Gastrita la copii este uneori cauza pentru dureri abdominale, greata si lipsa apetitului. Iata care sunt cauzele, factorii de risc, cum este diagnosticata si tratata gastrita.
CUPRINS:
1. Ce este gastrita?
2. Simptomele gastritei
3. Cauzele gastritei
4. Diagnosticarea gastritei
5. Tratament
Ce este gastrita?
Stomacul este o componenta a sistemului digestiv, situat in abdomen chiar sub coaste. Mancarea inghitita este amestecata cu sucuri gastrice ce contin enzime si acid clorhidric. Captuseala stomacului, numita epiteliu, are mai multe pliuri. Epiteliul este acoperit cu mucus (mucoasa gastrica) secretat de o serie de glande speciale. Aici apare inflamatia in caz de gastrita.
Gastrita este un termen general pentru inflamatia mucoasei stomacului. Exista multe cauze pentru aparitia gastritei, inclusiv unele medicamente, infectii, alergii, traumatisme si afectiuni inflamatorii. Gastrita poate fi acuta (cu atacuri severe care dureaza o zi sau doua) sau cronica (cu pierderea apetitului pe termen lung sau greata). In multe cazuri, gastrita nu are simptome (gastrita asimptomatica). Este practic inflamatia mucoasei gastrice ce duce la senzatie de arsura si durere epigastrica. Helicobacter pylori, care este un microorganism gram-negativ, este o cauza comuna a gastritei. In afara de aceasta, obiceiurile alimentare si comportamentele nesanatoase, cum ar fi mesele la intervale orare nepotrivite, cofeina, alcoolul, ciocolata si fumatul au fost identificate ca factori de risc potentiali.
Unele forme, inclusiv gastrita cronica atrofica, au fost asociate cu un risc crescut de cancer la stomac. Optiunile de tratament includ evitarea expunerii la iritantii cunoscuti si tratament cu medicamente pentru a reduce cantitatea de sucuri gastrice. Sunt si unele forme speciale de gastrite, ca cea limfocitara, eozinofilica sau granulomatoasa.
Simptomele gastritei
Multe persoane cu gastrita cauzata de o infectie bacteriana nu prezinta niciun simptom. In alte cazuri, gastrita poate provoca:
- dureri de stomac – in zona periombilicala la copii mici si in epigastru la cei mai mari – de obicei, pusee dureroase in timpul meselor si dupa masa, ca niste crampe;
- greata – de obicei, dupa mese;
- varsaturi – dupa ce vomita, durerile se mai reduc;
- senzatie de plenitudine dupa masa;
- pierderea poftei de mancare.
Daca mucoasa stomacului a fost deteriorata (gastrita eroziva) si expusa acidului gastric, simptomele pot include durere, sangerare sau ulcer stomacal. Simptomele gastritei pot sa apara brusc si sa fie severe (gastrita acuta) sau sa se dezvolte in timp (gastrita cronica).
Cauzele gastritei
Gastrita poate fi cauzata de mai multi factori diferiti, inclusiv:
- medicamente precum aspirina si antiinflamatoarele nesteroidiene;
- infectie cu Helicobacter pylori, responsabila pentru majoritatea ulcerelor stomacale si duodenale;
- varsaturi prelungite;
- supraproductie de sucuri gastrice, care este un raspuns la stres uneori;
- fluxul de bila din intestinul subtire;
- unele afectiuni alergice si imune;
- expunerea la radiatii.
Daca gastrita este lasata netratata, poate duce la o pierdere severa de sange si poate creste riscul de a dezvolta cancer la stomac. Factorii de risc pentru aparitia gastritei si agravare pot fi si nerespectarea regimului alimentar si comportamente alimentare nesanatoase (unclusiv mancat fara un program concret), anumite probleme psihoemotionale, probleme cu sistemul imunitar sau vicii in randul adolescentilor (fumatul, consumul de alcool etc.).
Helicobacter pylori si riscul de gastrita
Infectia cu Helicobacter pylori (H. pylori) este o cauza frecventa a bolilor digestive, incluzand gastrita (iritatia si inflamatia mucoasei stomacului), ulcerele peptice (leziuni la nivelul mucoasei stomacului, intestinului subtire sau esofagului) etc. Majoritatea infectiilor cu H. pylori sunt „silentioase” si nu provoaca simptome. Atunci cand bacteriile cauzeaza simptome, acestea sunt, de obicei, simptome ale gastritei sau ale ulcerului peptic. La copii si adultii mai in varsta, cel mai frecvent simptom al ulcerului peptic este o durere intensa in abdomen, de obicei in zona de sub coaste si deasupra ombilicului. Aceasta durere se agraveaza adesea pe stomacul gol si se reduce imediat ce persoana mananca, bea lapte sau ia anumite medicamente antiacide.
Copiii care au ulcer peptic pot avea ulceratii care sangereaza, provocand hematemeza (varsaturi cu sange sau varsaturi cu aspect de zat de cafea), precum si melena (scaun negru, scaun cu sange). H. pylori poate fi depistata prin endoscopie si prelevarea de probe, analize de sange, teste de scaun etc.
