
Tratament prolaps uterin
Prolapsul pana la gradul trei se poate reduce spontan. Cazurile mai severe pot necesita tratament medical. Optiunile pot fi non-chirurgicale si chirurgicale. Optiunile non-chirurgicale includ exercitii pentru planseul pelvin, pesar vaginal sau alte recomandari.
Exercitii Kegel pentru prolaps uterin
Exercitiile speciale, numite exercitii Kegel, pot ajuta la intarirea muschilor planseului pelvin. Acesta poate fi singurul tratament necesar in cazurile usoare de prolaps uterin. Pentru a face exercitii Kegel, contractati muschii pelvini ca si cum ati incerca sa retineti urina. Mentineti muschii stransi pentru cateva secunde si apoi relaxati. Repetati de 10 ori. Puteti face aceste exercitii oriunde si in orice moment.
Despre exercitiile Kegel poti citi pe larg aici.
Pesar vaginal pentru prolaps uterin
Acesta este un dispozitiv vaginal care sustine uterul si il mentine in pozitie. Discutati cu medicul daca acest tratament este potrivit in cazul vostru. Puteti utiliza un pesar temporar sau permanent. Insa, daca prolapsul este sever, un pesar nu poate functiona. De asemenea, aceste dispozitive pot fi iritante in interiorul vaginului si pot provoca o scurgere urat mirositoare.
De asemenea, se recomanda adesea reducerea excesului de greutate corporala pentru a elimina stresul de pe structurile pelvine, precum si evitarea ridicarii de greutati mari.
Interventie chirurgicala pentru prolaps uterin
Uneori se recomanda operatie in caz de prolaps uterin. Prolapsul uterin poate fi tratat in unele cazuri prin indepartarea uterului intr-o procedura chirurgicala numita histerectomie. Acest lucru se poate face la nivel vaginal (histerectomie vaginala) sau prin abdomen (histerectomie abdominala). Histerectomia este o interventie chirurgicala majora, iar indepartarea uterului inseamna ca sarcina nu mai este posibila.
De asemenea, se poate face repararea prolapsului fara histerectomie. Aceasta procedura implica repozitionarea uterului. Suspensia uterina se poate face prin reatasarea ligamentelor pelvine de partea inferioara a uterului pentru a-l mentine pe loc. Chirurgia este adesea eficienta, dar nu este recomandata femeilor care intentioneaza sa aiba copii. Sarcina si nasterea pot pune o presiune majora asupra muschilor pelvini, ceea ce poate anula interventiile chirurgicale la nivelul uterului.
Reducerea riscului de prolaps uterin
Pentru a reduce riscul de prolaps uterin, se pot recomanda urmatoarele:
- efectuati regulat exercitii Kegel pentru planseul pelvin – aceste exercitii pot intari muschii planseului pelvin, mai ales dupa nastere;
- preveniti si tratati constipatia, prin consum suficient de lichide si alimente bogate in fibre, ca fructe, legume, leguminoase, cereale integrale;
- evitati ridicarea greutatilor mari sau folositi tehnici corecte de ridicat;
- tratati si controlati tusea persistenta;
- evitati cresterea excesiva in greutate si mentineti-va la o greutate adecvata;
- renuntati la fumat;
- adoptati un stil de viata activ.
Referinte:
(1) https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16030-uterine-prolapse
(2) https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/uterine-prolapse
(3) https://www.webmd.com/women/guide/prolapsed-uterus
(4) https://www.healthline.com/health/uterine-prolapse
(5) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2034734/
(6) https://www.medicalnewstoday.com/articles/305971
Despre autor