Diagnosticarea gastritei
Gastrita la copii poate fi diagnosticata prin mai multe teste:
- test de scaun – pentru a detecta infectia sau sangerarea din stomac (examen coproparazitologic si testarea pentru hemoragii oculte in fecale);
- endoscopie superioara – un tub flexibil (endoscop) este introdus prin gat si esofag pana in stomac pentru a cauta semne de inflamatie; endoscopul este prevazut cu o camera mica, astfel incat medicul sa poata examina mucoasa stomacului – daca mucoasa gastrica este inrosita, acest lucru poate indica gastrita, dar pentru confirmare este necesara o biopsie, o procedura in care o mostra mica de tesut este prelevata si apoi trimisa la laborator pentru analiza;
- test de respiratie pentru infectia cu Helicobacter pylori (H. pylori);
- radiografie cu bariu;
- teste de sange – medicul poate efectua diverse analize de sange, cum ar fi testarea numarului de globule rosii pentru a depista o eventuala anemie, ceea ce inseamna ca nu exista suficiente globule rosii, precum si alte teste;
- teste de urina.
Gastrita sau gastroenterita?
Gastroenterita acuta si gastrita sunt inflamatii ale mucoaselor tractului gastrointestinal, cauzate cel mai frecvent de o infectie virala. Printre simptomele gastroenteritei se numara greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale. Gastroenterita este o boala infectioasa acuta a tractului gastrointestinal care se manifesta in principal prin dureri abdominale centrale si diaree. Pe de alta parte, gastrita este inflamatia mucoasei gastrice cu iritare acida din cauza afectarii barierei care protejeaza mucoasa gastrica de acid si se manifesta ca durere si senzatie de arsura in zona epigastrica. Diferenta cheie este ca, in timp ce gastrita este inflamatia mucoasei gastrice si iritarea data de acid, gastroenterita este infectia tractului gastrointestinal.
Gastroenterita este o boala diareica ce e cauzata in cea mai mare parte de organisme infectioase precum Salmonella, Shigella, etc. Pacientii sufera de dureri abdominale centrale cu crampe sau diaree apoasa.
Tratament gastrita la copii
Tratamentul are scopul de a reduce cantitatea de acid din stomac pentru ameliorarea simptomelor, permitandu-i captuselii stomacului sa se vindece. De asemenea, se trateaza cauza de baza. Pentru simptome usoare medicii pot prescrie antiacide – aceste medicamente neutralizeaza acidul din stomac, ceea ce poate oferi ameliorarea rapida a durerii. De asemenea, medicul poate prescrie blocante de H2 – ce scad productia de acid, sau inhibitori ai pompei de protoni (IPP), ce scad productia de acid chiar mai eficient decat blocantii H2. Blocantii-H2 pot include ranitidina sau famotidina, de obicei, iar inhibitorii pompei de protoni includ de obicei omeprazol, lanzoprazol sau esomeprazol.
De obicei, infectiile cu H. pylori sunt tratate cu antibiotice. Deoarece un antibiotic unic nu poate ucide bacteriile, copilul va primi in mod normal o combinatie de antibiotice. De obicei, medicul va da, de asemenea, antiacide sau medicamente care suprima acidul pentru a neutraliza sau bloca productia de acizi gastrici. Ca antibacteriene se pot recomanda adesea amoxicilina, metronidazol, claritromicina sau tetraciclina. Se recomanda uneori si agenti de suprafata (ca subcitrat de bismut sau sucralfat) si probiotice.
Daca o infectie cu H. pylori este cauza gastritei, va fi necesar de obicei un curs de antibiotice alaturi de un inhibitor al pompei de protoni. De obicei, se recomanda o combinatie de antibiotic impreuna cu inhibitori ai pompei de protoni sau H2-blocanti. Dupa 4 saptamani se fac teste pentru a vedea daca infectia cu H. Pylori a fost eradicata. Pentru eficienta tratamentului e esential sa se respecte regimul alimentar, tratamentul medicamentos (doza, mod de administrare, tipul medicamentului) etc.
Alimentatia in caz de gastrita
Regimul igieno-dietetic este esential. Se recomanda mese mai mici, mai frecvente – 4-5 mese usoare pe zi, pentru a preveni refluxul – rol de pansament. Se evita alimentele care pot irita stomacul, cum ar fi alimentele picante, acide sau prajite si alimente ce cresc productia de suc gastric. Se evita sau se limiteaza consumul de carnuri procesate, mezeluri, carne grasa, branzeturi fermentate sau afumate, legume fibroase ca ridichi, sfecla, varza, legume iuti, fructe acre sau care nu sunt coapte bine, aluaturi dospite etc.
Se recomanda carne fara grasimi, oua fierte moi sau omleta, lactate, produse fainoase, legume moi, nefibroase si fructe coapte bine.
Nu-i oferiti copilului medicamente fara receptie fara sa discutati mai intai cu medicul. Nu dati medicamente care contin salicilati. Urmariti si tratati semnele de deshidratare, ceea ce inseamna ca organismul a pierdut prea multa apa. E esential ca cel mic sa consume suficiente lichide. Limitati bauturile cu ciocolata si cofeina, care pot creste acidul gastric.
ATENTIE!
- Identificati factorii de risc si pe cei care pot duce la gastrita si interveniti cu tratament la timp. Depistati la timp si tratati infectiile cu H. pylori.
- Asigurati-va ca cel mic respecta regimul alimentar si tratamentul.
- Limitati expunerea copilului la factori ce duc la stres psihoemotional.
Referinte:
(1) https://www.choc.org/programs-services/gastroenterology/gastritis/
(2) https://kidshealth.org/en/parents/h-pylori.html
(3) https://www.aafp.org/afp/1999/0401/p1823.html
(4) https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-gastritis
(5) https://www.nhs.uk/conditions/gastritis/
(6) https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/gastritis
Despre autor
